Tag: restaurante

  • HORA cere Guvernului să trateze corect industria hotelurilor şi restaurantelor. Organizaţia solicită o evaluare obiectivă a restricţionării activităţii acestora

    HORA (Organizaţia Patronală a Hotelurilor şi Restaurantelor din România) a trimis o adresă oficială mai multor demnitari din fruntea statului, marţi, prin care solicită ca industria să fie tratată corect de către autorităţi, în contextul în care a avut pierderi mari din cauza pandemiei de COVID-19. 
     
    HORA este autoritatea reprezentativă a industriei ospitalităţii româneşti, ce are misiunea de a susţine şi de a promova interesele şi valorile comune ale membrilor săi, pe plan naţional şi internaţional.   
     
    Scrisoarea se adresează: premierului Orban, ministrului de Interne, Marcel Vela, ministrului Nelu Tătaru, ministrului Economiei, ministrului Muncii şi Protecţiei Sociale, secretarului de stat Răzvan Pirjol, lui Ionel Danca, Secretar General al Guvernului, prefectului Gheorghe Cojanu, dr. Robert Viorel Chioveanu, secretar de stat al Autoritatii NAtionale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (A.N.S.V.S.A.) 
     
    HORA arată că, drept urmare a crizei datorată pandemiei şi a măsurilor restrictive instaurate de autorităţi, industria noastră este în prezent cea mai afectată, atât la nivel local cât şi internaţional, înregistrând un declin brusc care a dus la scăderea cifrei de afaceri cu aproximativ 80% faţă de anul trecut şi a determinat suspendarea activităţii în cazul a peste 40% dintre operatori.
     
    „Înainte de criza COVID-19, industria HORECA număra în jur de 40.000 de societăţi comerciale cu capital 100% românesc având o cifră de afaceri de 5 miliarde euro şi aproximativ 400.000 de angajaţi. Totodată industria noastră contribuia semnificativ la evoluţia unor companii ce dezvoltau afaceri în domenii conexe, precum agricultură, furnizorii locali de ingrediente, producători şi distribuitori materie primă în bucătărie, importatori şi distribuitori de produse alimentare, prestatori de servicii dedicate industriei, precum şi sisteme de gestiune, curăţenie, transport, logistică, ambalaje”, arată semnatarii adresei.
     
    Organizaţia precizează ca vrea dezvoltarea unui cadru sănătos pentru afacerile din industria ospitalităţii, aşadar supune atenţiei demnitarilor o solicitare privind evaluarea obiectivă a propunerii făcută de CNSU in ceea ce priveşte restricţionarea activităţii restaurantelor in Bucureşti.
     

    HORA cere autorităţilor să ia în calcul următoarele aspecte

     
    • Re-deschiderea teraselor restaurantelor la 01.06.2020 nu a dus la o creştere a numărului de persoane infectate cu COVID în perioada imediat următoare;
     
    • Re-deschiderea restaurantelor la interior de la 01.09.2020 nu a dus la o creştere a numărului de persoane infectate cu COVID în perioada imediat următoare;
     
    • Nu au fost depistate şi nu există focare de infecţie cu COVID în restaurante;
     
    •   Nu există un studiu care să poată certifica, fără echivoc, faptul că restaurantele pot duce la răspândirea virusului mai mult decăt alte activităţi;
     
    • Restaurantele au fost şi sunt un domeniu bine reglementat în care, încă de la re-deschiderea teraselor, se respectă foarte strict masurile de siguranţă şi protocolul sanitar.
    În cazul în care au existat unităţi în care nu au fost respectate sau aplicate corect măsurile sanitar-veterinare în vigoare, HORA susţine este în asentimentul organelor abilitate şi consideră că trebuie aplicate cele mai dure măsuri.
     

