Tag: sanctiuni

  • Elveţia va adopta noi sancţiuni ale UE împotriva Rusiei şi va îngheţa activele mai multor persoane cu legături apropiate cu Vladimir Putin

    Elveţia va adopta noile sancţiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei şi va îngheţa activele mai multor persoane cu legături apropiate cu preşedintele rus Vladimir Putin, a anunţat vineri guvernul într-un comunicat, conform CNN.

    Măsurile nou adoptate se referă la anumite bunuri şi servicii financiare, a precizat guvernul într-un comunicat, adăugând că lista de sancţiuni a Elveţiei a fost extinsă în consecinţă.

    Potrivit guvernului, punerea în aplicare a acestor sancţiuni este compatibilă cu neutralitatea Elveţiei.

    “Exportul tuturor produselor cu dublă utilizare către Rusia este acum interzis, indiferent de utilizarea sau de utilizatorul final al acestora. În plus, este interzis exportul de bunuri care ar putea contribui la consolidarea militară şi tehnologică a Rusiei sau la dezvoltarea sectorului apărării şi securităţii”, a precizat guvernul, adăugând că “este, de asemenea, interzisă furnizarea de asistenţă tehnică, servicii de intermediere sau finanţare”.

    “Nu mai este permis exportul în Rusia a anumitor bunuri şi servicii din sectorul petrolier. În plus, este interzis exportul anumitor bunuri şi tehnologii care pot fi utilizate în aviaţie şi în industria spaţială”, a mai spus guvernul.

    Tranzacţiile cu Banca Centrală a Rusiei nu mai sunt, de asemenea, permise.

    De asemenea, guvernul a decis “să adauge la anexa 8 a ordonanţei persoanele de pe lista de persoane adoptată de UE la 28 februarie şi, astfel, să îngheţe activele altor persoane care au legături strânse cu preşedintele rus Vladimir Putin”.

     

  • XTB: În urma sancţiunilor impuse Rusiei au de suferit unele bănci, companii auto şi aeriene

    Pe măsură ce a spulberat ordinea de după cel de-al Doilea Război Mondial pe Vechiul Continent, ducând la revenirea violenţei, ţările din Europa şi din alte părţi ale lumii s-au grăbit să condamne acţiunile Rusiei.

    Au fost anunţate sancţiuni de o amploare fără precedent, care au dus la închiderea bursei de valori din Moscova şi la o prăbuşire de peste 90% a indicelui acţiunilor ruseşti listate la Londra.

    Cu toate acestea, sancţiunile împotriva Rusiei au şi efecte secundare. Casa de brokeraj pe burse internaţionale XTB, filiala Polonia, a sumarizat grupurile de acţiuni care pot fi considerate câştigătoare şi învinse.

     

    Pierzători

    Vom începe cu perdanţii deoarece este mult mai uşor de subliniat care sectoare pierd din cauza sancţiunilor care au dus la perturbări în comerţul internaţional şi au generat unde de şoc pe pieţele financiare.

    Printre grupurile de acţiuni care au fost cele mai afectate de sancţiuni se numără cele care au fost vizate de sancţiuni în primul rând – instituţiile financiare şi companiile aeriene.

    Cu toate acestea, sectorul auto este, de asemenea, afectat pe măsură ce companiile încep să se auto sancţioneze şi să oprească operaţiunile în Rusia, scrie XTB Polonia.

     

    Băncile

    Sancţiunile impuse Rusiei de Occident au deconectat ţara într-o mare măsură de pe pieţele financiare internaţionale.

    În timp ce ţările occidentale nu au vizat plăţile pentru fluxurile de petrol şi gaze ruseşti, instituţiile financiare importante din ţară au fost vizate.

    Deşi acest lucru îngreunează pentru companiile ruseşti încasarea plăţilor pentru bunurile şi serviciile lor, le îngreunează, totodată, şi să realizeze plăţi pentru bunuri şi servicii străine.

    Acest lucru se dovedeşte dificil pentru băncile europene care nu numai că se ocupă de plăţile UE-Rusia, dar au şi investiţii mari în Rusia. Preţul acţiunilor a fost afectat, reflectând această pierdere a afacerilor şi aşteptarea unor reduceri mari de portofoliu.

