BusinessMagazin

Tag: rusia

  • Rusia va suplimenta forţele militare la frontierele vestice, pe fondul tensiunilor cu NATO

    Rusia intenţionează să suplimenteze forţele militare la frontierele vestice, în contextul în care Alianţa Nord-Atlantică se extinde şi a mobilizat masiv trupe, afirmă ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, pe fondul tensiunilor extreme generate de invazia rusă în Ucraina.

    Serghei Şoigu a notat, cu ocazia unei reuniuni organizate de Ministerul rus al Apărării, că Polonia suplimentează constant trupele la frontiera cu Belarus. “Sunt riscuri asociate militarizării Poloniei, care a devenit principalul instrument al politicii antiruse a Statelor Unite ale Americii”, a acuzat Serghei Şoigu, citat de agenţia Interfax, denunţând şi un plan al Poloniei de a crea grupuri de luptă împreună cu Ucraina.

    Polonia a anunţat, miercuri, trimiterea a încă 2.000 de militari la frontiera cu Belarus, după ce luni mobilizase 1.000, iar anterior câteva sute, din cauza riscurilor generate de Grupul paramilitar rus Wagner, conform site-ului Tagesschau.de.

    În afară de Polonia, ministrul rus al Apărării a semnalat că NATO vrea să mobilizeze trupe suplimentare şi echipamente şi în Finlanda. “Este probabil ca pe teritoriul Finlandei să fie mobilizate trupe şi sisteme de atac ale NATO care să poată lansa atacuri cu rază lungă de acţiune pe teritoriul Rusiei. De asemenea, viitoarea admitere a Suediei în NATO este un factor destabilizator”, a subliniat Serghei Şoigu.

    “Occidentul colectiv poartă un război prin intermediari împotriva Rusiei”, a acuzat Serghei Şoigu, citat de agenţia Reuters, amintind de “asistenţa fără precedent” acordată de statele din NATO şi din Uniunea Europeană Ucrainei pentru respingerea invaziei militare ruse.

  • Militarii germani văd şanse de succes pentru contraofensiva ucraineană. Care este condiţia pentru ca Ucraina să învingă Rusia

    La două luni de la începerea contraofensivei ucrainene , expertul militar german Christian Mölling de la Consiliul German pentru Relaţii Externe vede şanse realiste de succes pentru Ucraina.
     

    “Dacă ucrainenii reuşesc să treacă de prima linie de apărare rusă, ofensiva va fi un succes”, a declarat Mölling sâmbătă pentru presa din Germania.

    Ar fi suficient ca trupele “să avanseze până la liniile de aprovizionare pe calea ferată şi pe şosea în direcţia Melitopol”, a spus Moelling. “Apoi ar putea bombarda întreaga zonă până la Marea Azov. Atunci, terenul nu ar mai fi apărabil pentru ruşi”, a adăugat el.

    Mölling a subliniat că “faza principală a ofensivei” nu a început încă, iar ucrainenii încă testează terenul cu o “înaintare prudentă”, relatează Der Spigel.

    Expertul militar crede chiar că este posibil ca trupele ucrainene să elibereze toate teritoriile ocupate, inclusiv Crimeea, care a fost anexată în 2014.

    “Este suficient ca ei să se poziţioneze atât de bine încât să nu mai fie posibil ca ruşii menţină controlul asupra sudul. Atunci ei trebuie să se retragă. Acest război poate fi căştigat fără o bătălie decisivă. Nu trebuie să se termine ca într-un film de la Hollywood”, a declarat Mölling.

    Potrivit lui Mölling, ofensiva progresează “încet, dar sigur”. În vest, a existat o aşteptare falsă conform căreia trupele ucrainene ar putea avansa spre Marea Azov într-un timp foarte scurt, a spus el.

    Alţi experţi nu sunt la fel de optimişti ca Mölling în ceea ce priveşte situaţia: Generalul german Christian Freuding, de exemplu, anticipează lupte grele pentru forţele armate ucrainene în contraofensiva lor.

    “Trebuie doar să vă uitaţi pe hartă şi acolo avem un raport de putere de aproximativ unu la unu. Şi o apărare pregătită timp de nouă luni. Aceasta este realitatea”, a spus acesta.

