Tag: relatie

  • Ambasadorul României la Paris: Relaţia cu Franţa e prea profundă ca să fie zguduită de declaraţiile privind Schengen

     Ambasadorul României în Franţa, Bogdan Mazuru, a explicat, la Digi24, contextul în care mai mulţi oficiali francezi s-au pronunţat împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. Mai mulţi oficiali francezi au făcut, în ultima săptămână, declaraţii larg mediatizate, anunţând că resping aderarea României la Schengen şi leagă acest proces de problema romilor. Tonul contrastează cu afirmaţiile făcute, în această vară, de premierul Franţei, Jean-Marc Ayrault. În timpul unei vizite la Bucureşti, acesta s-a pronunţat pentru o aderare etapizată a României la spaţiul Schengen şi spunea că Franţa a propus ca măsură imediată permiterea deschiderii frontierelor aeriene.

    Bogdan Mazuru a declarat că explicaţiile acestei schimbări de discurs ţin de “contextul intern francez”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Voluntariatul ca experienţă profesională, în dezbaterea parlamentară

     Iniţiativa legislativă depusă de Mihai Sturzu, care este susţinută şi semnată, în calitate de co-iniţiatori, de 106 parlamentari din toate formaţiunile politice parlamentare, aduce trei modificări importante, prima dintre acestea constând în reglementarea obligatorie a relaţiei dintre voluntar şi organizaţia gazdă printr-un contract cadru în formă scrisă, înregistrat în evidenţa organizaţiei gazdă.

    Sturzu a explicat, într-o conferinţă de presă, că argumentele introducerii acestei prevederi au constat în evitarea pe viitor a muncii la negru, stabilirea clară a responsabilităţilor voluntarului şi organizaţiei gazdă şi evitarea încheierii altor forme contractuale.

    A doua modificare, potrivit lui Sturzu, constă în recunoaşterea voluntariatului ca experienţă profesională, în condiţiile în care majoritatea statelor UE implementează deja o astfel de prevedere. Această recunoaştere nu însemnă vechime în muncă şi nu se referă la includerea voluntariatului în sistemul de asigurări sociale sau în sistemul de pensii, ci vizează direct creşterea gradului de angajare a tinerilor, dar şi a tutoro categoriilor de vârstă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul bulgar de Externe: Vreau să rezolvăm repede cu România delimitarea platoului maritim

     “O problemă este şi delimitarea platoului maritim din Marea Neagră dintre cele două state. Ambiţia mea este să rezolvăm această problemă cât mai repede pentru că are aspecte politice şi economice”, a afirmat Vigenin, într-o conferinţă de presă comună cu omologul român, Titus Corlăţean.

    De asemenea, el a arătat că o altă problemă în relaţia cu România este cea a minorităţilor, în special cea privind slujba religioasă în limba bulgară pe teritoriul românesc, însă are încredere că aceasta va fi rezolvată în conformitate cu standardele europene, într-un spirit de cooperare fără a se da voie ca aceasta să “fie hrană pentru naţionaliştii din ambele ţări”.

    Ministrul Corlăţean a arătat că a discutat cu Vigenin despre problema “fostei biserici bulgare din Bucureşti” şi despre liceul bulgar din România, dar şi despre liceul român din Bulgaria şi interesul exprimat de asociaţiile minorităţii româno-vlahe pentru respectarea dreptului la educaţie şi religie în limba maternă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fostul secretar de Stat american Colin Powell neagă o relaţie cu Corina Creţu, după ce un hacker a publicat e-mailuri personale – presă

     Potrivit mai multor publicaţii, între care The Daily Mail, Huffington Post, New York Daily News şi postului american de televiziune Fox News, fostul general a răspuns joi unor întrebări din partea site-ului The Smoking Gun.com, afirmând că nu şi-a înşelat soţia – cu care este căsătorit de aproximativ 50 de ani – cu Creţu, în prezent europarlamentar PSD, după ce e-mailuri “de natură foarte personală” au fost făcute publice.

    Powell, în vârstă de 76 de ani, a fost nevoit să ofere clarificări despre realaţia sa cu Creţu, în vârstă de 46 de ani, după ce un hacker cunoscut ca “Guccifer” a postat pe pagina sa de Facebook un link către o corespondenţă prin e-mail între cei doi.