    Exemple de companii afectate: Deutsche Bank (DBK.DE), Societe Generale (GLE.FR) şi UniCredit (UCG.IT).

    Deutsche Bank (DBK.DE) are legături strânse cu clienţii săi ruşi, ceea ce se reflectă în evoluţia recentă a preţului acţiunilor companiei. Acţiunea a scăzut sub limita inferioară a canalului ascendent şi a atins minimul de la sfârşitul lunii septembrie 2021. Sursa: xStation5

     

    Sectorul auto

    Producătorii de automobile şi alte companii din sectorul auto sunt, de asemenea, puternic afectate de războiul din Ucraina. Întreruperea lanţului de aprovizionare a dus la lipsuri de piese.

    Producătorii germani de maşini precum BMW, au anunţat că vor trebui să oprească producţia la unele dintre fabricile interne deoarece asamblarea nu poate continua din cauza lipsei de piese din Ucraina.

    Companiile de anvelope sunt, de asemenea, afectate, deoarece aprovizionarea cu materii prime a industriei din Rusia a fost afectată.

    În cele din urmă, o reacţie în creştere a publicului împotriva celor care fac afaceri cu Rusia a determinat unele companii să se auto sancţioneze şi să impună restricţii dincolo de cele oficiale, cum ar fi, de exemplu, Volkswagen oprirea exporturilor şi vânzărilor în Rusia.

    Exemple de companii afectate: Renault (RNO.FR), Volkswagen (VOW1.DE), Continental (CON.DE) şi BMW (BMW.DE).

    Rusia este a doua cea mai mare piaţă pentru Renault (RNO.FR). Preţul acţiunilor producătorului francez de maşini a scăzut cu peste 30% de la lansarea invaziei ruse, deoarece investitorii se tem că firma va fi în curând în imposibilitatea de a desfăşura afaceri în Rusia. Sursa: xStation5

     

    Sectorul aviatic

    Uniunea Europeană, Statele Unite, Canada, Regatul Unit şi altele au decis să închidă spaţiul aerian de pe teritoriile lor pentru aeronavele ruseşti.

    Drept urmare, companiile aeriene ruse au fost forţate să folosească rute mai lungi sau să abandoneze cu totul unele conexiuni deoarece acestea nu mai erau profitabile.

    Rusia a ripostat rapid într-un mod similar, făcând mult mai dificil pentru companiile aeriene europene, precum Lufthansa, să ajungă în Asia.

    Transportatorii cu operaţiuni semnificative în Europa de Est, cum ar fi TUI, au fost, de asemenea, puternic afectaţi.

    În timp ce sancţiunile sunt aşteptate să fie mai dureroase pentru companiile ruseşti, companiile europene şi americane vor suferi, de asemenea, pierderi de afaceri – Airbus şi Boeing au anunţat deja că nu vor mai furniza servicii de asistenţă şi aprovizionare cu piese de schimb companiilor aeriene ruseşti.

    Exemple de companii afectate: Lufthansa (LHA.DE), TUI (TUI.DE), Airbus (AIR.DE), Boeing (BA.US).

    Europa Centrală şi de Est este o regiune de afaceri importantă pentru transportatorul european low-cost TUI (TUI.DE). Chiar dacă evaluarea companiei rămâne scăzută în urma pandemiei, acţiunile s-au depreciat cu încă 25% în ultima săptămână şi nu poate fi exclusă o retestare a minimelor de la sfârşitul lunii noiembrie 2021. Sursa: xStation5

     

    Câştigători

    Dimensiunea economiei ruse şi legăturile comerciale profunde cu numeroase ţări europene fac ca sancţiunile să aibă un impact negativ semnificativ asupra unor companii din SUA şi din Europa.

    Există însă şi grupuri de acţiuni care beneficiază de pe urma situaţiei sau, mai exact, de schimbarea ordinii globale, potrivit XTB.

    Ţările care nu au văzut nevoia să cheltuiască mult pentru apărare s-au răzgândit, în timp ce statele dependente de aprovizionarea cu energie din Rusia au început să caute surse în altă parte.

     

    Tehnologii energetice noi

    Dependenţa ridicată a Europei de importurile ruseşti de energie a îngreunat impunerea de sancţiuni eficiente.

