Tag: revolutie

  • Andrei Caramitru, Boston Consulting Group: Nimeni nu ştie cum să explice la sediul central revoluţia fiscală

    „Revoluţia fiscală reprezintă un haos şi un dezastru fără cuvinte. Toate companiile au acum mari pro­ble­me, nu ştiu cum să gestioneze schim­bările şi cum să explice la head of­fice ce se întâmplă în România“, a spus Andrei Cara­mi­tru, partener la fir­ma de consultanţă în management Boston Con­sulting Group. El a spus că, în acest moment, firmele de­pun eforturi sem­nificative încercând să facă mo­di­fi­că­rile ne­cesare ca urmare a măsurilor anun­ţate de Guvern, însă acest lucru cre­ează o lipsă de predictibilitate care este nocivă pentru mediul de afaceri.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Tudose anunţă o nouă ordonanţă care să corecteze revoluţia fiscală: Vom da o OUG astfel încât niciunui salariat din mediul IT să nu-i scadă veniturile

    ”Singura problemă care este reală, încă, în curs de rezolvare, săptămâna viitoare, este cea cu angajaţii din IT, care sunt scutiţi de impozit. Pentru această categorie vom da o Ordonanţă, care să echilibreze lucrurile, astfel încât niciun salariat din mediul IT să nu-i scadă veniturile”, a declarat premierul Mihai Tudose.

    El a precizat că sectorul IT este o prioritate şi va fi o prioritate strategică în continuare pentru România.

    ”Ne dorim să-i susţinem, să contribuim la dezvoltarea sa. La fel vom proceda şi cu veniturile personalelor cu dizabilităţi”, a adăugat premierul Tudose.

    Cititi mai multe pe www.medifax.ro

  • Revoluţia fiscală, primul test în Parlament. Cele trei promisiuni făcute de Liviu Dragnea care ar putea schimba ordonanţa

    Iniţial, raportul pe noua formă a Codului Fiscal ar fi trebuit dat săptămâna trecută, însă a fost adoptarea acestuia a fost amânată pentru o săptămână. Motivul este că partidele coaliţiei de guvernnământ sunt dispuse să modifice anumite prevederi faţă de forma în care ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în Guvern.

    Liderul PSD Liviu Dragnea a precizat, luni, că există două sau trei „chestiuni” din OUG care a modificat Codul Fiscal, referitoare la impozitarea drepturilor de autor, firmele IT şi domeniul cercetării, care vor fi „reglate” în Parlament, după discuţii cu reprezentanţii acestor categorii sociale.

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro

  • Revoluţia fiscală, primul test în Parlament. Cele trei promisiuni făcute de Liviu Dragnea care ar putea schimba ordonanţa

    Iniţial, raportul pe noua formă a Codului Fiscal ar fi trebuit dat săptămâna trecută, însă a fost adoptarea acestuia a fost amânată pentru o săptămână. Motivul este că partidele coaliţiei de guvernnământ sunt dispuse să modifice anumite prevederi faţă de forma în care ordonanţa de urgenţă a fost adoptată în Guvern.

    Liderul PSD Liviu Dragnea a precizat, luni, că există două sau trei „chestiuni” din OUG care a modificat Codul Fiscal, referitoare la impozitarea drepturilor de autor, firmele IT şi domeniul cercetării, care vor fi „reglate” în Parlament, după discuţii cu reprezentanţii acestor categorii sociale.