    HORA: Închiderea industriei ospitalităţii nu va rezolva problema sanitară în Bucureşti şi nu va stopa răspandirea virusului  SARS-COV-2

     
    În concluzie, HORA consideră ca industria ospitalităţii, „atât de greu incercată în ultimele şase luni”, trebuie să fie tratată corect de către instituţiile abilitate – Prefectura Municipiului Bucureşti, Direcţia de Sănătate Publică şi Autoritatea Naţională Sanitar Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor – printr-o bună reglementare a desfaşurării activităţii şi permiterea funcţionării. Protocolul sanitar şi măsurile de siguranţă existente sunt respectate de către toţi operatorii.
     
    „Considerăm că, prin restricţionarea activităţii restaurantelor, închiderea industriei ospitalităţii nu se va rezolva problema sanitară în Bucureşti şi nu se va stopa răspandirea virusului  SARS-COV-2. Un mediu bine reglementat, o industrie bine reglementată şi care va respecta toate regulile şi măsurile impuse pentru siguranţa noastră, a tuturor, are şansa reală de a contribui la menţinerea sub control a răspândirii COVID şi revenirea la normalitate”, se arată în adresa trimisă autorităţilor statului”, susţin reprezentanţii industriei ospitalităţii.
     
    Organizaţia HORA  precizează că este pregătită să susţină şi să respecte măsurile de siguranţă luate de autorităţi, dar şi să acţioneze în judecată statul, în condiţiile în care se vor lua decizii fără dovezi şi studii care să ateste că redeschiderea Horeca a contribuit la creşterea numărului de cazuri.  HORA va  propune suspendarea Ordinului Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi va contesta la Curtea de Apel orice măsură nejustificată. 
     
    „Misiunea noastră rămâne aceeaşi, de a apăra interesele industriei de ospitalitate şi de a fi un sprijin pentru antreprenorii din domeniu, care în această perioadă de confuzie generală, au nevoie de ghidaj şi ajutor”, conchide HORA în adresa oficială.
     

     

  • Oficial. Cafenelele, restaurantele, cinematografele, teatrele şi sălile de spectacol din Bucureşti se închid.

    Cafenelele, restaurantele, cinematografele şi teatrele din Bucureşti se închid, a decis Comitetul Municipal pentru Situaţii de Urgenţă. În jurul şcolilor trebuie purtate măştile.

    „Activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară act de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice în unităţile de tip restaurante şi cafenele în interiorul clădirilor nu este permisă în municipiul Bucureşti. Se face o excepţie pentru unităţile de cazare – hotel, pensiune etc, unde e permisă servirea în interior, dar numai pentru cei care sunt cazaţi acolo”, spune prefectul Capitalei, Gheorghe Cojanu.

    El precizează că şi teatrele, cinematografele şi sălile de spectacole vor fi închise.

    Prefectul Capitalei a spus că, în jurul şcolilor, pe o rază de 100 de metri, purtarea măştilor de protecţie va fi obligatorie.

    „În afară nu s-a interzis nimic. Dar în interior (…) este implici că nu vor putea fi nunţi şi botezuri. Teatrele, cinemaografele se vor închide”, adaugă Cojanu.

    Restricţiile intră în vigoare începând de miercuri şi vor rămâne în vigoare cel puţin şapte zile.

     

  • Radu Dumitrescu, fondatorul grupului de restaurante SHC: Am pierdut deja 50% din angajaţi. Era deja dezastru, acum dacă ne închid iar va fi şi mai rău

    Radu Dumitrescu, fondatorul grupului de restaurante SHC, spune că o nouă închidere a restaurantelor ar putea adânci dezastrul din industrie. Afirmaţiile vin în contextul în care se discută închiderea localurilor din Capitală.

    Grupul de restaurante Studio Hospitality Concept (SHC) reuneşte sub aceeaşi umbrelă localuri precum Stadio Restaurant cu Atrium, Social 1, restaurantul NOR (amplasat la ultimul etaj al clădirii de birouri Sky Tower, cea mai înaltă din România) şi Cişmigiu Bistro la Etaj.

    “Aşteptări nu am, nu ştiu ce se va întâmpla. Sunt şanse 50% să ne închidă acum. Iar dacă nu va fi acum, tot va urma dat fiind că cifrele cresc peste tot în Europa. Se va ajunge aici iar impactul va fi devastator.”