    În timp ce UE şi aliaţii săi vizează o mare parte a economiei ruse, ei au ezitat să vizeze sectorul energetic rus de teamă că Rusia va riposta prin oprirea completă a exporturilor de energie.

    Acest lucru ar putea declanşa o criză energetică în Europa, dar îi încurajează şi pe lideri să caute aprovizionare cu energie în altă parte.

    Au fost făcute apeluri pentru încetinirea ieşirii de pe energie nucleară în Germania sau oprirea ETS.

    Nu au fost luate încă decizii clare, dar pare foarte probabil ca UE să se orienteze către energia regenerabilă, energia nucleară sau hidrogenul ca modalităţi de a înlocui petrolul şi gazul rusesc, ceea ce s-ar putea dovedi a fi o oportunitate pentru companiile care operează în acele sectoare, explică XTB.

    Exemple de companii câştigătoare: Vestas Wind Systems (VWS.DK), Orsted (ORSTED.DK), NEL (NEL.NO) şi Uranium Energy (UEC.US)

    Vestas Wind Systems (VWS.DK) a câştigat deoarece a devenit evident că Europa va depune eforturi pentru a-şi reduce dependenţa de mărfurile energetice ruseşti. Cererea de sisteme de energie regenerabilă în Europa este de aşteptat să crească în urma invaziei Rusiei. Acţiunile au ricoşat din limita inferioară a canalului descendent şi se uită către testarea limitei superioare. Sursa: xStation5

     

    Sectorul apărării

    Invazia rusă a Ucrainei nu înseamnă doar că războiul a revenit în Europa. Înseamnă, de asemenea, că se va relua la nivel global cursa militară între superputeri.

    Întrucât ţările NATO au văzut agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei ca pe o ameninţare directă la adresa alianţei, ţările membre au anunţat că vor cheltui mai mult pentru apărare.

    Cancelarul german Scholz a declarat că 100 de miliarde de euro vor fi cheltuite pentru armata germană pentru a compensa investiţiile sub ţintă din anii precedenţi.

    De asemenea, este de aşteptat ca alte ţări NATO să sporească cheltuielile pentru a fi în conformitate cu obiectivul NATO de 2% din PIB. Companiile de apărare din Europa şi Statele Unite au câştigat deopotrivă săptămâna aceasta, pe măsură ce politicienii din Europa şi Statele Unite au cerut să mărească cheltuielile militare, scrie XTB Polonia.

    Exemple de companii câştigătoare: Rheinmetall (RHM.DE), BAE Systems (BA.UK), Raytheon Technologies (RTX.US) şi Lockheed Martin (LMT.US).

    Lansarea invaziei ruse şi aşteptările care decurg din creşterea cheltuielilor pentru apărare au permis acţiunilor Lockheed Martin (LMT.US) să depăşească maximele prepandemice şi să atingă noi recorduri. Lockheed Martin deţine un important contract guvernamental american prin care furnizează armatei SUA avioane militare şi alte echipamente de mult timp. Sursa: xStation5

  • Noi sancţiuni pentru oligarhii ruşi: Marea Britanie ia măsuri împotriva lui Alisher Usmanov, implicat anterior la cluburile de fotbal Everton şi Arsenal, precum şi împotriva lui Igor Shuvalov, fostul vicepremier al Rusiei

    Marea Britanie a anunţat sancţiuni pentru alţi doi oligarhi ruşi după decizia lui Vladimir Putin de a invada Ucraina.

    Potrivit BBC, oligarhii luaţi în vizor de această dată sunt Alisher Usmanov şi Igor Shuvalov. Usmanov este cunoscut pentru că a sponsorizat în trecut cluburile de fotbal Everton şi Arsenal. Igor Shuvalov este fostul vicepremier al lui Vladimir Putin.

    Noile restricţii impuse de guvernul britanic înseamnă că activele lor vor fi îngheţate şi vor avea interdicţie la intrarea în Marea Britanie. Totodată, cetăţenii şi businessurile britanice trebuie să îi evite.

    Săptămâna aceasta, Uniunea Europeană a îngheţat deja activele lui Alisher Usmanov, susţinând că est „un oligarh pro-Kremlin aflat în legătură strânsă cu preşedintele rus Vladimir Putin”.

    La acel moment, Usmanov lansa o declaraţie prin care clasifica decizia UE drept „nedreaptă” şi a adăugat că va „utiliza toate mijloacele legale pentru protejarea reputaţiei şi onoarei” sale.