    Solicitat să comenteze faptul că în OUG publicată în Monitorul Oficial se prevede că angajaţii care obţin venituri şi din activităţi independente, respectiv drepturi de autor, vor plăti contribuţii la nivelul salariului minim, Dragnea a răspuns că există două sau trei „chestiuni” care vor fi reglate în perioada următoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revoluţie fiscală o dată la două zile. În 11 luni au fost schimbate peste 200 de articole din Codul Fiscal

    Lista normativelor este următoarea:

    – Ordonanţa nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 16 din 06 ianuarie 2017, cu 60 de articole modificate/completate;
    – Legea nr. 2/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal şi pentru modificarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 36 din 12 ianuarie 2017, cu 7 articole modificate/completate;- Ordonanţa nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, cu 2 articole modificate/completate;

    – Legea nr. 107/2017 pentru modificarea art. 456 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 376 din 19 mai 2017, cu un articol modificat;

    – Legea nr. 177/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 3/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu 60 de articole modificate/completate;
    – Ordonanţa nr. 4/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 598 din 25 iulie 2017, cu 2 articole modificate/completate;
    – Ordonanţa nr. 25/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 31 august 2017, cu 11 articole modificate/completate;

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revoluţia fiscală a luat-o razna: Guvernul PSD obligă sute de mii de companii să negocieze contracte colective de muncă

    Guvernul a lăsat din nou fără re­plică mediul de afaceri după ce a adoptat neanun­ţat o ordo­nan­ţă de urgenţă care obligă toa­te companiile să nego­cie­ze/re­ne­go­cieze la nivel colectiv con­trac­tele de mun­că în vederea punerii în apli­care a ordo­nan­ţei ca­re trece sarcina fiscală de la angajator la angajat.

    Noua ordonanţă vine la doar câteva zile după ce premierul Mihai Tudose promisese mediului de afaceri că nu va mai provoca modificări în Codul fiscal. Ordonanţa în cau­ză nu modifică Codul fiscal, dar are efecte la fel de substanţiale pentru că trebuie ne­go­cia­te/re­ne­gociate într-o lună de zile (20 no­iem­brie – 20 de­cembrie), contractele de muncă la nivel colectiv chiar şi acolo unde ele există astăzi. Aşadar şi companiile care au sub 21 de angajaţi trebuie să facă astfel de negocieri – nu este foarte clar cum vor proceda – chiar dacă ele nu aveau până acum obligaţia aceasta.

    Concret, negocierea/renegocierea con­trac­telor colective ar trebui să fie un răspuns la decizia guvernului de mutare a obligaţiilor so­cia­le de la angajator la angajat. Dacă anga­ja­torul nu majorează însă salariul brut al anga­jatului în urma negocierii/rene­go­cie­rii contrac­telor nu se întâmplă nimic, iar sin­di­catele sus­ţin că, prin aceasta, guvernul se spa­lă pe mâini şi aruncă întreaga vină pe umerii an­gajaţilor când este limpede că guvernul poartă respon­sa­bilitatea întregului haos iscat.

    „Se aruncă răspunderea măririi brutului la angajat pe umerii acestuia, prin negocieri care sunt obligatorii, dar care nu se finalizează obligatoriu prin semnarea acordului. Dacă nu se finalizează, Guvernul scapă de răspunderea unei eventuale diminuări a salariului, chiar dacă <revoluţia fiscală> îi aparţine integral“, spune Bogdan Hossu, preşedintele Cartel Alfa.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vezi aici cum va arăta salariul tău de la 1 ianuarie 2018: Calculator complet de salarii, după ce a fost adoptată Revoluţia Fiscală

    Astfel, contribuţiile sociale vor rămâne CAS, CASS şi contribuţia asiguratorie pentru muncă, celelalte urmând să fie abrogate. Concomitent, se va mari si nivelul venitului brut pentru care se acorda deducere personala de la 3000 lei la 3600 lei.

    Vedeţi AICI calculatorul de salarii

    Acest lucru ar însemna pentru angajator reducerea costurilor salariale totale, inclusiv taxe, cu aproximativ 1 % în cazul în care decide menţinerea nivelului salariului net al angajatului. Daca insa nu se va renegocia salariul brut astfel incat sa reflecte modificarile legislative, costurile angajatorului ar scadea cu aproximativ 17%, insa cam cu acelasi procent va scadea si salariul net al angajatului, potrivit unei analize a Romanian Software.