  • Premierul Poloniei: Grupul Wagner a fost trimis în Belarus pentru destabilizarea NATO

    Rusia a trimis în Belarus combatanţi ai Grupului paramilitar rus Wagner pentru destabilizarea flancului estic al NATO, afirmă premierul Poloniei, Mateusz Morawiecki, amintind că autorităţile poloneze au contracarat o serie de “atacuri hibride” în ultimii ani.

    Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, s-a întâlnit joi, în zona Suwalki, în apropierea frontierei Poloniei cu Belarus, Lituania şi cu regiunea rusă Kaliningrad, cu preşedintele lituanian, Gitanas Nauseda.

    Morawiecki a atras atenţia că Grupul paramilitar rus Wagner, trimis în Belarus după informaţiile privind un complot în Rusia, ar putea comite “acte de sabotaj”. “Rusia şi Belarus intensifică provocările şi comploturile în scopul destabilizării flanculuui estic al NATO. Frontierele noastre s-au confruntat cu o serie de atacuri hibride în ultimii ani”, a afirmat Morawiecki, citat de agenţia PAP şi de site-ul Politico.eu, evocând măsurile aplicate de autorităţile poloneze pentru contracararea pandemiei, a crizei energiei şi în contextul riscurilor generate de invazia rusă în Ucraina.

    “Astăzi, încercăm să reconfigurăm prezenţa de-a lungul frontierelor, prin suplimentarea forţelor militare”, a subliniat premierul Poloniei.

    Guvernul de la Varşovia a suplimentat, în ultimele săptămâni, prezenţa forţelor de securitate la frontiera cu Belarus, de teama acţiunilor Grupului Wagner, care a transferat între 3.000 şi 10.000 de membri în această ţară şi efectuează antrenamente cu trupele belaruse. Miercuri, Polonia a transmis o notă de protest Belarusului faţă de presupusa incursiune a două elicoptere belaruse în spaţiul aerian polonez. Administraţia de la Minsk a negat acuzaţiile.

    Administraţia de la Washington a anunţat marţi că urmăreşte atent activităţile Grupului paramilitar Wagner în Belarus, subliniind însă că nu par a exista ameninţări specifice la adresa Alianţei Nord-Atlantice. Săptămâna trecută, Guvernul britanic a fost aspru criticat de Comisia parlamentară pentru Afaceri Externe (FAC) din cauza presupusei subestimări a dezvoltării periculoase a Grupului paramilitar rus Wagner.

  • Prima ţară din Europa care decide să-şi închidă ambasada din Rusia

    Guvernul Islandei a anunţat, marţi, decizia de închidere a Ambasadei din Rusia, pe fondul deteriorării relaţiilor bilaterale din cauza invaziei militare ruse în Ucraina, informează cotidianul Le Monde.

    La începutul lunii iunie, Thordis Gylfadottir, ministrul islandez de Externe, semnalase că situaţia nu permitea desfăşurarea activităţilor diplomatice în Rusia, iar Moscova denunţase “o acţiune antirusă”, ameninţând că va recurge la acţiuni simetrice.

    Guvernul de la Reykjavik a anunţat marţi că decizia de închidere a Ambasadei din Moscova nu înseamnă întreruperea relaţiilor diplomatice.

    “Imediat ce condiţiile vor permite aceste lucru, Islanda va acorda prioritate reluării activităţilor Ambasadei Islandei în Moscova”, a transmis Ministerul islandez de Externe.

  • Papa Francisc face apel la Rusia să restabilească acordul privind cerealele prin Marea Neagră

    Papa Francisc a făcut duminică un apel la Rusia să revină asupra acordului privind cerealele prin Marea Neagră, prin care Moscova a permis Ucrainei să exporte cereale din porturile sale maritime în ciuda războiului, scrie Reuters.

    „Fac un apel la fraţii mei, la autorităţile din Federaţia Rusă, pentru ca iniţiativa de la Marea Neagră să fie reluată şi grânele să poată fi transportate în siguranţă”, a spus Papa Francisc în timpul mesajului său.

    Şi liderii ţărilor africane au cerut reînnoirea Iniţiativei privind exportul de cereale prin Marea Neagră, din care Moscova s-a retras unilateral, în cadrul summitului Africa-Rusia de la Sankt Petersburg.

