BusinessMagazin

Tag: sanatate

  • Cum ne poate afecta sănătatea utilizarea hârtiei ignienice sau a şerveţelelor umede

    Mulţi ar fi de acord că simpla utilizare a unui şerveţel pentru a şterge sosul lipicios de grătar de pe mâini nu este în regulă, dar adesea nu reuşim să aplicăm aceeaşi logică pentru a ne curăţa zonele intime.
    Unii se şterg în sus, alţii se şterg în jos. Unii s-ar putea ridica în picioare pentru a ajunge la acele colţuri greu accesibile, în timp ce alţii ar putea folosi un şerveţel umed pentru a-i ajuta să se descurce mai bine în acele curbe dificile.
    Dar mulţi dintre noi consideră că simpla ştergere a fundului cu un şerveţel uscat este suficientă şi pleacă de la toaletă fără să se spele cu apă.
    Mulţi ar fi de acord că simpla utilizare a unui şerveţel pentru a şterge sosul lipicios de grătar de pe mâini nu este în regulă, dar adesea nu reuşim să aplicăm aceeaşi logică pentru a ne curăţa zonele intime.

    Nu că subiectul ar fi abordat în mod regulat în conversaţiile de zi cu zi, dar este probabil sigur să spunem că nu există un mod universal corect de a te curăţa după ce ţi-ai făcut treburile.

    Mulţi dintre noi consideră că simpla ştergere a fundului cu un şerveţel uscat este suficientă şi pleacă de la toaletă fără să se spele cu apă. Iată cinci motive pentru care acest lucru nu ar trebui să fie în regulă.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Sănătate în era fast-forward

    Rapiditatea, economisirea de timp şi accesul uşor la informaţii sunt criteriile esenţiale şi când vine vorba de pacienţii din ce în ce mai grăbiţi. În acest context, digitalizarea reprezintă principalul diferenţiator în asigurarea formulei de succes pentru un furnizor de servicii medicale, după cum observă Răzvan Predica, Country Manager al Affidea România, în catalogul TOP DIGITAL TRANSFORMERS.

    Domeniul serviciilor medicale are nevoie de implementarea unor ample procese de digitalizare pentru a oferi pacienţilor rapiditate în accesarea acestora, posibilitatea de stocare în condiţii de maximă siguranţă a informaţiilor medicale (rezultate analize laborator, investigaţii imagistice, diagnostice etc.), economisirea timpului dedicat proceselor birocratice, transparenţă pe toată durata relaţiei pacient – centru medical (informaţii privind manoperele medicale efectuate, costuri, rezultate etc.)”, descrie Răzvan Predica, Country Manager al Affidea România, felul în care crede el că digitalizarea poate influenţa domeniul serviciilor medicale.

    Grupul pe care Răzvan Predica îl reprezintă este prezent de 30 de ani în 16 ţări din Europa şi furnizează servicii medicale prin peste 280 de centre de diagnostic imagistic de înaltă performanţă, laboratoare de analize medicale şi centre de tratament al cancerului, folosind tehnologii medicale de ultimă generaţie la nivel mondial. În România, Affidea deţine un număr total de 36 de centre, punând la dispoziţia pacienţilor o gamă extinsă de servicii de radiologie imagistică şi medicină nucleară de înaltă performanţă, servicii clinice integrate (consultaţii de specialitate şi spitalizare de zi) şi de medicină de laborator (analize medicale).

    Din punctul de vedere al lui Răzvan Predica, componenta digitală este aproape nelipsită într-un business de succes, indiferent de domeniul de activitate al acestuia. „Astăzi, tot ce facem are o componentă digitală, fie e vorba de informare, telemedicină, facem shopping online, comandăm mâncare, plătim facturi, viaţa noastră per ansamblu s-a transformat, digitalul devenind parte integrantă şi indispensabilă. Un business fără componenta digitală nu are mari şanse de supravieţuire.”

    El adaugă că în cadrul Affidea Hiperdia România, ei şi-au propus să se poziţioneze la cele mai ridicate standarde internaţionale, iar în această direcţie derulează un amplu proces de digitalizare. Aceasta devine o necessitate şi în contextul în care se adresează unei pieţe din ce în ce mai educate şi mai competitive, aşteptările pacienţilor fiind mult mai mari şi mai complexe decât în urmă cu câţiva ani: „În cadrul companiei analizăm şi oferim soluţii, inclusiv digitale, pentru a oferi o experienţă cât mai plăcută şi conform nevoilor medicale ale acestora. Calitate, rapiditate, accesibilitate, transparenţă sunt criterii de evaluare pe care pacienţii le urmăresc, iar dacă alăturăm şi echipamente ultraperformante şi expertiza medicală de top avem formula de succes. Din aceasta formulă un procent important este realizat prin canalele digitale”. În rândul exemplelor menţionate de el se numără conceptul de Centre Medicale Paperless (în cadrul cărora au fost înlocuite fluxurile operaţionale clasice pe hârtie cu varianta digitală pe tablete), crearea aplicaţiei My Affidea în care pacienţii îşi pot încărca dosarele medicale, indiferent unde au fost realizate investigaţiile (iar cele realizate în cele 36 de centre ale lor sunt încărcate direct de ei), precum şi demararea de parteneriate strategice cu platforme digitale pentru a facilita şi mai mult accesul pacienţilor la serviciile medicale.

    Când vine vorba de provocările legate de implementarea serviciilor digitale, el menţionează identificarea celor mai bune formule de explicare şi de atragere a pacienţilor în vârstă către noile instrumente digitale – „Ştim însă că pentru această categorie de pacienţi este nevoie de mai mult timp şi răbdare”.

    Ce urmează din perspectiva obiectivelor digitale ale grupului Affidea în continuare? Răzvan Predica enumeră câteva ţinte clare: creşterea accesibilităţii pacienţilor la serviciile medicale ale Affidea Hiperdia, rapiditate în stabilirea unor programări, în comunicarea cu personalul medical, informare şi conştientizare asupra importanţei medicinei preventive.

     

    Catalogul „Top Digital Transformers” reprezintă un proiect realizat de Business MAGAZIN şi susţinut de compania DocProcess, care are menirea recunoaşterii meritelor acelor persoane ce au înregistrat reuşite în domeniul transformării digitale. Ne-am axat pe companii considerate a fi în avangarda transformării digitale de către reprezentanţii acestora şi de către piaţă. Acest proiect nu reprezintă un clasament, iar numele incluse în cadrul catalogului nu sunt, cu siguranţă, numele tuturor liderilor digitali din companii: lista este deschisă şi aşteptăm în continuare propunerile dvs., atât pentru articolele din Business MAGAZIN, cât şi pentru ediţiile viitoare ale acestui proiect.