    El spune că oamenii nu intrau în restaurante la interior, abia îşi făceau acum curaj să rezerve astfel de mese. De altfel, restaurantele din grup s-au deschis la interior pe 22 septembrie, nu la început de lună când s-a dat voie.

    “Am fi acumulat pierderi dacă deschideam la 1 septembrie şi oamenii nu intrau. Abia acum când e deja frig oamenii ar fi început să vină, dar acum ne închid iar, fix când trebuia să încasăm.”

    Oamenii sunt temători spune antreprenorul, motiv pentru care declinul încasărilor este de 70% la interior faţă de aceeaşi perioadă din 2019. La terasă scăderea e de 35-40%.

    “Sunt foarte multe restaurante bune care s-au închis deja. Noi încă nu ne gândim la o astfel de decizie. Dar o altă închidere înseamnă marfă aruncată, chirii plătite fără încasări.”

    HoReCa este un domeniu care a fost închis circa trei luni şi care a funcţionat apoi parţial pe vară doar cu terasele, şi acestea amenajate conform regulilor de distanţare socială. Abia de la 1 septembrie s-au redeschis localurile la interior, România fiind ultima dintre ţările UE care a luat această decizie. Totuşi, ele funcţionează tot conform regulilor de distanţare socială.

    “Care e diferenţa dintre restaurant şi coafor sau sală de fitness? Ospătarul nu stă lângă tine, iar oaspeţii nu se plimbă prin local. Plus că noi aerisim, avem investiţii făcute în acest sens. La NOR schimbăm aerul de şase ori pe oră.”

    Radu Dumitrescu adaugă că a pierdut deja 50% dintre angajaţI care s-au orientat din cauza situaţiei dezatruoase din domeniu. Acum, o nouă închidere va face şi mai mult rău.

    Grupul SHC avea 350 de salariaţi.

  • Cristian Preotu, Le Bistrot Francais: Cred că se vor închide restaurantele dar nu pe termen scurt, ci până la primăvara. Mulţi vor închide definitiv

    Antreprenorul Cristian Preotu, ce deţine grupul Le Manoir sub umbrela căruia sunt reunite mai multe restaurante şi baruri precum Le Bistrot Francais şi The Owl, reţeaua de magazine Comtesse du Barry în România, franciza retailerului de haine pentru copii Petit Bateau şi o divizie de distribuţie de vinuri şi produse de gastronomie fină către HoReCa, crede că o nouă închidere a HoReCa va fi pe termen lung.

    “Cred că o nouă închidere va fi pe o perioadă lungă, nu pentru 1-2 săptămâni cum s-ar putea anunţa. Pandemia e pe o curbă ascendentă, aşa că eu cred că această situaţie va dura până la primăvară”, spune el.

    Afirmaţiile vin în contextul în care se discută închiderea localurilor din Capitală.

    Antreprenorul afirmă că deja astfel de măsuri au fost anunţate în Franţa şi urmează şi alte ţări. Deşi măsurile vizează activitatea de la interiorul restaurantelor, el adaugă că la exterior acestea nu mai pot funcţiona din cauza vremii, astfel că se va ajunge din nou ca doar componenta de livrare să meargă.

    “Foarte multe restaurante se vor închide definitiv, multe sunt deja de vânzare dar nu are cine să le cumpere. Noi ne-am gândit la varianta închiderii, dar la cât am investit şi am muncit anii aceştia, nu ne punem problema acum. Acum analizăm posibilitatea lansării de servicii de livrare pentru produse fine dining. E singura variantă.”


     

  • Cristian Preotu, Le Bistrot Francais: Cred că se vor închide restaurantele dar nu pe termen scurt, ci până la primăvara. Mulţi vor închide definitiv

    Antreprenorul Cristian Preotu, ce deţine grupul Le Manoir sub umbrela căruia sunt reunite mai multe restaurante şi baruri precum Le Bistrot Francais şi The Owl, reţeaua de magazine Comtesse du Barry în România, franciza retailerului de haine pentru copii Petit Bateau şi o divizie de distribuţie de vinuri şi produse de gastronomie fină către HoReCa, crede că o nouă închidere a HoReCa va fi pe termen lung.