    Restricţiile privind importurile de cereale ucrainene, cerute de cinci state est-europene, inclusiv de România, probabil nu vor fi prelungite după 15 septembrie, a afirmat marţi Janusz Wojciechowski, comisarul european al Agriculturii, precizând că vor fi noi negocieri. „Decizia de stopare a importurilor în cazul a patru produse agricole spre cinci state UE a fost luată de două ori, din 2 mai până în 5 iunie, apoi a fost prelungită până pe 15 septembrie. Aceasta este data finală în acest moment. Însă sunt convins că în septembrie va trebui să venim cu o sinteză a tuturor circumstanţelor şi să analizăm noile circumstanţe, inclusiv blocarea Mării Negre de către Rusia. Vom analiza şi recoltele de anul acesta, vom avea date suplimentare, căci acum avem estimări (…)”, a declarat marţi Janusz Wojciechowski în conferinţa de presă organizată la finalul Consiliului UE pe tema Agriculturii. Janusz Wojciechowski a precizat că în august şi septembrie vor fi noi consultări, inclusiv cu fermierii, pentru stabilirea noilor măsuri.

  • UE a decis sancţiuni contra Rusiei din cauza unei campanii de propagandă despre război

    Consiliul Uniunii Europene a anunţat, vineri, sancţiuni împotriva unor persoane şi entităţi din Rusia implicate într-o campanie de distorsionare a informaţiilor despre invazia militară rusă în Ucraina.

    “Astăzi, Consiliul UE a decis impunerea de măsuri restrictive împotriva a şapte persoane şi a cinci entităţi responsabile de efectuarea unei campanii de manipulare a informaţiilor denumită Recente Ştiri de Încredere (‘RRN’, Recent Reliable News), în scopul distorsionării informaţiilor şi răspândirii propagandei în sprijinul războiului rus de agresiune împotriva Ucrainei. Această campanie, la care participă organisme guvernamentale şi entităţi afiliate statului rus, se bazează pe pagini de ştiri false care uzurpă identitatea publicaţiilor naţionale şi a website-urilor guvernamentale, precum şi pe conturi false pe reţele de socializare online. Această manipulare informaţională coordonată şi punctuală se înscrie în campania hibridă mai largă a Rusiei împotriva Uniunii Europene şi a statelor membre”, anunţă Consiliul UE, conform unui comunicat postat pe site-ul propriu şi vizualizat de agenţia MEDIAFAX.

    “Îi vizăm pe cei care efectuează manipulări ale informaţiilor şi recurg la interferenţe în cadrul amplei campanii hibride a Rusiei împotriva Uniunii Europene şi a statelor membre. Prin extinderea listei persoanelor sancţionate, transmitem un semnal puternic că ştim cum manipulează spaţiul nostru informaţional şi cum operează. Suntem puternici în determinarea de a împiedica, a descuraja şi a reacţiona eficient, prin noi instrumente, la aceste ameninţări”, a declarat Josep Borrell Fontelles, Înaltul reprezentant UE pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.

    Până în prezent, Uniunea Europeană a sancţionat în total aproximativ 1.800 de persoane şi entităţi implicate în acţiuni ale Rusiei de subminare a integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Ucrainei.

  • China consideră “normale” relaţiile de cooperare cu Rusia, în pofida criticilor SUA

    “China are o relaţie economică şi comercială normală cu Rusia. Cooperarea bilaterală nu vizează naţiuni terţe”, a comunicat vineri un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe de la Beijing, citat de cotidianul Le Monde.

    China ajută Rusia să evite sancţiuni impuse de Occident şi probabil furnizează Moscovei tehnologie militară şi cu dublă utilizare pentru invazia în Ucraina, arată un raport elaborat de Biroul Directorului Comunităţii Naţionale de Informaţii, publicat de Comisia Permanentă a Camerei Reprezentanţilor. China a negat permanent că ar furniza echipamente militare Rusiei de la începerea invaziei militare în Ucraina, în februarie 2022.