    În acest context, autorităţile ar urma să ia în continuare masuri doar in ceea ce priveste mentinerea nivelului net al salariului minim pe economie, prin marirea propusa a nivelului brut la 1900 RON, incepand cu anul viitor.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Impact major al Revoluţiei Fiscale: Unele companii din IT iau în considerare îngheţarea angajărilor

    “Ideea pentru care s-a introdus impozit 0 în IT a fost migraţia oamenilor din domeniu, senzaţia noastră este că ne vom îndrepta din nou spre fenomenul migraţiei creierelor”, a spus Valerica Dragomir.
     
    În contextul fiscal actual, se ia în considerare să se înghete angajările.
     
  • Studiu de caz: Inovaţie ca într-un start-up, în corporaţie

    CONTEXT:

    Dincolo de folosirea atât de intensă a termenului de inovaţie de majoritatea companiilor, aceasta a devenit o necesitate, indiferent de domeniul de activitate, iar cine nu ţine pasul şi nu investighează noi idei riscă să piardă teren.

    DECIZIE:

    NN a pornit anul acesta un proiect de inovaţie împreună cu This Is Not a Storm, un studio de inovaţie fondat în Londra, care creează şi implementează programe complexe de inovaţie pentru companii precum Enel, Avon sau Beiersdorf Global, cu scopul de a ajuta la identificarea unor noi oportunităţi de business şi la adaptarea mai rapidă şi mai eficientă la nevoile clienţilor.

    CONSECINŢE:

    Potrivit reprezentanţilor companiei, ca parte a proiectului, oamenii implicaţi trec atât printr-o schimbare de mentalitate, de la angajat la antreprenor în cadrul corporaţiei, şi printr-o schimbare a modului în care lucrează. This is Not a Storm asistă echipa NN (în implementarea inovaţiei – n.red.): transformă conceptul larg de inovaţie în procese concrete care permit companiei să ia decizii şi să le pună în aplicare mai rapid decât în mod tradiţional. Un prim proiect pilot lansat astfel pe piaţa locală este o asigurare pentru biciclişti.

    Programul dezvoltat de This Is Not a Storm pentru NN este unul de inovaţie intraprenorială, prin care se urmăreşte crearea, într-un proces mult mai simplu şi mai rapid decât până acum, a unor produse noi, adaptate unor nevoi specifice ale clienţilor existenţi sau potenţiali“, descrie Andreea Pielescu, coordonatorul echipei de inovaţie NN Sparklab din cadrul NN Asigurări de Viaţă, raţiunea colaborării începute anul acesta cu studioul de inovaţie din Londra. Ideea acestei colaborări a venit anul trecut şi a pornit de la nevoia de a dezvolta capabilităţile de inovaţie în interiorul NN şi de a crea, astfel, un nucleu de cultură a inovaţiei în companie.

    Inovaţia susţine astfel strategia grupului NN, care are, la nivel internaţional, o reţea de laboratoare de inovaţie, denumită NN Sparklab. în acelaşi timp, fiecare subsidiară a companiei poate astfel să îşi definească propria strategie de inovaţie, cea mai potrivită pentru atingerea obiectivelor locale. Astfel, chiar dacă laboratoarele de inovaţie urmează aceeaşi direcţie strategică, acţionează aplicat în fiecare ţară în parte, în funcţie de context, de tendinţele din piaţă şi de oportunităţile de inovare. ”Am ştiut de la bun început că inovaţia va fi dezvoltată de echipe interne, dar pentru că vorbim de un concept complex care presupune schimbări de mentalitate şi de procese interne, am înţeles că este nevoie să lucrăm împreună cu cineva cu experienţă antreprenorială şi specializare în zona de corporate innovation“, descrie Pielescu motivaţia colaborării cu studioul This Is Not a Storm din Londra.