     

  • Ce spune Lavrov despre starea de sănătate a lui Putin

    Sănătatea preşedintelui rus Vladimir Putin şi a familiei sale sunt socotite subiecte tabu în Rusia, putând fi abordare doar în străinătate.

    Confruntat cu o întrebare explicită a postului de televiziune francez TF1, ministrul de Externe al Rusiei, Serghei Lavrov a fost nevoit să comenteze situaţia, duminică seară.

    Cum era de aşteptat, propaganda Rusiei a continuat şirul negărilor. „Nu cred că cineva lucid poate vedea la Putin simptomele vreunei boli”, a afirmat Lavrov.

    Oficialul Moscovei a subliniat apoi că Putin, care va împlini 70 de ani în octombrie, apare în public „în fiecare zi. Îl poţi vedea pe ecran, îl poţi citi, îi poţi asculta discursurile.

    Îi las pe cei care răspândesc astfel de zvonuri să rezolve problema cu conştiinţa, în ciuda oportunităţilor zilnice pe care le au de a verifica ce se întâmplă”.

    Specialiştii internaţionali au identificat, de-a lungul timpului, mai multe indicii care îl pot declara bolnav pe şeful Rusiei.
     

  • Ministerul Sănătăţii a stabilit cum o să distribuie populaţiei tabletele de iodură de potasiu

    Ministerul Sănătăţii distribuie populaţiei tabletele de iodură de potasiu 65 mg comprimate, în scop preventiv, prin intermediul farmaciilor cu circuit deschis. Lista farmaciilor care distribuie pastilele se publică pe pagina web a Ministerului Sănătăţii, informează instituţia.

    Potrivit ordinului MS, în termen de 7 zile de la intrarea în vigoare, direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti predau, pe bază proces verbal de predare-primire, medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate către farmaciile din listă.

    Fiecare farmacie va primi, odată cu medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate, toate informaţiile necesare despre condiţiile de administrare a acestuia.

    Cantităţile distribuite către farmaciile din listă se stabilesc de către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti, cu avizul Ministerului Sănătăţii.

    „Medicul de familie, începând cu prima consultaţie acordată, inclusiv pentru consultaţiile programate, eliberează, ca măsură strict preventivă, prescripţia medicală pentru ridicarea din farmacia comunitară a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate pentru pacient, dacă acesta este eligibil. Pentru pacientul minor aflat în evidenţa proprie, medicul de familie eliberează reprezentantului legal al acestuia, prescripţia medicală pe numele pacientului minor. După eliberarea prescripţiei medicale, medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate se ridică din farmaciile din listă”, se arată în ordinul MS.

    Farmaciile din listă eliberează medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate în mod gratuit, exclusiv în baza prescripţiei medicale emisă de medicul de familie în formatul original.

    Odată cu medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate, farmaciile pun la dispoziţia pacientului sau a aparţinătorului şi informaţiile privind modul de administrare, conform Fişei informative pentru pacienţi cu privire la acest medicament.

    La ridicarea din farmacie, persoanele semnează Acordul pacientului privind administrarea tratamentului cu medicamentul iodură de potasiu. Acordul semnat se păstrează în farmacie împreună cu formularul original al prescripţiei medicale emisă de medicul de familie.

    Medicii de familie prescriu o singură dată comprimatele de iodură de potasiu pacienţilor eligibili aflaţi în evidenţa proprie precum şi pacienţilor eligibili care nu au medic de familie, utilizând formularul de reţetă simplă tip PRF. Pentru pacientul minor, medicul de familie eliberează reprezentantului legal al acestuia prescripţia medicală pe numele pacientului minor.

    Persoanele care nu au medic de familie, respectiv reprezentanţii legali ai minorilor care nu au medic de familie, se pot prezenta la orice cabinet de medic de familie şi completează declaraţia pe propria răspundere în faţa medicului de familie.

    În cazul pierderii prescripţiei medicale, medicul de familie eliberează un duplicat, la solicitarea scrisă a pacientului pe numele căruia a fost eliberată prima prescripţie medicală sau pe numele minorului, după caz, menţionându-se distinct pe formular „DUPLICAT”.

    Perioada maximă de stocare a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate în farmaciile din listă este de 6 luni de la data recepţiei. La finalul perioadei de 6 luni farmaciile din listă predau către direcţiile de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti cantităţile rămase în stoc, precum şi acordurile pacientului privind administrarea tratamentului şi prescripţiile pe baza cărora au eliberat medicamentul iodură de potasiu 65 mg comprimate, pe baza de proces verbal de predare-primire.

    Potrivit ordinului MS, este interzisă orice campanie publicitară care să facă referire la anumite beneficii, recompense şi/sau alte facilităţi legate de distribuirea catre populaţie a medicamentului iodură de potasiu 65 mg comprimate, fiind permise doar afişarea informării asupra activităţii de distribuire catre populatie a acestui medicament, la loc vizibil în farmacia cu circuit deschis care distribuie, publicarea pe pagina web a Ministerului Sanatatii sau publicarea campaniilor de informare desfăşurate de autorităţile publice centrale.

  • Fostul şef al serviciilor secrete britanice prezice căderea lui Vladimir Putin: Până în 2023, actualul lider de la Kremlin ar putea fi înlăturat de la putere din cauza problemelor grave de sănătate

    Fostul şef al serviciilor secrete britanice a prezis că preşedintele rus Vladimir Putin va fi lipsit de putere până anul viitor, fiind internat într-o unitate medicală pentru boli cronice, scrie Business Insider.

    Sir Richard Dearlove a fost şeful Serviciului Secret de Informaţii din Marea Britanie, cunoscut şi sub numele de MI6, din 1999 până în 2004. El a făcut declaraţiile privitoare la căderea lui Putin în timpul unui episod de miercuri al podcastului One Decision, pe care îl co-găzduieşte.