  • Statele Unite vor impune sancţiuni împotriva mai multor oligarhi ruşi

    Statele Unite vor impune joi sancţiuni împotriva unei serii de oligarhi ruşi şi a purtătorului de cuvânt al Kremlinului, a anunţat Casa Albă, în contextul în care Washingtonul îi vizează pe apropiaţii preşedintelui rus Vladimir Putin ca răspuns la invazia Moscovei în Ucraina, scrie Reuters.

    Printre cei desemnaţi se numără magnatul rus Alisher Usmanov, fondatorul companiei miniere Metalloinvest, şi purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

    Statele Unite vor impune, de asemenea, restricţii de viză pentru 19 oligarhi ruşi, membrii familiilor şi asociaţii acestora, a precizat Casa Albă într-un comunicat, şi vor emite sancţiuni împotriva entităţilor şi persoanelor fizice ruse care permit răspândirea dezinformării în această ţară.

    “Vrem ca Putin să simtă apăsarea, vrem ca oamenii din jurul lui să simtă apăsarea”, a declarat presei purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki.

    Washingtonul a impus până în prezent mai multe runde de sancţiuni, inclusiv împotriva lui Putin şi a băncii centrale, după ce forţele ruseşti au invadat Ucraina în cel mai mare asalt asupra unui stat european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. Moscova numeşte asaltul o “operaţiune specială”.

    Măsurile au inclus sancţiuni împotriva a ceea ce Departamentul Trezoreriei SUA a declarat că sunt “elitele” ruseşti, inclusiv unele cu legături cu Sberbank, VTB, Rosneft şi Serviciul Federal de Securitate (FSB).

    Washingtonul a avertizat în repetate rânduri că este pregătit să ia măsuri suplimentare pentru a trage Moscova la răspundere pentru invazia sa în Ucraina.

    În discursul său de marţi seară privind starea Uniunii, preşedintele american Joe Biden a declarat că Statele Unite vor depune eforturi pentru a confisca iahturile, apartamentele de lux şi avioanele private ale ruşilor bogaţi care au legături cu Putin.

    “Venim după câştigurile voastre ilicite”, a spus Biden.

    Statele Unite şi aliaţii lor au anunţat săptămâna trecută că vor lansa un grup operativ pentru a identifica şi îngheţa activele companiilor şi oligarhilor ruşi sancţionaţi.

  • Acţiunile ruseşti listate pe bursa din Londra se prăbuşesc cu 98% în ultimele două săptămâni. Bursa din Moscova ia cea mai mare pauză din 1998 încoace

    Valoarea certificatelor de depozit ale companiilor ruseşti listate în Regatul Unit continuă să se evapore, pe măsură ce sancţiunile statelor vestice produc o serie masivă de efecte resimţite la nivel global, notează Bloomberg.

    Indicele Dow Jones Russia GDR, care monitorizează companiile ruseşti tranzacţionate în Londra, s-a prăbuşit cu 98% în ultimele două săptămâni. Scăderea a şters 572 de miliarde de dolari din capitalizarea cumulată a 23 de acţiuni, inclusiv Gazprom PSJC, Sberbank PJSC şi Rosneft PJSC.

    Selloff-ul de miercuri a declanşat un val de întreruperi. În prima oră a sesiunii de astăzi de la bursa londoneză LSE, tranzacţionarea acţiunilor Gazprom, Sberbank şi Magnit s-a oprit timp de 15 minute. Tranzacţiile cu acţiunilor băncii VTB PJSC au fost suspendate săptămână trecută ca urmare a sancţiunilor statelor occidentale.

    Ne-a trecut glonţul pe la ureche. Sberbank , cea mai mare bancă din Rusia, a vrut să cumpere Volksbank România acum 9 ani

    Astăzi, 2 martie, indicele Dow Jones Russia GDR, din care fac parte cele mai mari 11 companii ruseşti listate pe LSE, a scăzut cu până la 81%, fiind pe minus cu 98% din data de 16 februarie încoace.

    Certificatele de depozit pentru Sberbank s-au prăbuşit săptămâna aceasta cu 99%, în timp ce Gazprom a scăzut cu 98%, iar producătorul de oţel Severstal PJSC a pierdut aproape 100%. Rosneft Oil. Co afişează un minus de 79%, iar Lukoil PJSC suferă un declin de 99%.