    Alegerea acestuia a venit după căutări ale NN de servicii de consultanţă în domeniul inovaţiei atât pe piaţa din România, cât şi în alte ţări care sunt mai avansate din acest punct de vedere, cum ar fi Olanda. ”Consultanţa în inovaţie presupune nu doar însuşirea unor tehnici şi metodologii pe care apoi le predai mai departe, dar mai ales experienţa şi expertiza pe o anumită piaţă, fie de antreprenor, fie de consultant care a lucrat cu start-up-uri.“ Ea spune că la This Is Not a Storm, studioul înfiinţat în Londra, însă de antreprenori români, au găsit această experienţă, precum şi flexibilitatea de a se adapta nevoilor noastre.
    Mai mult, studioul de inovaţie a venit, pe lângă expertiza internaţională, cu experienţa de a construi start-up-uri, pe care le-au adaptat contextului intern al NN: ”Ne-au ajutat să construim un proces complet de inovaţie, de la un capăt la altul, clar, măsurabil şi repetabil“.

    Acest lucru înseamnă, pe de-o parte, că se creează în interiorul companiei o echipă de tip ”squad“, care lucrează în stil antreprenorial, grăbind procesul de creare si dezvoltare de produs, iar pe de altă parte că NN devine o companie mai agilă, care poate lansa produse pe piaţă mai rapid, produse adaptate tendinţelor, care răspund de regulă unor nevoi încă neacoperite din piaţă. ”Iniţiativa presupune, simplu spus, crearea unui start-up în interiorul companiei“, explică Andreea Pielescu. Concret, echipa creată lucrează pe un model antreprenorial şi are misiunea să identifice oportunităţi, să le testeze rapid şi să le transforme într-un timp scurt în produse adaptate dinamicii vieţii contemporane. Membrii echipei analizează tendinţele din piaţă, caută noi oportunităţi, creionează produse pilot în linie cu strategia companiei şi au libertatea şi agilitatea să le transforme în realitate, oferind clienţilor metode noi de a-şi asigura viitorul financiar. Fiecare idee pilot trece printr-un proces în care se analizează nevoia şi potenţialul pe piaţă, se face designul de produs şi se experimentează vânzarea şi aplicarea lui, într-un timp mult mai scurt decât se întâmplă în mod obişnuit.

    în plus, în fiecare etapă echipa are flexibilitatea să facă schimbări şi să îmbunătăţească ideea în timp real. în tot acest proces, NN şi This Is Not a Storm lucrează împreună, cot la cot, pentru rezultate concrete şi măsurabile, care să poată fi ulterior scalate, potrivit coordonatorului echipei de inovaţie al NN. Andreea Pielescu nu oferă un orizont de timp referitor la durata acestei colaborări, însă subliniază că inovaţia face parte din strategia NN pe termen lung, fiind unul dintre pilonii strategici pentru dezvoltarea viitoare a companiei; astfel, programul este unul de lungă durată. Nu oferă nici detalii referitoare la dimensiunea bugetului alocat în această direcţie: ”La fel ca într-un start-up, atunci când un proiect pilot este concretizat şi există confirmare clară că răspunde unor nevoi relevante din piaţă, care până în acel moment nu au fost suficient de bine acoperite, se solicită finanţare în cadrul companiei. Prin urmare, investiţiile depind de ideile care se concretizează în produse pilot şi sunt greu de cuantificat în acest stadiu“.

    în ceea ce priveşte cuantificarea rezultatelor, Andreea Pielescu spune că în primul an aceasta se va face prin numărul de idei testate în paralel şi prin viteza apariţiei lor, iar în viitor se vor uita şi la rezultatele fiecărui produs pilot lansat pe piaţă. în prezent, lucrează la testarea şi dezvoltarea a şapte astfel de idei, dintre care două au pornit în primul trimestru al anului, iar celelalte în perioada iulie – septembrie, explică ea. ”în plus, până acum, am observat o creştere de trei ori a productivităţii echipei implicate în dezvoltarea acestor produse pilot. De asemenea, am redus la o treime numărul de teste necesare pentru a stabili fezabilitatea unui produs şi paşii următori pentru dezvoltarea şi lansarea acestuia pe piaţă“, descrie ea un alt beneficiu observat. Cele şapte soluţii pilot, dedicate pieţei din România, sunt în diverse stadii de dezvoltare, testare şi validare şi adresează segmente specifice de clienţi şi nevoi, precum părinţii tineri sau sportivii.