    “Republica Populară China furnizează anumite tehnologii cu dublă utilizare pe care Moscova le foloseşte pentru a continua războiul în Ucraina, în pofida sancţiunilor internaţionale şi controlului exporturilor. Registrele vamale arată că firme de stat chineze din domeniul apărării furnizează echipamente de navigaţie, tehnologie de bruiaj şi piese pentru avioane militare unor companii de stat ruse vizate de sancţiuni”, precizează raportul, notând că Beijingul a devenit “un partener mai esenţial” al Moscovei după lansarea invaziei în Ucraina anul trecut. De asemenea, serviciile secrete americane au observat că Administraţia Chinei a intensificat importurile de energie din Rusia, inclusiv petrol şi gaze redirecţionate de Moscova din Europa din cauza sancţiunilor.

    Preşedinţii Chinei şi Rusiei, Xi Jinping şi Vladimr Putin, au intensificat cooperarea bilaterală în ultimul an, subliniind că relaţiile au “perspective nelimitate”.

  • Putin încearcă să redea gloria programului spaţial rusesc cu ce găseşte prin curtea din spate a Rusiei

    Anul trecut, la scurt timp după ce trupele sale au invadat Ucraina, preşedintele rus Vladimir Putin a vizitat cosmodromul Vostochny din apropierea graniţei chineze şi a declarat că misiunea Luna-25 trebuie să fie finalizată în 2022. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar lansarea este programată pentru 11 august, notează Bloomberg Businessweek.

  • M.Britanie avertizează că Rusia pregăteşte atacarea navelor pe Marea Neagră /Sunak: E “inacceptabil”

    Rusia ar putea începe atacarea navelor civile de pe Marea Neagră care se îndreaptă spre porturi ucrainene, avertizează Guvernul britanic, iar premierul Rishi Sunak a catalogat drept “inacceptabile” tentativele Moscovei de blocare a tranzitului cerealelor ucrainene.

    “Marea Britanie crede că Rusia ar putea escalada campania de distrugere a exporturile alimentare din Ucraina prin atacarea navelor civile în Marea Neagră. Vom evidenţia acest comportament inconştient în cadrul Consiliului de Securitate al Naţiunilor Unite. Rusia ar trebui să înceteze ţinerea ostatice a resurselor alimentare mondiale şi ar trebui să revină în Acordul cerealelor”, a declarat marţi James Cleverly, ministrul britanic de Externe.

    Rusia a anunţat săptămâna trecută, în contextul suspendării participării la Acordul cerealelor, că va considera ţinte legitime navele care circulă pe Marea Neagră spre sau dinspre porturi din Ucraina. În replică, Administraţia de la Kiev a avertizat că va considera suspecte vasele comerciale de pe Marea Neagră care se îndreaptă spre porturi din Rusia.

    Premierul britanic, Rishi Sunak, a catalogat drept “inacceptabile” ameninţările Rusiei. “Am vorbit cu preşedintele Volodimir Zelenski şi i-am transmis clar că orice tentativă a Rusiei de a bloca transporturile de cereale din Ucraina este total inacceptabilă. Trebuie să continuăm să fim alături de Ucraina”, a declarat Rishi Sunak, într-un mesaj postat pe Twitter.

  • Prima reacţie a premierului României după atacurile aeriene ale forţelor armate ruse

    „Aceste acţiuni continuă seria atacurilor aeriene ale forţelor armate ruse asupra obiectivelor civile din regiunea Odesa, intensificate după decizia unilaterală a Federaţiei Ruse de a-şi suspenda participarea la Iniţiativa privind Cerealele la Marea Neagră”, spune Marcel Ciolacu, premierul României.

    Prim-ministrul face apel la Federaţia Rusă să înceteze atacurile aeriene asupra infrastructurii portuare ucrainene.

    „Ţintirea obiectivelor de infrastructură portuară reprezintă încă o dovadă a intenţiei Federaţiei Ruse de a submina exporturile de cereale ucrainene către pieţele globale, deteriorând grav securitatea alimentară mondială şi punând astfel în pericol numeroase persoane. Deteriorarea securităţii alimentare la nivel global reprezintă una dintre multiplele consecinţele ale războiului de agresiune declanşat de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei. România va continua să sprijine Ucraina în vederea identificării de soluţii practice pentru continuarea exporturilor de cereale suplimentare către pieţele globale”, a afirmat premierul Marcel Ciolacu.

    Mai multe drone ale ruşilor au atacat porturile ucrainene Reni şi Ismail. Exploziile au putut fi văzute şi auzite de navigatorii români aflaţi în zonă.