    La Moscova, bursa de valori a luat cea mai lungă pauză din ultimii 24 de ani.

    Exodul acţiunilor ruseşti listate în afara ţării ar putea continua, având în vedere că furnizorul de indici Stoxx plănuieşte să renunţe la 61 de companii ruseşti începând cu 18 martie. MSCI ia în calcul un plan similar.

     

  • Sancţiunile împotriva sectorului energetic rusesc “sunt pe masă”, afirmă Casa Albă

    Statele Unite sunt “foarte deschise” la impunerea de sancţiuni asupra industriei petroliere şi de gaze naturale din Rusia, a declarat purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Jen Psaki, adăugând că este evaluat posibilul impact asupra pieţelor globale şi a preţurilor energiei din SUA, relatează Reuters.

    Întrebată dacă Washingtonul şi aliaţii săi occidentali vor aplica sancţiuni asupra vastului sector energetic al Moscovei, Psaki a declarat într-un interviu pentru MSNBC: “Suntem foarte deschişi”.

    “Ne gândim la asta. Este foarte mult pe masă, dar trebuie să cântărim care va fi impactul”, a adăugat ea.

    Deşi Statele Unite nu au vizat încă vânzările de petrol rusesc ca parte a sancţiunilor economice de amploare impuse Rusiei din cauza invaziei în Ucraina, comercianţii americani au acţionat deja pentru a pune în aşteptare aceste importuri, perturbând pieţele energetice.

    Administraţia preşedintelui Joe Biden a declarat că ar putea bloca petrolul rusesc dacă Moscova îşi continuă agresiunea împotriva Kievului. Cu toate acestea, Psaki a declarat miercuri că Casa Albă analizează modul în care acest lucru ar putea afecta pieţele.

    Preţul petrolului a atins maximele ultimilor opt ani la aproape o săptămână de la invadarea Ucrainei de către Moscova, atingând un vârf de 113,02 dolari pe baril miercuri, înainte de a se relaxa la 111,53 dolari. Între timp, producătorii de petrol din OPEC+, reuniţi miercuri, intenţionează să se limiteze la creşteri modeste ale producţiei, potrivit unui proiect de plan consultat de Reuters.

    “Ceea ce luăm în calcul… este şi modul în care putem maximiza impactul şi presiunea asupra preşedintelui (rus) (Vladimir) Putin şi a sectorului financiar…”, a spus Psaki. “Dar vrem să minimizăm impactul asupra pieţei globale şi asta include piaţa globală a petrolului şi impactul preţurilor la energie pentru poporul american. Nu încercăm să ne facem rău nouă înşine, ci preşedintelui Putin şi economiei ruseşti”, a adăugat Psaki.

    Marţi, Statele Unite şi aliaţii lor au convenit să elibereze 60 de milioane de barili din rezervele de petrol pentru a contribui la compensarea întreruperilor în aprovizionare.

  • Prima victimă bancară a sancţiunilor occidentale: Unitatea austriacă a Sberbank, cel mai mare creditor al Rusiei, intră în insolvenţă

    Unitatea austriacă a Sberbank a fost împinsă spre eşec de sancţiunile de amploare împotriva Rusiei, devenind prima victimă bancară a măsurilor occidentale, scrie Financial Times.

    În urma prăbuşirii unităţii austriece, care a survenit în timp ce alte părţi ale operaţiunilor Sberbank în UE au fost descărcate în vânzări de urgenţă către rivalii locali, sau au încetat, creditorul de stat a declarat că se retrage complet din Europa.

    Autoritatea UE responsabilă de restructurarea băncilor în faliment a declarat că dispariţia unităţilor europene ale Sberbank, cel mai mare creditor al Rusiei, a avut loc cu „viteza fulgerului”.

    Sberbank Europe are aproximativ 800.000 de clienţi retail şi corporativi în Europa Centrală şi de Est, cu aproape 4.000 de angajaţi.

    Banca a declarat miercuri că filialele sale din UE „s-au confruntat cu o descărcare excepţională de fonduri şi cu o serie de preocupări de siguranţă în ceea ce priveşte angajaţii şi birourile sale”, adăugând că „nu poate furniza lichiditaţi” operaţiunilor sale europene din cauza interdicţiei Bancii centrale a Rusiei privind mutarea fondurilor în străinătate.