    Unul dintre produsele pilot deja testate este o asigurare pentru accidentele întâmplate în timpul mersului pe bicicleta. ”Nevoia de protecţie pentru biciclişti există. Vânzările de biciclete au avut creşteri accelerate în ultimii ani. Conform estimărilor, numai anul trecut s-au vândut jumătate de milion de biciclete, iar utilizarea acestora ca mijloc de transport alternativ în oraş e tot mai vizibilă“, descrie ea raţiunea dezvoltării acestui proiect. în perioada de dezvoltare şi testare a soluţiei, echipa de inovaţie a validat nevoia cu peste 60 de biciclişti, amatori de sporturi extreme, doctori ortopezi, precum şi membri reprezentativi ai comunităţilor de biciclişti din România.

    Astfel a apărut prima variantă a produsului, care, potrivit Andreei Pielescu, va fi continuu testată şi îmbunătăţită în funcţie de feedbackul clienţilor. în etapa de test, asigurarea este disponibilă pentru bicicliştii care achiziţionează BiciCard, un card dedicat bicicliştilor care le oferă, pe lângă asigurare, diverse reduceri la magazine de profil, la un cost total de 100 de lei pe an. ”Astfel, în eventualitatea unui accident, bicicliştii beneficiază de sprijin financiar pentru tratarea fracturilor, eventuale spitalizări sau cheltuieli medicale. Mai departe, în funcţie de rezultatele din perioada de test, vom decide cum va evolua produsul şi dacă există contextul ca acesta să devină o soluţie de sine stătătoare în portofoliul nostru“, descrie ea modul de funcţionare a noului produs creat.

    în ceea ce priveşte echipa creată, din aceasta fac parte angajaţi cu diverse niveluri de experienţă şi cu expertiză în mai multe arii, care îmbină viziunea strategică, spiritul antreprenorial şi capacitatea de execuţie. Echipa NN Sparklab este formată din şase membri dedicaţi acestui program. Ei sunt responsabili integral de iniţiativele pe care le dezvoltă, din stadiul de idee şi până la lansare, fiind permanent atenţi la rezultate. Fiecare membru coordonează câte o iniţiativă, implicându-se şi contribuind în acelaşi timp la rezultatele întregii echipe. ”în termeni de mentalitate, ei s-au arătat interesaţi să iasă din zona de confort şi să înveţe lucruri noi, să gândească şi să acţioneze fără coordonare formală, având libertatea să ia decizii şi să le pună în aplicare mult mai rapid. Fiecare membru al echipei este, de fapt, un antreprenor, un «mini-CEO» al pilotului pe care-l dezvoltă“, descrie ea modul de lucru al participanţilor la proiectele de inovaţie ale companiei.

    Coordonatorul echipei de inovaţie NN Sparklab din cadrul NN Asigurări de Viaţă spune că aceasta foloseşte metodologii şi instrumente noi şi inovatoare, regăsite inclusiv în companii mari ca Amazon si Google (cum ar fi Lean Startup, Jobs to be done, Design Thinking, Lean Analytics). Fiecare proiect începe cu stabilirea unei viziuni clare cu ajutorul unui instrument numit V2MOM (Vision, Values, Methods, Obstacles, Measures – folosit de compania Salesforce), iar pe tot parcursul dezvoltării lui transparenţa e asigurată de faptul că fiecare membru are obiectivele împărţite în sarcini clar structurate cu ajutorul OKR (Objectives Key Results – folosit de Google). ”Vorbim, aşadar, de o abordare iterativă, în care un concept este îmbunătăţit permanent, până când ajunge produs sau serviciu matur“, explică  Andreea Pielescu.