    “Cred că Putin va fi ieşi din peisaj până în 2023. Foarte posibil ca actualul lider al Kremlinului să fie internat chiar într-un sanatoriu din cauza bolilor de care suferă”, a declarat Dearlove, adăugând că internarea lui Putin în sanatoriu ar putea fi o modalitate de a-l înlătura pe liderul rus de la putere fără o lovitură de stat.

    Predicţia lui Dearlove este în pas cu alte rapoarte recente care sugerează că Putin este bolnav şi ar putea pierde în curând puterea.

    Christo Grozev de la Bellingcat, un expert în securitatea Rusiei, a declarat săptămâna trecută că înalţi oficiali ai securităţii Kremlinului cred că războiul din Ucraina este „pierdut” şi că pârghiile puterii încep să alunece din mâinile lui Putin.

    Şeful serviciilor de informaţii militare ucrainene, Maior Gen. Kyrylo Budanov, a declarat pentru Sky News săptămâna trecută că Putin se afla într-o „condiţie psihologică şi fizică foarte proastă şi este foarte bolnav”. Budanov a mai spus că este „optimist” că Ucraina va învinge şi că războiul va fi „încheiat până la sfârşitul anului”.

    Fostul spion britanic Christopher Steele a declarat recent că, potrivit unor surse pe care le-a consulat personal, Putin este grav bolnav şi părăseşte în mod regulat întâlnirile pentru a-şi lua tratamentul, contribuind la „creşterea dezordinei în rândurile Kremlinului”. 

    Starea sănătăţii lui Putin nu poate fi confirmată, deşi agenţiile de presă au lansat informaţia că liderul de la Kremlin ar putea suferi de o serie de afecţiuni terminale.

    Dearlove a mai spus că nu există un plan de succesiune în conducerea Rusiei. Cu toate acestea, persoana care ar putea prelua puterea în cazul în care Putin ar ieşi din schemă este Nikolai Patrushev, secretarul Consiliului de Securitate al Rusiei.

  • Retenţia cadrelor medicale din România este susţinută activ de sistemul privat de sănătate

    Anestezia, terapia intensivă, epidemiologia, pediatria, medicina de laborator sau microbiologia se numără printre specialităţile deficitare din ţara noastră, pe lângă cei 50.000 de asistenţi medicali necesari în plus pentru a face faţă provocărilor sanitare. Ce poate opri acest fenomen? Investiţiile constante ale mediului privat în tehnologie medicală de ultimă generaţie, infrastructură şi în specializarea cadrelor medicale încetinesc fenomenul migraţiei personalului medical.

     

    Numai în ultimii 10 ani, Reţeaua de sănătate REGINA MARIA a investit aproape 200 milioane euro în dezvoltarea sistemului medical din România, în modernizarea sau extinderea locaţiilor deja existente, dotarea acestora cu cea mai nouă aparatură, dar şi deschiderea de noi unităţi. O contribuţie semnificativă la toate acestea a avut-o abonamentul medical, sursă de finanţare pentru sistemul medical, cu un real impact în economie, şi cel mai important instrument de prevenţie.

    Andreea Minuţă, directorul executiv al Diviziei de abonamente Reţeaua de sănătate REGINA MARIA, explică rolul abonamentului pentru medicina modernă, în beneficiul tuturor pacienţilor.

     

    Cum contribuie sistemul privat de sănătate la dezvoltarea infrastructurii medicale?

    După 26 de ani de la lansarea primelor abonamente medicale de pe piaţă, putem afirma cu certitudine că sistemul medical din România s-a dezvoltat direct proporţional cu cererea pentru acest produs  de prevenţie. Veniturile obţinute din abonamente sunt reinvestite în construirea de noi spitale, în achiziţionarea de aparatură medicală modernă, digitalizare şi în reţentia cadrelor medicale, în contextul exodului masiv al acestora. În acest moment, Regina Maria este cea mai digitalizată reţea medicală din România, ceea ce permite medicilor un schimb mai eficient de bune practici, consultare interdisciplinară pentru cazurile complexe şi, deci, soluţii de tratament mai bune pentru pacienţi. Accesul la tehnologie şi asigurarea unor standarde medicale de elită sunt un alt plus: suntem singurul furnizor medical cu trei roboţi chirurgicali, ceea ce înseamnă că şi echipele noastre chirurgicale au şansa să se specializeze constant.

    Tot pentru formarea profesională continuă a cadrelor medicale, susţinem Clubul Regal al Medicilor, Surgical Training Institute şi am deschis Academia Internaţională pentru Asistenţi Medicali, singura de acest fel din ţară.

    Conform studiului EY „Piaţa abonamentelor medicale: analiza impactului economic şi social în România”, sistemul privat de servicii medicale a investit peste 2,8 miliarde de euro în infrastructura medicală. Mai mult, fiecare 1 euro investit în piaţa abonamentelor medicale generează 3 euro valoare adăugată brută în economia României, contribuind astfel concret la economia locală şi crearea de noi locuri de muncă.

    Potrivit aceluiaşi studiu, în 2020 piaţa abonamentelor medicale din România numără peste 1,62 milioane de abonaţi şi genera un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanţul valoric. Totodată, un loc de muncă nou-creat pe piaţa abonamentelor medicale conduce la crearea a altor două locuri de muncă la nivelul economiei.

     

    Ce rol joacă prevenţia într-o ţară în care cheltuielile pentru acest palier sunt sub media cheltuielilor înregistrate la nivelul UE?

    Îndrăznesc să spun că abonamentul medical este cel mai accesibil, dar şi cel mai accesat instrument de prevenţie disponibil în sectorul medical din România.

    Aşa cum ştim, România este pe ultimele locuri în Europa în privinţa mersului la medic şi în diagnosticarea precoce a unor afecţiuni care pot pune viaţa în pericol. Uitându-ne însă la gradul de utilizare a abonamentului, observăm însă că există un trend pozitiv, în care populaţia tânără, activă, începe să înţeleagă importanţa prevenţiei, a screeningurilor anuale, a analizelor efectuate măcar o dată pe an. Iar ce e îmbucurător e că aleg să-şi aboneze şi membrii familiei, aşadar abonamentele pătrund şi către alte categorii de public. În plus, noi ne-am asumat rolul de a face educaţie şi de a oferi constant conţinut medical actual şi de calitate, validat de specialişti, nu doar către baza noastră de abonaţi, ci către oricine are o întrebare medicală. Pe lângă miile de articole de pe site-ul nostru, avem interviuri live cu medicii, unde oamenii pot adresa întrebări în scris, webinarii şi workshopuri şi o serie de alte programe de educaţie şi prevenţie.