    “Un trădător al patriei”, a scris hackerul pe wall-ul lui Powell pe Facebook, ataşând un link spre un drive Google cu e-mailuri primite de Powell de la Creţu în perioada 2010-2011, prin contul său pe AOL.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine sunt medicii care primesc milioane de euro de la companiile farmaceutice

    “ZECE OAMENI CONDUC DIABETUL ROMÂNESC”, spune Andrei Foişor, managerul din fruntea diviziei Roche Diabetes Care, care dezvoltă sistemele de automonitorizare a glicemiei şi este lider mondial în servicii destinate managementului diabetului. În specialitatea în care lucrează Foişor activează doar 500 de medici, iar cei zece lideri de opinie sunt decisivi în recunoaşterea eficienţei produselor şi stabilirea lor ca ţinte de tratament. „Clienţii principali sunt medici, spitale şi farmacii, dar cei mai importanţi sunt domnii profesori, ei sunt şefii de trib, autorităţile în domeniu. Asta e cheia ca să intri cu produsul pe piaţă şi să rezişti o perioadă de timp”, explică Foişor, care menţionează că e important şi ca produsul să fie bun, dar şi „să ştii să îl povesteşti”. Oficialul Roche România spune că sunt frecvente cazurile în care produse foarte bune nu au fost promovate „cum trebuie” şi care, din acest motiv, au rămas în obscuritate.

    POTRIVIT INFORMAŢIILOR DIN PIAŢĂ, numărul liderilor de opinie în comunitatea medicală ar ajunge la circa 300. Executivii consultaţi de Business Magazin susţin, sub protecţia anonimatului, că vârfurile se împart în trei categorii: 60% dintre ei sunt urmaţi de restul medicilor pentru că sunt bine pregătiţi şi au dobândit respectul comunităţii; alţi 20% reuşesc să îi ţină sub control pe colegii de breaslă prin metode administrative, precum subordonarea ierarhică; ceilalţi şi-au pierdut credibilitatea pentru că se cunoaşte faptul că sunt manipulabili şi compromişi din punct de vedere al imaginii publice.

    Aşadar, din cei circa 300 de şefi de asociaţii profesionale şi comunităţi medicale ar rămâne cam jumătate, halate albe în cabinele cărora trebuie să intri pentru ca produsul tău să fie prescris şi apoi vândut. „Vorba care descrie relaţia reprezentantului cu medicul vine din industria bunurilor de larg consum: «Dacă e nevoie, îi duci şi îi iei copilul de la şcoală»”, spun sursele citate. În România există circa 4-5.000 de reprezentanţi medicali, însă numărul celor care sunt cu adevărat buni şi pot deschide oricând uşa oricărui profesor este de doar câteva sute. Relaţia lor este similară unui serviciu de private-banking: se întâlnesc ori de câte ori e nevoie, se sună frecvent şi pot chiar lega prietenii. „Relaţia celor două părţi nu este foarte transparentă. Tocmai de aceea se decredibilizează întreg angrenajul în momentul în care încep să circule zvonuri că doctorul X e al companiei Y.”

    De ce e important să fii aproape de medicii de top? Şefii asociaţilor sunt cei care stabilesc protocoalele terapeutice pentru diverse afecţiuni, iar acestea se răspândesc rapid la doctorii din teritoriu şi se transformă în regulă de prescriere. În plus, dacă liderul de opinie nu aude de produsul lansat de o companie, poate să nu îl menţioneze sau chiar să îl critice la conferinţele la care participă.

    IN ULTIMII ANI, industria a adoptat propriile coduri de etică, menite să credibilizeze companiile în faţa mass-media şi publicului larg. „Profesioniştilor din domeniul sanitar nu li se pot oferi sau promite niciun cadou, avantaj pecuniar sau beneficiu în natură, ca stimulent pentru a prescrie, achiziţiona, furniza, vinde sau administra un produs medicamentos„, se arată în codul de etică al Asociaţiei Producătorilor Internaţionali de Medicamente, adoptat în 2006, din care fac parte circa 30 de companii, cele mai importante de pe piaţa locală. În plus, se stipulează că nu trebuie oferite sau furnizate plăţi în bani sau în echivalenţi ai banilor.

    Totuşi, sume importante sunt alocate pentru confortul halatelor albe. Cazarea nu trebuie să coste mai mult de 675 de lei pe noapte, limita pentru mâncarea zilnică este de 300 de lei, iar onorariile pentru participarea la conferinţe se opresc la 500 de euro. Medicii mai pot primi un sprijin de 500 de euro pentru cărţile la care lucrează, dar şi echipament medical sau tehnic de uz general sau pentru renovări şi adaptări ale spaţiilor de spital şi pot încheia contracte de training sau alte tipuri de contracte de consultanţă cu companiile farmaceutice pentru programe educaţionale interne.

     

  • Nicolăescu, la instalarea lui Buşoi: Va fi o relaţie consolidată între Ministerul Sănătăţii şi CNAS

     “Primul mesaj pe care i l-am transmis a fost acela de colaborare, de deschidere, de transparenţă, de sprijin şi mă bazez pe cel puţin două elemente: îl cunosc de aproape 15 ani, am activat împreună în toate comisiile de sănătate şi, în al doilea caz, mă bazez pe experinţa pe care o are din Parlamentul European pe partea de sănătate, unde are contribuţii foarte, foarte importante”, a spus ministrul Sănătăţii, după ceremonia de instalare în funcţie a noului preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Cristian Buşoi.