    Unul dintre principalele beneficii ale acestei colaborări este adus de grăbirea timpului de la idee la lansare: în cazul asigurării pentru biciclişti, intervalul dintre prima ipoteză, cea care a stat la baza începerii pilotului, şi un produs concret, accesibil clienţilor, a fost de şapte luni, timp în care au şi învăţat metodologia şi au dezvoltat procesul repetabil de inovaţie. în mod tradiţional, dezvoltarea unui produs într-o companie de mari dimensiuni, mai ales în domeniul financiar, poate dura chiar şi până la doi ani. ”Principalele beneficii pe care le aduce această abordare sunt rapiditatea cu care testează ideile şi cu care le aduc îmbunătăţiri, viteza cu care rulează procesele de test & learn şi faptul că, în timp scurt, cu resurse minime, experimentăm cu un întreg portofoliu de idei – în acest fel probabilitatea de a găsi idei extrem de valoroase pentru clienţii noştri creşte exponenţial.“ Totodată, există posibilitatea de a măsura şi repeta procesul inovaţiei; precum şi oportunitatea de a învăţa rapid, pe bază de experimentare, cum funcţionează produse, iniţiative şi canale noi în condiţii reale, de piaţă.

    Start-up-ul This is Not a Storm are trei direcţii principale de activitate pe care le desfăşoară împreună cu clienţii, anume dezvoltarea de produse noi în sistem antreprenorial, schimbarea paradigmei şi creşterea vânzărilor ca urmare a implementării de noi procese şi soluţii inovatoare în companie şi cultivarea unei noi culturi organizaţionale, insuflând companiilor aşa-numitul intraprenoriat, adică antreprenoriat în interiorul unei corporaţii, potrivit Roxanei Bălan, innovation lead în cadrul This Is Not a Storm. 

    Studioul de inovaţie a fost înfiinţat de Roxana Bălan, care a coordonat anterior Innovation Summit în România şi Tudor Bîrlea, de profesie avocat şi implicat în mai multe start-up-uri; prin This is Not a Storm şi-au propus să ajute corporaţiile ”să inoveze ca un start-up şi cu ajutorul start-up-urilor„. Clienţii cu care au lucrat până acum sunt Avon, Beiersdorf, Enel, Edenred, NN, VeInteractive. Enel, de pildă, şi-a dorit să accelereze creşterea pe pieţele în care este operaţională compania prin lansarea de noi produse relevante pentru clienţi.

    Pentru asta, Enel a urmărit să colaboreze cu start-up-uri şi să crească împreună cu ele. Au reuşit acest lucru printr-un hackathon conceput şi implementat de This is Not a Storm; rezultatele s-a concretizat în 12 start-up-uri implicate în proiect şi un parteneriat cu Box2M, start-up cu o creştere exponenţială care colaborează inclusiv cu Agenţia Spaţială Europeană, pentru o soluţie de infrastructură M2M pentru contoare inteligente; la fel şi în situaţia companiei de cosmetice Avon, care organizează anual un hackathon intern prin care urmăreşte să identifice noi oportunităţi de inovaţie şi, totodată, să motiveze angajaţii talentaţi.

    This is Not a Storm a conceput evenimentul de la A la Z, cu obiectivul de a maximiza rezultatele Avon; iar rezultatele s-au tradus în identificarea a şapte direcţii de inovaţie, dezvoltarea a 27 de propuneri de soluţii pentru inovaţie şi alocarea unui buget de 100.000 de euro pentru conceperea, validarea şi implementarea soluţiilor selectate. ”în contextul actual sunt două opţiuni: să inovezi sau să asişti la propriul declin. N-ai cum să stai pe loc; sunt doar două tipuri de companii: cele care rămân în urmă şi cele care merg înainte. Trebuie făcută diferenţa între cei care doar vorbesc despre inovaţie şi cei care chiar fac ceva vizibil. Inovaţia e doar o etichetă, dar la sfârşitul zilei miza este să construieşti ceva nou care are valoare, motiv pentru care noi am construit acest proces numit Innovation Engineering, care livrează rezultate predictibile şi care este totodată măsurabil şi repetabil“, descrie Roxana Bălan perspectiva ei asupra inovaţiei.