    “Cred că o nouă închidere va fi pe o perioadă lungă, nu pentru 1-2 săptămâni cum s-ar putea anunţa. Pandemia e pe o curbă ascendentă, aşa că eu cred că această situaţie va dura până la primăvară”, spune el.

    Afirmaţiile vin în contextul în care se discută închiderea localurilor din Capitală.

    Antreprenorul afirmă că deja astfel de măsuri au fost anunţate în Franţa şi urmează şi alte ţări. Deşi măsurile vizează activitatea de la interiorul restaurantelor, el adaugă că la exterior acestea nu mai pot funcţiona din cauza vremii, astfel că se va ajunge din nou ca doar componenta de livrare să meargă.

    “Foarte multe restaurante se vor închide definitiv, multe sunt deja de vânzare dar nu are cine să le cumpere. Noi ne-am gândit la varianta închiderii, dar la cât am investit şi am muncit anii aceştia, nu ne punem problema acum. Acum analizăm posibilitatea lansării de servicii de livrare pentru produse fine dining. E singura variantă.”


     

  • Cătălin Mahu, La Mama: Joaca deschide-te – închide-te nu face bine nimănui. Restaurantele nu sunt nici pe departe răul principal

    Antreprenorul Cătălin Mahu, fondatorul lanţului de restaurante La Mama, spune că o nouă închidere a restaurantelor va afecta şi mai tare această industrie care a fost printre cele mai lovite de pandemia de Covid-19. Afirmaţiile vin în contextul în care se discută închiderea localurilor din Capitală.

    HoReCa este un domeniu care a fost închis circa trei luni şi care a funcţionat apoi parţial pe vară doar cu terasele, şi acestea amenajate conform regulilor de distanţare socială. Abia de la 1 septembrie s-au redeschis localurile la interior, România fiind ultima dintre ţările UE care a luat această decizie. Totuşi, ele funcţionează tot conform regulilor de distanţare socială.

    “Pentru businessul nostru impactul s-a resimţit încă de acum 6-7 ani. Joaca deschide-te – închide-te nu face bine nimănui. Restaurantele nu sunt nici pe departe răul principal”, spune antreprenorul, unul dintre cei mai cunoscuţi din industrie.

    El adaugă că Guvernul instaureaza panică, restaurantele fiind declarate a fi vinovate de ce se întâmplă.

    “Trebuie să nu se arunce vina, ci să se găsească soluţii pentru a se ţine în frâu pandemia. Lumea respectă regulile de igienă şi distanţare. Nu sunt românii mai rău ca alţii.”

    Mahu adaugă că oamenii se feresc să intre în restaurante la interior, le este frică. Omul de afaceri adaugă că circa 20% din jucătorii din domeniu n-au mai deschis, impactul pandemiei fiind devastator.

    “Eu n-am deschis un restaurant din şapte, cel din centrul vechi al Bucureştiului. Centrul istoric e mort. Zona cea mai atractivă a turismului a fost distrusă rapid. Toţi jucătorii din domeniu se gândesc dacă mai merită să ţină deschis sau cât mai pot ţine. Unii jucători au deschis la 1 iunie, dar pierdeau bani şi au închis iar.” Mahu spune însă că el nu are motive să închidă vreun local.

    El adaugă că industria restaurantelor e printre cele mai importante, atât prin prisma numărului de angajaţi, cât şi pentru că e interconectată cu multe altele sectoare.

    “Ne întoarcem la condiţiile iniţiale – somaj tehnic, discuţii cu proprietarii de spaţii şi cu furnizorii. Iar aruncăm marfă.”