    În ultimii doi ani, prevenţia s-a dovedit a fi esenţială pentru abonaţii noştri, care au înţeles importanţa accesului la servicii medicale de calitate, rolul vizitelor la medic înainte să apară problemele de sănătate, dar şi cum îi poate ajuta un abonament medical în aces sens.

    Dacă ne uităm la cifre, segmentul abonamentelor medicale REGINA MARIA a crescut în 2021 cu peste 15%, faţă de anul precedent, la fel şi nivelul de accesare a serviciilor incluse. Companiile au optat pentru abonamente mai scumpe, premium, cu mai multe servicii incluse, atât pentru angajaţi, cât şi pentru familiile acestora, tendinţă care se va menţine şi în perioada următoare. Tot datele ne arată că 70% dintre cei mai mari angajatori din România oferă abonamente medicale angajaţilor.

    De asemenea, în ultimul an au intrat în portofoliul Reţelei peste 1.000 de astfel de companii care nu mai oferiseră până atunci beneficii de sănătate angajaţilor.

    Abonamentul este un beneficiu dorit şi utilizat. În 2021, aproximativ două treimi dintre abonaţi au utilizat serviciile incluse în pachetele medicale, în topul acestora fiind analizele de laborator. Mai mult, abonamentul este un instrument eficient de screening pentru depistarea celor mai frecvente afecţiuni oncologice. De exemplu, anul trecut, peste 70.000 de femei au utilizat servicii medicale specifice: testele Papanicolau şi HPV, ecografii mamare şi mamografii.

    Totodată, abonamentul oferă acces la o reţea de peste 350 de clinici şi peste 3.000 de medici din toată ţara, medici disponibili pentru abonaţi chiar şi în 48 de ore. De asemenea, abonaţii pot accesa Clinica Virtuală, unde beneficiază de consultaţii online, chiar a doua zi. Consultaţiile online sunt accesate cu precădere pentru interpretarea analizelor sau pentru efectuarea consultaţiilor obligatorii de medicina muncii, de oriunde din ţară sau de peste hotare.

     

    Ce planuri aveţi pentru 2022, ţinând cont de nevoile identificate în rândul abonaţilor?

    Am trecut cu toţii printr-o perioadă dificilă, care ne-a făcut să ne regândim priorităţile, dar care a şi generat dezbateri necesare privind sănătatea psihoemoţională. Aşadar, sănătatea rămâne o prioritate, însă cu o nuanţă importantă: normalizarea discuţiilor despre sănătatea mentală. Astfel, beneficiilor de sănătate fizică li s-au adăugat cele care adresează bunăstarea psihoemoţională atât a managerilor, cât a echipelor.

    De aceea, vom continua să dezvoltăm şi să diversificăm portofoliul de servicii de sănătate pentru abonaţi, cu un focus pe inovaţii, servicii cu valoare adăugată şi programe de well-being.

    Continuăm să extindem Corporate Sano, program amplu de well-being destinat companiilor, care oferă servicii complete de sănătate, psihoemoţională şi fizică, în completarea ofertei de abonamente medicale. Programul a crescut mult în ultimii doi ani şi va continua să evolueze, în strânsă legătură cu interesul tot mai mare al companiilor de a investi în beneficii oferite angajaţilor. În ultimii doi ani, peste 50.000 de angajaţi au beneficiat de serviciile programului Corporate Sano.

    Identificarea şi gestionarea stresului, a anxietăţii, a burnoutului, creşterea calităţii somnului şi consilierea în nutriţie sunt servicii care prezintă cel mai mult interes din partea clienţilor corporate în acest moment, servicii incluse în programul Corporate Sano. De exemplu, unul dintre cele mai accesate workshopuri Corporate Sano a fost cel despre „primul ajutor emoţional”, curs dedicat atât managerilor, cât şi angajaţilor. Un alt serviciu foarte bine primit şi extrem de utilizat de angajaţi este Terapeutul de Gardă – o linie telefonică, disponbilă 24/7, pentru situaţiile dificile din punct de vedere emoţional.

    În plus, de la începutul acestui an, am integrat în portofoliul REGINA MARIA Clinica Oana Nicolau, expert  în sănătate psihoemoţională cu o expertiză de peste 13 ani. Cei 70 de specialişti Oana Nicolau completează preocuparea noastră pentru sănătatea angajaţilor.

     

    Ce v-aţi dori să schimbaţi în piaţa abonamentelor şi ce măsuri aţi luat în acest sens?

    Produsul trebuie să se adapteze nevoilor abonaţilor, iar noi am investit mult în dezvoltarea universului abonatului. Ultimii cinci ani au schimbat radical serviciile dedicate acestora – de la Clinica Virtuală, medical advisor şi până la servicii de sănătate emoţională, toate subiecte care au devenit extrem de relevante în ultimii 2-3 ani şi care nu existau în urmă cu 26 de ani.

    Două tendinţe s-au desprins în ultimii ani în zona de beneficii de sănătate. În primul rând, observăm o nevoie tot mai mare a companiilor de a primi servicii integrate, de la un singur furnizor medical, aşa că depunem eforturi importante în a deveni un one stop shop când vorbim de sănătate, de la servicii medicale, la cele psihoemoţionale, de la suport în situaţii urgente pentru angajat şi până la soluţii digitale pentru departamentele de HR. Cu cât portofoliul de produse este mai diversificat, cu atât creşterea pe termen lung este mai sustenabilă.

    În al doilea rând, observăm o nevoie tot mai mare din partea companiilor de a avea produse personalizate şi adaptate profilului angajaţilor. De exemplu, putem personaliza abonamentele Regina Maria aşa încât ele să se adreseze anumitor profiluri de angajaţi – de exemplu: până în 30 de ani şi peste, femei şi bărbaţi, cu nevoie de prevenţie sau cu afecţiuni medicale complexe, cronice, care trebuie monitorizate şi evaluate constant.

    Dacă e să mă uit la rolul mai mare al abonamentului, îmi doresc ca el să devină din ce în ce mai mult un instrument de educare a pacientului român. Cu cât avem pacienţi mai conştienţi de importanţa mersului la medic, cu atât salvăm mai multe vieţi pe termen lung şi putem spera să ajungem un popor mai sănătos – fizic şi mental.