    Ministrul Sănătăţii a precizat că, până acum, Cristian Buşoi a lucrat la directive europene, iar acum trebuie să le aplice.

    “Unele directive la care a lucrat acum suntem obligaţi să le transpunem, să le aplicăm şi în România. Cred că, în sfârşit, va fi o relaţie consolidată între Minister şi Casă, în favoarea pacientului. Am avut discuţii multe, prieteneşti, subiecte pe care am dorit să le discutăm cu mai multă aplecare şi urgenţă. Dar cred că este foarte important ca el să-şi poată prelua foarte bine funcţia şi cred că are nevoie de o săptămână – două pentru a fi foarte bine informat. După aceea, deciziile se vor lua în cunoştinţă de cauză. După ce vom face aceşti paşi, cred că vom putea lua împreună anumite atitudini publice”, a mai spus ministrul Sănătăţii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Isărescu: Contactul direct dintre bancher şi client – esenţial. Tehnologia modernă, una dintre cauzele crizei

    “Un principiu fundamental şi pentru acea vreme, dar şi pentru perioada de astăzi, în noile condiţii, era să existe posibilitatea unei relaţii directe cu clienţii. Pe atunci nu era comunicarea electronică, nu era Facebook, trebuia să-l vezi pe nenea acela. De aici şi reticenţa ideii că se poate face electronic banking, adică până când nu te uiţi în ochii clientului nu poţi să iei o decizie să dai un credit, mare discuţie şi în prezent. Se spune că una dintre cauzele crizei financiare actuale este această decuplare, între client şi bancher au apărut o sumedenie de forme intermediere, toate mijlocite de tehnologia modernă care nu asigură acea alchimie pe care o ai atunci când îl priveşti în ochi pe clientul tău şi-i acorzi sau nu creditul.

    Şi apar tot felul de indicatori, supraindicatori, solvabilităţi, profitabilităţi, lichidităţi cu care-i înnebuneşti (pe clienţi – n.r.), de multe ori activitatea bancară este complexă. Până la urmă, contactul direct cu clientul era esenţial, în bankingul de la sfârşitul acelui secol trebuia să te vezi ochi în ochi cu clientul”, a afirmat, marţi, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la o dezbatere cu ocazia lansării cărţii “Palatele Băncii Naţionale a României Volumul I: Palatul vechi”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 80% din români iau în calcul schimbarea băncii cu care colaborează. Care sunt nemulţumirile acestora

     Raportul relevă că 16,2% dintre clienţii români ai băncilor de retail sunt hotărâţi să schimbe banca cu care colaborează în următoarele şase luni şi 67,4% nu sunt siguri dacă vor rămâne la aceeaşi bancă, în timp ce la nivel global procentajele se situează la 10%, respectiv 41%, potrivit sutudiului companiei Capgemini, care furnizează consultanţă managerială, IT şi servicii de outsourcing.

    Raportul World Retail Banking 2013 se bazează pe datele colectate de la 18.000 de clienţi din 35 de ţări şi măsoară cei mai importanţi factori cu privire la canale, tranzacţii şi produse bancare.

    În România, clienţii au nemulţumiri legate de încredere şi siguranţă (doar 23% dintre respondenţi fiind satisfăcuţi), relaţia cu banca (35% satisfăcuţi), cunoaşterea nevoilor şi preferinţelor de către instituţiile de credit (38% mulţumiţi), oferirea mai multor canale de distribuţie (40% satisfăcuţi) şi distribuirea produselor pe canale potrivite (41% satisfăcuţi).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ce caută o mie de oameni în fiecare săptămână în Dubai: „Românii sunt fie săraci, fie foarte snobi care au pretenţii”

    ROMÂNIA ŞI EMIRATELE ARABE UNITE AU ÎN COMUN MAI MULTE DECÂT AR PUTEA CREDE CINEVA. Mai puţin la nivel cultural, dar mai mult pe plan financiar. Între Bucureşti şi deşert, dar şi invers circulă anual sute de milioane de euro, iar sumele sunt din ce în ce mai mari de la an la an. Datele consultate de Business Magazin la Departamentul de Comerţ Exterior din Ministerul Economiei arată că exporturile din România către Emiratele Arabe Unite au crescut în 2011 cu aproape 50%, de la 225 de milioane de euro la mai bine de 330. Şi în sens invers sumele au crescut, la capitolul importuri din Emirate creşterea fiind de 70%, până la 50 de milioane de euro. La nivelul întregii regiuni din Orientul Apropiat, România şi statele arabe şi-au intensificat semnificativ relaţiile comerciale: în cazul Arabiei Saudite, exporturile se apropie de 400 de milioane de euro, în creştere cu 150%, deşi importuri nu există, în timp ce Republica Arabă Siriană primeşte de la companiile româneşti mărfuri în valoare de 175 de milioane de euro.