    „În lumina situaţiei actuale, Sberbank a luat decizia de a se retrage de pe piaţa europeană”, se arată în comunicat.

    Consiliul unic de rezoluţie al UE a anunţat că filiala austriacă intră în insolvenţă, în timp ce unităţile sale croate şi slovene au fost transferate către noi proprietari.

    Săptămâna aceasta, SRB suspendase deja majoritatea activităţilor UE ale băncii de stat ruse, după ce clienţii s-au grăbit să retragă bani ca răspuns la sancţiunile occidentale. „Am monitorizat situaţia de ceva timp”, a spus Elke König, preşedintele SRB. „Dar eşecul acestei instituţii a venit cu viteza fulgerului”.

    „Nu este o insolvenţă din cauza capitalurilor proprii negative, este o insolvenţă din cauza lipsei de lichiditate”, a spus König.

    Mulţi dintre cei 35.000 de deponenţi privaţi de la filiala austriacă a Sberbank au sediul în Germania, dar sunt acoperiţi de schema de garantare a depozitelor din Austria. Afacerea germană a Sberbank va face parte din insolvenţa austriacă, dar operaţiunea sa în Elveţia continuă să funcţioneze.

    SRB a declarat că a vândut toate acţiunile filialei croate a Sberbank către Hrvatska Poštanska Banka, în timp ce unitatea sa slovenă a fost vândută către Nova Ljubljanska Banka. 

    „SRB a decis, de asemenea, că rezoluţia nu este necesară pentru societatea-mamă din Austria a Sberbank Europe AG”, potrivit SRB. „Procedurile de insolvenţă se vor desfăşura în conformitate cu legislaţia naţională. Depozitele eligibile de până la 100.000 EUR sunt protejate de sistemul austriac de garantare a depozitelor.”

    König a spus că celelalte două filiale ale Sberbank din UE, din Republica Cehă şi Ungaria, sunt gestionate de autorităţile naţionale. Unitatea sa din Cehia a fost pusă în insolvenţă, iar operaţiunea sa din Ungaria a fost îngheţată în aşteptarea unei decizii finale.

    Întrebată dacă alte bănci ruseşti cu operaţiuni în Europa, în special VTB şi Gazprombank, s-ar putea confrunta cu probleme similare, König a spus că sistemul financiar din zona euro este stabil „deocamdată”, dar „în mod clar, băncile care deţin o proprietate rusă sunt sub stres”.

    Ultima dată când SRB a preluat controlul asupra unei bănci printr-un proces formal de rezoluţie a fost atunci când a orchestrat vânzarea Banco Popular din Spania către rivalul său Banco Santander pentru 1 euro în 2017.

    Banca Sberbank şi-a stabilit filiala europeană când a achiziţionat Volksbank International din Austria în 2012.

    Sberbank Direct, operaţiunea sa de servicii bancare online, a căutat să-şi extindă baza de depozite, oferind economiştilor germani rate ale dobânzii de până la 1,5% la banii lor – mult mai mari decât ratele aproape de zero oferite de majoritatea creditorilor autohtoni.

    Banca rusă a acceptat anul trecut să-şi vândă operaţiunile din Bosnia şi Herţegovina, Croaţia, Ungaria, Serbia şi Slovenia unui consorţiu de bănci condus de AIK Banka din Slovenia. Dar König a spus că această înţelegere „s-a oprit” şi că oricum ar fi fost imposibil de finalizat din cauza sancţiunilor occidentale. 

  • Guvernul Rusiei introduce un mecanism pentru controlul capitalului, ca reacţie la sancţiuni

    Premierul Rusiei, Mihail Mişustin, a anunţat marţi, în contextul sancţiunilor financiare impuse de Occident, măsuri pentru controlul capitalului, pentru a stopa retragerea companiilor străine de pe teritoriul rus.

    “Există presiuni politice, astfel că, pentru a le permite companiilor să ia decizii în cunoştinţă de cauză, a fost pregătit un proiect de ordonanţă prezidenţială în sensul introducerii restricţiilor temporare asupra retragerii activelor ruse. Ne aşteptăm ca cei care au făcut investiţii în ţara noastră să fie capabili să activeze în continuare aici”, a declarat premierul Mihail Mişustin, potrivit agenţiilor Tass şi RIA Novosti, citate de CNN.