  • Cum a ajuns Ministerul Sănătăţii să îşi facă loc pentru prima dată în top 500 exportatori, direct pe poziţia 350?

    Ministerul Sănătăţii apare în 2021, pentru prima dată, în clasamentul celor mai mari 500 de exportatori locali, făcându-şi loc pe poziţia 350. Reprezentanţii Ministerului nu au răspuns, până la momentul publicării acestei ştiri, ce anume a fost exportat sau despre ce valoare a bunurilor trimise peste graniţă e vorba.

    Totuşi, cu doar 9-10 poziţii mai jos în clasamentul celor mai mari exportatori din 2021 se găsesc firmele Industries Yield şi Industria Filati Buzău, două companii active în producţia locală de textile. În cazul jucătorilor din acest domeniu, cea mai mare parte a producţiei merge la export, astfel că cifra lor de afaceri de 15-20 mil. euro poate fi asociată vânzărilor de peste graniţă. Această valoare poate da astfel un anumit ordin de mărime pentru exporturile companiilor aflate pe poziţii apropiate în top.

    În ceea ce priveşte Ministerul Sănătăţii, prezenţa în clasament ar putea fi justificată de faptul că în 2021 instituţia a vândut o parte din vaccinurile împotriva COVID-19 pe care România nu le-a folosit. „La solicitarea Ministerului Sănătăţii, Guvernul României a aprobat în şedinţa din 16 iunie a.c., ordo­nanţa de urgenţă privind reglementarea unor măsuri pentru valorificarea dozelor de vaccin împotriva COVID-19 achiziţionate de Ministerul Sănătăţii. Actul normativ stabileşte cadrul legal pentru revânzarea unor cantităţi de doze de vaccin împotriva COVID-19 care nu mai pot fi valorificate şi abilitează Ministerul Sănătăţii să încheie în numele statului român contracte cu alte state“, potrivit site-ului Guvernului.

    România a exportat vaccinuri pe care le-a obţinut de la UE pentru a fi folosite de populaţie. Pentru că rata de vaccinare a fost mică în România, Ministerul Sănătăţii le-a exportat fie în ţări unde cererea era mare – ca Danemarca “, fie în ţări unde oferta era mică – precum Republica Moldova, Ucraina sau Argentina. O parte din vaccinuri au fost vândute, în timp ce altele donate.

    România a primit aceste vaccinuri în baza unui acord internaţional la nivel de UE. Preţul vaccinurilor este confidenţial, însă din datele ZF, vaccinarea a avut un buget în 2021 de circa 1,4 mld. de lei, din care 900 mil. lei (180 mil. euro) pentru achiziţia de vacinuri.

    Doar 8 milioane de români au schema completă de vaccinare până în prezent, din cele mai recente date, adică mai puţin de jumătate din populaţia totală a ţării. În alte state procentul de vaccinare a trecut de 80-90% din populaţia totală.

    În total, România a trimis anul trecut peste graniţă produse în valoare de aproape 75 mld. euro, cu 20,1% mai mult decât în 2020. Cei mai mari 500 de exportatori din economia românească ţin în spate circa 73% din totalul sumei, potrivit datelor INS. Mai mult, primele 100 de companii din top contribuie cu aproape 50% la cele 75 mld. euro, iar primele zece au 17,2%.

     

  • Primul milion + primul investitor = responsabilitate dublă?

    Pentru Mihai Bran, Psihoterapeut, dar şi antreprenor, cea mai recentă finanţare nu a adus nici pe departe relaxare. Îşi continuă activitatea profesională ca medic – iar în unele zile consultă şi 20 de pacienţi în jumătate de zi – iar în restul se concentrează pe dezvoltarea afacerii ATLAS. Ce presupune noul nivel al afacerii axate pe soluţii de telemedicină, după depăşirea pragului de 1 milion de euro cifră de afaceri şi după atragerea primei investiţii?

    Există percepţia aceasta greşită că dacă te duci într-un start-up, te relaxezi. Cred însă că într-un start-up se munceşte mult mai mult decât dacă ai lucra într-o corporaţie. Când eram la spital aveam program fix, acum, în business, nu avem siguranţa a ceea ce se va întâmpla în ziua respectivă. Asta este destul de interesant şi, dacă ai şi motivaţia setată corect, lucrurile merg bine. Nu aş spune că finanţarea te face să fii mai relaxat, trebuie să livrezi rezultate.

    Finanţarea validează echipa, modelul şi te responsabilizează”, spune Mihai Bran, cofondator al start-up-ului ATLAS, care a dezvoltat platforma de telemedicină ATLAS.app. Recent, afacerea a atras o finanţare de 500.000 de euro de la eMAG Ventures, programul de investiţii pentru companii de tehnologie al eMAG, fiind astfel evaluată la 4 milioane de euro.

    Lansată în 2016, de el şi de Bogdan Lefter, (care s-a axat pe zona de product management), aplicaţia a evoluat din zona de servicii de sănătate psihoemoţională, spre cele de telemedicină. Practic, ei conectează o serie de profesionişti din toate aceste domenii cu utilizatorii, „pacienţii” virtuali.

    Mihai Bran spune că a ajuns să fie medic specialist în psihiatrie din întâmplare, la rezidenţiat, când „a prins” un post în acest domeniu; iar ulterior a început să îi placă: „Nu a fost dragoste la prima vedere, a venit mai târziu”. Acum însă, nu ar mai schimba specialitatea pentru niciun alt domeniu. „Mi-a plăcut partea aceasta de comportament uman, de trăiri, unde sunt foarte multe de studiat, suntem în Evul Mediu în ceea ce priveşte cunoştinţele existente”.  Iniţial a profesat ca medic psihiatru, dar a lucrat şi pentru dezvoltarea de molecule pentru diverse companii farmaceutice (în contextul în care, în continuare, există puţine medicamente care să trateze depresia, schizofrenia, tulburarea bipolară, insomnia, demenţa etc), după cum explică el. 