    ODATĂ CU PRĂBUŞIREA PIEŢEI EUROPENE, principala piaţă în schimburile comerciale ale României, relaţia economică cu alte regiuni a devenit necesară, iar datele arată că cea mai mare creştere la capitolul exporturi româneşti în 2011, cel mai recent an pentru care autorităţile au date oficiale, se înregistează tocmai cu statele din Orientul Apropiat – de 45%, apropiindu-se de pragul de două miliarde de dolari pe an.

    Efervescenţa mai puţin vizibilă dintre România şi arabi a ieşit la lumină după ce între principalii poli economici ai celor două regiuni, Bucureşti şi Dubai, au început să se stabilească tot mai multe legături. Cele câteva zboruri pe săptămână ale transportatorului aerian naţional TAROM sunt concurate în 2013 de alte două companii aeriene – flydubai a intrat anul trecut pe piaţa din România cu trei zboruri săptămânale, iar recent compania low-cost Wizz Air, transportatorul numărul unu pe piaţa locală după numărul de pasageri transportaţi, anunţă că va începe să opereze tot trei zboruri între Bucureşti şi Dubai. Numărul de curse tur-retur ajunge astfel la circa zece pe săptămână, destinaţia din Orientul Apropiat fiind una dintre cele mai competitive dintre cele estice operate de la Otopeni. Calculele arată că între cele două oraşe vor zbura până la finele anului circa 50.000 de pasageri. Nasti Vlădoiu este preşedintele Uniunii Camerelor de Comerţ Bilaterale din România şi un bun cunoscător al schimburilor dintre România şi Orient. El observă că intensificarea legăturilor nu are neapărat legătură cu schimburi comerciale, ci mai ales cu turismul de lux.

    „Românii sunt fie săraci, fie foarte snobi care au pretenţii”, spune Vlădoiu, sugerând apetitul ridicat pentru „mirajul exotic„ pe care îl oferă una dintre cele mai tinere metropole ale secolului al XXI-lea. Investiţiile de miliarde de dolari în hoteluri exclusiviste şi malluri menite să doboare recorduri mondiale în materie de măreţie, dar şi posibilităţile de răsfăţ şi îngrijire personală atrag anual milioane de turişi din toată lumea. Ultimii trei ani au arătat că, la nivelul percepţiei, Dubaiul a devenit şi printre români un loc care trebuie bifat, iar preţurile nu foarte mari îi atrag tot mai mult: „Un sejur de o săptămână ajunge să coste cam o mie de euro, deci mulţi dintre cei care plăteau o astfel de sumă în alte locuri au ales să încerce şi acest oraş„. Cei mai numeroşi, spune Vlădoiu, sunt cei care merg în Dubai pentru vacanţă sau cumpăraturi, dar în acelaşti timp şi pentru afaceri. „Toate zonele din afara Uniunii Europene au devenit ţinte pentru oamenii din mediul de business românesc. Preţul de producţie în statele arabe este extrem de competitiv, iar Dubaiul a devenit nu doar un loc unde poţi găsi clienţi locali, dar şi parteneri de afaceri de pe tot mapamondul„, mai spune Vlădoiu, punctând că, pe harta Asiei, Dubaiul este unul dintre principalii piloni, dar şi capitala economică a Orientului Apropiat.

    MATEI STOENESCU, preşedintele Camerei de Comerţ România-Arabia Saudită, observă că ţara noastră se pune în linie cu o politică mondială de orientare spre est, însă nu remarcă neapărat o agresivitate a companiilor româneşti de a merge către această regiune. Piaţa arabă este una tradiţională pentru companiile româneşti, dat fiind că este un mare consumator de produse agricole derivate, material lemnos şi de echipamente şi servicii folosite în industria petrolieră. El remarcă şi interesele pe care le au arabii în România, în mare parte legate de investiţii în afaceri pe piaţa românească (în mare parte în turism sau industria uşoară) şi, după cum punctează Nasti Vlădoiu, ca destinaţie de vacanţă, „atraşi de fetele frumoase”.

    DATELE PENTRU 2012 VOR ARĂTA PROBABIL UN NOU PLUS RECORD LA CAPITOLUL EXPORTURI ÎNTRE ROMÂNIA ŞI ORIENTUL APROPIAT ŞI, după cum spunea anterior Gabriel Ghelmegeanu, preşedintele Camerei de Comerţ România-China, ţara noastră începe să înveţe din greşeala pe care a făcut-o după 1990, când „a întors complet spatele către est”.