    Ea observă că, şi sub prisma capacităţii de inovare, România este o ţară a extremelor. ”în timp ce majoritatea companiilor încearcă să pretindă că nu e cazul să schimbe ceva la ceea ce se întâmplă în interior, câţiva jucători au luat situaţia în mâini şi sunt în proces de a rescrie regulile acestei pieţe. Din păcate, lipseşte experienţa. în contextul în care toţi sunt obişnuiţi cu un rol într-o corporaţie cu produse mature, companiilor tradiţionale le este foarte dificil să gestioneze dinamica şi să înţeleagă nevoile unui produs dezvoltat de la zero.“ Tendinţa este de a crea şi împinge produse uşor de creat pentru companii, fără o concentrare pe înţelegerea nevoile pieţei şi fără o aplecare spre a învăţa. ”Proiectele care chiar au o şansă sunt conduse de oameni care ştiu că realitatea se întâmplă în afara biroului şi dacă vor să creeze un produs nou, trebuie să fie acolo. Mai mult, concentrarea  lor este pe a-şi înţelege clienţii şi problemele lor şi apoi pe generarea unei soluţii“, punctează Roxana Bălan.

  • Revoluţie sau revoltă? Cele mai mari companii din România pun o întrebare gravă: cine răspunde dacă „reforma fiscală“ eşuează?

    Şocul modificărilor fiscale promovate săptămâna trecută de guvern nu a fost atenuat de publicarea în Moni­to­rul Oficial a pachetului „refor­mei“, dar, în faţa faptului împlinit,   companiile se resemnează şi, în vreme ce gu­vernul şi PSD susţin că „nu dau înapoi“, apar întrebările: cine răspunde în caz de eşec?
     
    Într-o scrisoare deschisă adresată şefului Executivului, Coaliţia pentru Dezvoltarea României (CDR), organizaţie care reu­neş­te 2.000 de companii româneşti şi străine din piaţa locală, cu 600.000 de salariaţi şi afaceri de 50 de miliarde de euro pe an, spu­ne că membrii săi vor respecta şi vor aplica noul Cod fiscal, deşi observaţiile repre­zen­tan­ţilor săi nu au fost luate în seamă la mo­di­ficarea lui, dar subliniază apăsat: „Ce se va întâmpla dacă nu ne-am înşelat“?
     
    „Mesajul public lansat de dumneavoastră în numele guvernului, conform căruia mediul de afaceri este cel care generează lipsa de fonduri la buget pentru şcoli, infra­struc­tură sau servicii medicale, este unul pro­fund fals şi dăunător societăţii româneşti.“
     
    În aceeaşi vreme mii de companii care aveau buge­te­le pentru 2018 aproape gata îşi refac cal­culele: ce pierd, ce câştigă, cât costă mo­difi­carea softurilor, cum îşi pot com­pen­sa salariaţii, dacă pot?
     
    „Impactul recen­tel­or modificări fiscale nu este doar la nivel de sala­riu, ci şi la nivel de pro­cese de lucru. Există aplicaţii pe care le folosim în administrarea companiei care trebuie aduse la zi. De asemenea, foarte multe acte trebuie revizuite într-un timp ridicol de scurt, cu im­pli­carea partenerilor noştri de business“, spune Teodor Ceauşu, country ma­na­ger al firmei de dezvoltare software Ixia România.
     
    Retailerul alimentar Kaufland, cel mai mare angajator din economie, cu 16.400 de salariaţi, a anunţat că va acoperi cheltuieile su­pli­mentare generate de modificările fiscale anun­ţate de Guvern prin trecerea obligaţiilor fis­cale legate de contribuţiile sociale de la an­gajator la angajat.
     
    Dar angajaţii Kaufland sunt o parte infimă din cei în jur de 4 milioane de an­gajaţi din mediul privat, care ar putea să aibă de suferit în urma deciziei guvernului.