    Chiar dacă nu a avut niciodată propriul cabinet, a intrat în domeniul privat, dar a mizat pe tehnologie. „Când am terminat rezidenţiatul, voiam să mai fac ceva sau să mai fac ceva altfel. În psihiatrie puteai să faci genetică sau tehnologie ‒ să foloseşti tehnologia pentru a schimba anumite lucruri. Genetica este mai greu accesibilă în România, iar partea de tehnologie, mai palpabilă, astfel că am început cu aceasta.” A pornit cu proiecte de educaţie a pacienţilor şi a medicilor, proiecte de destigmatizare (tot ce însemna boală psihică era stigmatizat, acum lucrurile s-au mai schimbat, după cum explică el), apoi a lansat aplicaţia ATLAS.app, axată mai întâi pe proiecte de sănătate psihoemoţională, care a evoluat, odată cu pandemia, şi în direcţia serviciilor de telemedicină.

    Scopul finanţării primite recent are ca scop susţinerea planurilor de dezvoltare a platformei la nivel local şi regional: „Punctul nostru comun cu cei de la eMAG este că atât ei, cât şi noi, folosim tehnologia ca să aducem valoare unor oameni ‒ în cazul acesta cu nevoi diferite. Noi mergem către servicii de sănătate care pot fi accesate oricând, iar trendul, în acest moment, este spre serviciile acestea digitale”, a explicat Mihai Bran. El a menţionat şi că, potrivit studiilor internaţionale, medicina va fi, în următorii ani „virtual first”, în sensul că orice interacţiune cu sistemul medical va avea un punct de intrare digital, după care, în funcţie de caz, se va merge şi către o abordare clasică, de tip spitalizare, cabinet etc. „Către această direcţie vrem să mergem şi noi, cu tehnologia noastră, cu susţinerea celor de la eMAG.” De asemenea, şi-au propus ca în continuare să se extindă şi în alte pieţe: „Suntem deja prezenţi în Republica Moldova, în Bulgaria şi vrem să ne creştem  prezenţa acolo, să învăţăm din această extindere şi apoi, să atacăm şi alte pieţe regionale. Nu avem în momentul de faţă un plan să intrăm în Statele Unite sau în alte pieţe atât de ambiţioase, pentru că acolo competiţia este foarte mare şi activează deja jucători mari, stabili; la nivel regional însă, putem să aducem valoare şi să facem o schimbare”.

    Anul trecut, şi-au dublat afacerile pe aproape toate liniile: au contracte cu aproximativ 60 de companii, au ajuns la aproximativ 400.000 de utilizatori care au disponibile serviciile lor şi aproximativ 70.000 de abonaţi, plătitori recurenţi, pe serviciile de sănătate psihoemoţională. Modelul de business al ATLAS.app se bazează pe aplicarea unui comision din tariful perceput de specialiştii înscrişi în platformă, acesta variind între 10% şi 30%. Veniturile companiei au ajuns astfel la aproximativ 1 milion de euro. Companiile care accesează aceste servicii sunt din toate domeniile ‒ telecom, banking, IT, retail, automotive ş.a. Mihai Bran spune că rata de utilizare a serviciilor în rândul angajaţilor este mare, în contextul în care colaborează şi cu departamentele de resurse umane pentru a le populariza: „Una dintre misiunile noastre este şi aceea de a educa, fie că vorbim despre sănătate psihoemoţională sau sănătate în general; fără educaţie, nu vei avea niciodată consum”.

    Cele mai multe dintre serviciile accesate în prezent sunt din zona de sănătate psihoemoţională, segment care a crescut odată cu trendul de normalizare a discuţiilor din această zonă:  „Începe să se vorbească mai natural despre depresie, insomnii, anxietăţi şi observăm şi un trend de consum în zona serviciilor de acest gen, care s-a accentuat şi acum, cu războiul din Ucraina – am auzit chiar şi despre un termen nou «nuclear anxiety», cum au numit-o unii, oamenii vor manifesta în continuare probleme”. Serviciile de telemedicină sunt accesate mai ales când este vorba despre serviciilor private de sănătate – iar ca specialităţi, vorbim despre medicină generală, endocrinologie, dermatologie, pediatrie, psihiatrie etc. Pe segmentul de telemedicină, ei folosesc un verificator de simptome, care foloseşte un mecanism de inteligenţă artificială şi care poate să ofere un diagnostic posibil sau probabil în baza simptomelor descrise şi poate recomanda specialitatea care ar putea gestiona problema respectivă: „Asta este o mare problemă la noi ‒ oamenii au o problemă, îi doare capul, nu ştiu dacă să meargă la pshihiatru, neurolog, internist, trecând prin unealta aceasta, sunt orientaţi către specialitatea potrivită, astfel câştigând timp. Tot procesul este scurtat, eficientizat”.  Această funcţionalitate este adusă prin integrarea unui start-up din afara ţării. Antreprenorul observă că este loc de businessuri în zona serviciilor de sănătate, atât pe traseul pacientului, cât şi pe cel al medicilor, iar ca sfat pentru cineva care începe un business în domeniu, spune: „Cred că trebuie să aibă răbdare şi să fie foarte atenţi, să înţeleagă foarte clar problema pe care vor să o rezolve. Dacă înţelegi problema, apoi soluţia vine relativ simplu şi economiseşti timp, bani şi alte frustrări. Şi nouă ne-au spus mulţi că am intrat într-un business în care nu există piaţă, nu o să meargă. Ne-am încăpăţânat să rezistăm 5-6 ani, până când a venit pandemia. Poate a fost şi noroc, dar am rezistat, am fost acolo şi apoi au început să meargă lucrurile. Nu pot să spun că acum sunt toate roz şi merg perfect, dar e ceva care începe să se dezvolte, iar faptul că cei de la eMAG au ales să între pe piaţa asta alături de noi e o confirmare că este o piaţă care se va contura tot mai mult şi este de viitor.”

  • Europenii pot da în judecată statul pentru aerul poluat care le afectează sănătatea. Vizată, România

    Cetăţenii din ţările Uniunii Europene ar putea da în judecată guvernele lor pentru a primi compensaţii financiare în cazul în care nivelurile mari de poluare a aerului le afectează sănătatea, a declarat joi un consilier al instanţei supreme europene, citat de Reuters. Este vizată şi România.

    Opinia consilierului instanţei supreme europene vine în urma unei serii de hotărâri pronunţate în ultimii ani de Curtea de Justiţie a UE, în urma cărora aproximativ 10 ţări din UE, printre care Franţa, Polonia, Italia şi România, au fost găsite vinovate de poluare ilegală a aerului.

    „O încălcare a valorilor-limită pentru protecţia calităţii aerului prevăzute de legislaţia UE poate da dreptul la despăgubiri din partea statului”, a declarat Curtea într-un comunicat.