     

  • Cătălin Mahu, La Mama: Joaca deschide-te – închide-te nu face bine nimănui. Restaurantele nu sunt nici pe departe răul principal

    Antreprenorul Cătălin Mahu, fondatorul lanţului de restaurante La Mama, spune că o nouă închidere a restaurantelor va afecta şi mai tare această industrie care a fost printre cele mai lovite de pandemia de Covid-19. Afirmaţiile vin în contextul în care se discută închiderea localurilor din Capitală.

    HoReCa este un domeniu care a fost închis circa trei luni şi care a funcţionat apoi parţial pe vară doar cu terasele, şi acestea amenajate conform regulilor de distanţare socială. Abia de la 1 septembrie s-au redeschis localurile la interior, România fiind ultima dintre ţările UE care a luat această decizie. Totuşi, ele funcţionează tot conform regulilor de distanţare socială.

    “Pentru businessul nostru impactul s-a resimţit încă de acum 6-7 ani. Joaca deschide-te – închide-te nu face bine nimănui. Restaurantele nu sunt nici pe departe răul principal”, spune antreprenorul, unul dintre cei mai cunoscuţi din industrie.

    El adaugă că Guvernul instaureaza panică, restaurantele fiind declarate a fi vinovate de ce se întâmplă.

    “Trebuie să nu se arunce vina, ci să se găsească soluţii pentru a se ţine în frâu pandemia. Lumea respectă regulile de igienă şi distanţare. Nu sunt românii mai rău ca alţii.”

    Mahu adaugă că oamenii se feresc să intre în restaurante la interior, le este frică. Omul de afaceri adaugă că circa 20% din jucătorii din domeniu n-au mai deschis, impactul pandemiei fiind devastator.

    “Eu n-am deschis un restaurant din şapte, cel din centrul vechi al Bucureştiului. Centrul istoric e mort. Zona cea mai atractivă a turismului a fost distrusă rapid. Toţi jucătorii din domeniu se gândesc dacă mai merită să ţină deschis sau cât mai pot ţine. Unii jucători au deschis la 1 iunie, dar pierdeau bani şi au închis iar.” Mahu spune însă că el nu are motive să închidă vreun local.

    El adaugă că industria restaurantelor e printre cele mai importante, atât prin prisma numărului de angajaţi, cât şi pentru că e interconectată cu multe altele sectoare.

    “Ne întoarcem la condiţiile iniţiale – somaj tehnic, discuţii cu proprietarii de spaţii şi cu furnizorii. Iar aruncăm marfă.”

     

  • Covid 19: Restaurantele, cinematografele, teatrele şi cazinourile din Iaşi se închid

    Restaurantele, cinematografele, teatrele şi cazinourile din oraşul Iaşi şi din 11 comune ieşene se închid timp de o săptămână din cauza înmulţirii numărului de cazuri de infectare cu virusul SARS CoV-2. Decizia aparţine Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă. 

    Autorităţile ieşene au decis să suspende începând de luni până pe 12 octombrie activitatea restaurantelor şi cafenelelor din interiorul clădirilor din oraşul Iaşi şi din comunele Aroneanu, Costeşti, Mădârjac, Miroslava, Moţca, Plugari, Răchiteni, Rediu, Tomeşti, Ţuţora şi Valea Lupului. Restaurantele şi cafenelele aflate în pensiunile şi hotelurile din localităţile menţionate rămân deschise doar pentru clienţi. De asemenea, unităţile pot prepara produse care nu se consumă la faţa locului.

    Timp de o săptămână va fi suspendată şi activitatea cazinourilor din Iaşi şi din cele 11 comune. De asemenea, nu vor fi deschise cinematografele şi teatrele, iar spectacolele şi evenimentele culturale sunt interzise.

    Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a mai decis să prelungească cu încă o săptămână interdicţiile similare din comunele ieşene Bârnova, Ciurea, Heleşteni, Holboca şi Horleşti.

    Măsurile au fost luate în localităţile unde incidenţa cumulată a cazurilor de infectare în ultimele 14 zile este mai mare de 1,5/1000 locuitori.