    “Eu sunt convins că presiunile sancţiunilor vor scădea la un moment dat, iar cei care nu vor reduce proiectele în ţara noastră, pe baza sloganurilor politicienilor străini, vor câştiga”, a subliniat premierul Rusiei.

    Uniunea Europeană, Statele Unite şi Marea Britanie au decis excluderea anumitor bănci ruse din sistemul internaţional de tranzacţii interbancare “Swift” şi blocarea activelor Băncii Centrale a Rusiei, ca reacţie la intervenţia militar rusă în Ucraina.

  • O nouă lovitură pentru ruşi: Visa şi Mastercard au blocat instituţiile financiare ruseşti din reţeaua lor

    Companiile americane de carduri de plată Visa şi Mastercard au blocat mai multe instituţii financiare ruseşti din reţeaua lor, respectând astfel sancţiunile guvernamentale impuse în urma invaziei Moscovei în Ucraina.

    Visa a declarat luni că ia măsuri prompte pentru a asigura respectarea sancţiunilor aplicabile, adăugând că va dona 2 milioane de dolari pentru ajutor umanitar. Mastercard a promis, de asemenea, că va contribui cu 2 milioane de dolari.

    “Vom continua să colaborăm cu autorităţile de reglementare în zilele următoare pentru a ne respecta pe deplin obligaţiile de conformitate pe măsură ce acestea evoluează”, a declarat Mastercard într-o declaraţie separată, luni târziu.

    Sancţiunile guvernamentale impun Visa să suspende accesul la reţeaua sa pentru entităţile care figurează pe lista Specially Designated Nationals, a declarat pentru Reuters o sursă familiarizată cu această chestiune. Statele Unite au adăugat diverse firme financiare ruseşti pe listă, inclusiv banca centrală a ţării şi al doilea mare creditor VTB. 

    Sâmbătă, SUA, Marea Britanie, Europa şi Canada au anunţat noi sancţiuni împotriva Rusiei – inclusiv blocarea accesului anumitor creditori la sistemul internaţional de plăţi SWIFT. 

    Ruşii s-au grăbit la bancomate şi au aşteptat la cozi lungi duminică şi luni, pe fondul temerilor că cardurile bancare ar putea înceta să mai funcţioneze sau că băncile vor limita retragerile de numerar. 

    Rusia îşi numeşte acţiunile din Ucraina o “operaţiune specială”.

    Multe bănci, companii aeriene şi nu numai din Occident au tăiat legăturile cu Rusia, calificând acţiunile ţării drept inacceptabile. Naţiunile europene şi Canada şi-au închis spaţiul aerian pentru avioanele ruseşti. 

  • UE loveşte cu noi sancţiuni: Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, este sancţionat împreună cu peste 20 de oligarhi, oameni de afaceri şi jurnalişti ruşi. Lista include nume precum şeful Rosneft, CEO-ul Transneft, precum şi oligarhii Alisher Usmanov, Petr Aven şi Alexander Ponomarenko

    Dmitry Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, şi alte 25 de persoane proeminente devin ţinta sancţiunilor Uniunii Europene, ca urmare a invaziei derulate de Vladimir Putin în Ucraina, potrivit unei decizii publicate astăzi, citată de Reuters.

    Lista cuprinde oligarhi şi oameni de afaceri activi în petrol, bănci şi finanţe, precum şi oficiali guvernamentali, oameni din armată şi „propagandişti care au contribuit la răspândirea propagandei anti-Ucraina”, a anunţat UE într-o declaraţie.

    Printre persoanele vizate se numără Igor Sechin, şeful Rosneft, şi Nikolay Tokarev, CEO-ul gigantului Transneft. Totodată, lista îi include pe oligarhii Alisher Usmanov, Petr Aven şi Alexander Ponomarenko, precum şi pe bancherul Mikhail Fridman.

    Totodată, lista îl include pe vicepremierul Dmitry Chernyshenko şi alţi oficiali guvernamentali, precum şi jurnalişti de top.

    Măsurile luate împotriva lor includ restricţii de călătorie, active îngheţate şi o interdicţie pentru accesul la capital.