    Avocatul general Juliane Kokott a precizat că, de multe ori, comunităţile mai sărace sunt cele care trăiesc şi lucrează în zone foarte poluate şi care au nevoie în special de protecţie judiciară.

    Persoanele care solicită despăgubiri ar trebui să dovedească faptul că le-a fost afectată sănătatea, că bolile au fost cauzate în mod direct de poluarea aerului, a spus ea.

    De asemenea, un guvern ar putea evita răspunderea dacă ar putea dovedi că limitele de poluare ar fi fost totuşi încălcate dacă ar fi avut în vigoare un plan de calitate a aerului eficient.

    „Această confirmare juridică a faptului că există căi pentru a-i trage la răspundere pe cei de la putere este un progres major în lupta pentru un aer curat şi sănătos”, a declarat Irmina Kotiuk, avocat la firma de avocatură de mediu ClientEarth, citat de Reuters.

    Avizele instanţelor UE nu sunt obligatorii, dar, de obicei, instanţa este de acord cu ele în hotărârea care urmează să se dea lunile următoare.

    Avizul se referă la un caz intentat de un locuitor din Paris care a cerut despăgubiri de 21 de milioane de euro de la guvernul francez, pe motiv că poluarea aerului i-a afectat sănătatea şi că guvernul nu a asigurat respectarea limitelor impuse de UE. Un tribunal din Versailles, care a judecat litigiul de la Paris, a cerut instanţei UE să clarifice dacă persoanele fizice pot solicita astfel de despăgubiri.

    Parisul a încălcat limitele legale ale UE privind poluarea cu dioxid de azot între 2010 şi 2020.

    În încercarea de a reduce numărul de decese premature asociate cu aerul poluat, UE va propune în acest an o actualizare a limitelor de poluare pentru a le alinia mai bine la normele mai stricte ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

  • Povestea medicului care proiectează spitale în România şi în afara ţării

    De profesie medic, Bogdan Angheloiu a dezvoltat în ultimii 15 ani mai multe spitale sau centre medicale în România şi în afara ţării, care au devenit ulterior puncte de referinţă în piaţă. În România, câteva exemple sunt Spitalele Clinicco, Sf. Constantin, Provita sau centrele de radioterapie MedEuropa, cel mai recent proiect al managerului. Ce provocări a întâlnit în carieră şi ce a învăţat din acestea?

    “Empatic, dedicat, pragmatic” îşi rezumă atributele, care l-au ajutat în cariera de până acum, Bogdan Angheloiu, managerul general al centrelor de radioterapie MedEuropa, de numele căruia se leagă dezvoltarea mai multor businessuri locale, dar şi la nivel internaţional. În plus, din punctul lui de vedere, încrederea oferită angajaţilor de a lua decizii, dar şi delegarea responsabilităţilor sunt caracteristicile principale ale unui bun lider.

    „În 2007, am fost atras de proiectul Clinicilor ICCO, primul spital privat din Braşov. Propunerea a venit din partea unor prieteni care, pe lângă aptitudinile mele tehnice şi atenţia la detalii, îmi cunoşteau şi spiritul antreprenorial. Acesta a fost momentul care a marcat intrarea mea în domeniul dezvoltării business-urilor medicale”, îşi aminteşte el. A absolvit Institutul Medico-Militar, secţia din Târgu-Mureş, un drum ales chiar din primul an de liceu.

     

    18 proiecte în 15 ani

    Primul proiect medical dezvoltat  de Bogdan Angheloiu – Clinicile ICCO din Braşov, este în prezent printre cele mai mari unităţi medicale din ţară, după dezvoltare şi cifra de afaceri. Ulterior, managerul a rămas tot în Braşov pentru a dezvolta Spitalul Sf. Constantin, jucător aflat în top zece cele mai mari spitale din ţară după numărul de paturi şi businessul pe care îl generează. Tot în România, Spitalul Provita, o unitate de talie medie în piaţa privată în prezent, a fost dezvoltat de asemenea de Bogdan Angheloiu.

    Solicitările internaţionale au apărut natural, punctează el, românul participând la dezvoltarea unor  proiecte ale guvernului din Irak, Libia, Chişinău. „Din 2015, am început dezvoltarea Centrelor de Radioterapie MedEuropa, proiect care a demarat cu o primă clinică în Constanţa, urmând cele din Bucureşti, Oradea şi Braşov. Între timp, am căutat diferite locaţii cu potenţial şi am încercat dezvoltarea altor centre.

    Provocarea cea mai mare a reprezentat-o atât operaţionalizarea acestor centre, cât şi dezvoltarea celorlalte unităţi în paralel, precum şi negocierile privind alegerea soluţiilor tehnice, cunoaşterea funcţionării fluxurilor operaţionale din cadrul acestei activităţi medicale extrem de complexe”, a mai spus Bogdan Angheloiu.

    În 2018 s-a implicat în dezvoltarea primului centru MedEuropa în România, la Constanţa, iar acum, reţeaua urmăreşte expansiunea prin deschiderea unor centre în Bucureşti, Oradea şi Braşov, în urma unei investiţii totale de 50 de milioane de euro.

    MedEuropa este un proiect dezvoltat de Philippe Jacobs, copreşedinte al grupului Jacobs Holdings, un grup de investiţii elveţian cu sediul în Zurich, înfiinţat de antreprenorul Klaus J. Jacobs în 1994, care a creat afaceri în domeniul ciocolatei şi al cafelei (brandul Jacobs).

    Planurile pentru companie vizează şi extinderea în Iaşi şi Bacău, iar estimările pentru anul 2022 urmăresc afaceri de 80 de milioane de lei. „Centrele MedEuropa vin pe piaţa medicală din România cu o infrastructură raportată la cerinţele internaţionale actuale privind serviciile de radioterapie. Soluţiile hardware şi software sunt actuale şi interconectate pentru a limita influenţa umană, fluxul de lucru este etapizat la fiecare nivel, limitând astfel probabilitatea apariţiei erorilor”, a mai spus managerul Medeuropa România. Ce l-a atras pe Bogdan Angheloiu în proiectul clinicilor de radioterapie au fost chiar numeroasele provocări pentru realizarea acestora.