  • COVID: Se închid restaurantele şi cazinourile din Petroşani şi din alte 11 localităţi din Hunedoara

    Marţi, CJSU Hunedoara a decis să restricţioneze şi, în unele cazuri, să menţină restricţiile privind desfăşurarea unor activităţi comerciale în localităţile unde incidenţa cumulată a cazurilor confirmate pozitiv cu virusul SARS-COV 2, în ultimele 14 zile, trece peste pragul de 1,5/1.000 locuitori.

    „Restricţia intră în vigoare începând de marţi şi se aplică pentru următoarele activităţi comerciale: activitatea cu publicul a operatorilor economici care desfăşoară activităţi de preparare, comercializare şi consum al produselor alimentare şi/sau băuturilor alcoolice şi nealcoolice, de tipul restaurantelor şi cafenelelor, a restaurantelor şi cafenelelor din interiorul hotelurilor, pensiunilor sau a altor unităţi de cazare, a operatorilor economici licenţiaţi în domeniul jocurilor de noroc, în interiorul clădirilor”, au anunţat reprezentanţii Prefecturii Hunedoara.

    Măsura se aplică în oraşul Petroşani şi în satele Băieşti, Câmpu lui Neag, Dâncu Mic, Fintoag, Galaţi, Livadia, Mihăileni, Obârşa, Pricaz, Subcetate şi Toteşti.

  • Campania: #OMasaDeNepretuit #Acum

    Mastercard

    Motivaţie:
    În martie, odată cu instaurarea stării de urgenţă, din cauza noului coronavirus, prima industrie care a resimţit impactul a fost HoReCa. Oamenii au intrat în case, restaurantele s-au închis pe termen nedeterminat, iar angajaţii lor au rămas fără loc de muncă. În acelaşi timp, medicii şi personalul medical din prima linie au fost mai solicitaţi decât oricând, devenind eroii care au fost nevoiţi să nu stea acasă, ci să se lupte cu pandemia în ture interminabile. În mai puţin de două săptămâni, restaurantul Kané reuşea să se mobilizeze pentru a gândi o transformare rapidă şi, alături de partenerul principal Mastercard, anunţa iniţiativa #ACUM, prin care devenea temporar o bucătărie comunitară, cu dublu obiectiv: să susţină industria, prin preluarea stocurilor şi bucătarilor de la restaurante închise, şi să livreze zilnic o masă medicilor şi asistentele din spitale, precum şi altor persoane vulnerabile, izolate şi fără posibilităţi.

    Descrierea proiectului:
    Kané a conceput un meniu zilnic unic, iar pentru fiecare comandă, un meniu era livrat automat către cei din linia întâi. Pentru a amplifica vizibilitatea proiectului, Mastercard a dezvoltat o componentă dedicată de promovare. Astfel, brandul a colaborat cu o serie de creatori de conţinut care le-au prezentat campania comunităţilor lor, îndemnându-i nu doar să plaseze o comandă, ci şi să lase, prin comentarii, mesaje de mulţumire adresate medicilor şi asistentelor care se luptau zi de zi pentru a salva vieţi. Toate mesajele au fost printate şi incluse, apoi, în pachetele cu mâncare livrate în spitale, iar gândurile de susţinere a celor de acasă au ajuns, astfel, la destinatari. Campania a construit o punte de comunicare între oamenii de acasă şi eroii din prima linie, într-o perioadă în care oamenii au fost mai solidari decât oricând şi au simţit mai mult ca niciodată nevoia să fie alături de ceilalţi.

    Efecte:
    #Acum a debutat cu obiectivul de a livra cel puţin 5.000 de mese calde către medici. Două luni mai târziu, la finalul proiectului, peste 45.000 de porţii de mâncare fuseseră livrate în 5 spitale din Bucureşti: Institutul de Pneumoftiziologie Marius Nasta, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase şi Tropicale Dr. Victor Babeş, Spitalul de Urgenţă Floreasca, Institutul Oncologic Alexandru Trestioreanu şi Spitalul Clinic de Copii Marie Skłodowska Curie, precum şi către o serie de persoane vulnerabile.