    La această ambiţie se adaugă şi posibilitatea de a îmbunătăţi vieţile pacienţilor. „Rezultatele post-terapeutice pot fi cuantificate şi statistica internaţională dovedeşte că supravieţuirea pacienţilor oncologici la 5 ani este importantă. Spre surprinderea tuturor, serviciile oferite de MedEuropa sunt gratuite pentru pacienţi, fără niciun cost suplimentar, fiind decontate prin Programul Naţional de Oncologie-Subprogramul de radioterapie (cu excepţia stereotaxiei şi a brahiterapiei, servicii disponibile în centrul MedEuropa Bucureşti şi pe care, din păcate, sistemul asigurărilor de stat nu le decontează deocamdată)”, a spus Bogdan Angheloiu.

    Cum se dezvoltă un proiect medical?  Investiţia într-o nouă unitate medicală trebuie să ţină cont de mai multe criterii, printre care să deţină un proiect cu şanse reale de autorizare de către instituţiile din domeniu. După bifarea acestui aspect, şi accesul la personalul medical specializat este o variabilă importantă în decizia de investiţie. În plus, nevoia dintr-o anumită zonă pentru servicii medicale private poate determina începerea sau amânarea unui spital. „Toate etapele sunt dificile, dar în funcţie de locaţie, unele dintre etape pot reprezenta provocări: în unele locuri poate fi imposibil de găsit o echipă de specialişti la standardele dorite, iar relocarea nu este printre opţiunile personalului, iar în alte locuri este anevoios de autorizat de către autorităţile locale, întrucât nu există previziuni de dezvoltare din partea acestora. Există locuri în care două sau mai multe etape se suprapun ca dificultate”, a explicat Bogdan Angheloiu.

    Ce a schimbat pandemia? Criza sanitară a lăsat urme atât în rândul pacienţilor, cât şi în ceea ce-i priveşte pe angajaţi. „Pe de o parte, pacienţii au ajuns să se teamă, dar şi să neglijeze etapele fireşti de diagnosticare şi tratament, iar pe de alta, personalul, în cazul căruia multitudinea de informaţii şi metodele de accesare a acestora au influenţat (câteodată inconştient) productivitatea, atenţia, manualitatea”, a mai spus managerul MedEuropa.

    În cele patru clinici au ajuns astfel mai puţini pacienţi, lucru care a influenţat businessul, dar şi starea de sănătate a celor care s-au adresat ulterior operatorului medical.

    Bogdan Angheloiu, manager general al centrelor de radioterapie MedEuropa: „Cred că acordarea încrederii, astfel încât colegii să poată lua decizii liber şi responsabil, nu ar trebui să lipsească niciunui lider. Colegilor mei le solicit să fie înţelegători, umani cu pacienţii şi să nu le fie teamă să ia decizii, în limitele autorităţii de care dispun.”

    Executivul spune că, în piaţa locală, investiţiile în infrastructura medicală, în special ale operatorilor privaţi, creşterea nivelului de specializare a personalului au adus sistemul românesc de sănătate cu un pas mai aproape de alte state europene.

    „O schimbare benefică (pentru România – n.red.) ar fi introducerea în final a asigurărilor private de sănătate, după adoptarea unui pachet de bază acoperitor. Deşi în ultima perioadă investiţiile în echipamente au devenit importante şi în sistemul de stat, infrastructura veche îşi spune cuvântul în limitarea dezvoltării acestui sistem. Totodată, un dezavantaj îl reprezintă lipsa implementării unitare a criteriilor de performanţă în activitatea medicală”, a concluzionat Bogdan Angheloiu.

     

    Fiecare specialist cu domeniul său, în medicină, dar şi în leadership

    Spirit antreprenorial, aşa cum însuşi afirmă, a avut ocazia să lucreze în cei 15 ani de carieră atât cu antreprenori români, cât şi cu străini. Fără să facă o alegere între cele două categorii, acesta spune că în cazul celor din afara graniţelor a observat mai multă experienţă în ceea ce priveşte investiţiile, dar şi asumarea unor termene mai apropiate de realitate pentru dezvoltarea unui proiect medical, de exemplu. „Pe de altă parte, este mai dificilă comunicarea iniţială, un detaliu care se reglează în timp”, observă el.

    Dincolo de obstacolele din business, şi în cadrul companiei există provocări, în special în formarea unei echipe. Personalul specializat şi menţinerea oamenilor în echipă sunt cele mai importante aspecte la care se uită Bogdan Angheloiu. „Este oportună abordarea participativă. Mă implic alături de membrii echipelor MedEuropa, ascult şi acord valoare opiniilor lor, îi consider colegi, mai degrabă decât subordonaţi. Găsesc că este eficient în aceeaşi măsură ca un lider să ştie să delege, să fie orientat spre rezultat şi totodată suportiv, să inspire şi să îi motiveze permanent pe cei din jurul său”, a mai adăugat Angheloiu. El precizează că atunci când apar crize în interiorul companiei, întâlnirile cu liderii şi investitorii şi soluţiile găsite împreună ajută la depăşirea momentelor dificile.

    „Cred că acordarea încrederii, astfel încât colegii să poată lua decizii liber şi responsabil, nu ar trebui să lipsească niciunui lider. Colegilor mei le solicit să fie înţelegători, umani cu pacienţii şi să nu le fie teamă să ia decizii, în limitele autorităţii de care dispun”, a precizat managerul MedEuropa România. Lecţia învăţată de Bogdan Angheloiu până acum a fost să delege dintre sarcini şi către oamenii din echipa sa. „Recomand oricărui manager să îşi asume că nu poate învăţa toate detaliile cunoscute de colegii săi, fiecare e specialist în domeniul lui, iar delegarea atribuţiilor este absolut necesară pentru funcţionarea unei organizaţii cu mai mulţi angajaţi”, a explicat Angheloiu. De-a lungul carierei, el a avut mentori şi a beneficiat de experienţa oamenilor din jur, reuşind astfel să progreseze şi să se adapteze noutăţilor din fiecare domeniu.  „Nu am o singură persoană pe care să o pot nominaliza, poate doar tatăl meu, de la care am moştenit aplecarea spre detaliile tehnice, seriozitatea, punctualitatea. Pe parcursul dezvoltării profesionale, am învăţat de la partenerii mei, colegii mei profesionişti în domeniul medical, arhitecţi şi furnizori cu care am colaborat”, a rezumat Bogdan Angheloiu. Sfatul său pentru o persoană la începutul carierei este să lucreze din plăcere, cu dedicare şi responsabilitate.