Tag: rege

  • Ileana, singura prinţesă a României care s-a călugărit! Povestea dramatică a fiicei Reginei Maria

    Era copilul preferat al mamei sale, regina Maria, mare prinţesă a Angliei şi Irlandei, nepoată a reginei Victoria, din cei şase pe care aceasta i-a avut cu Ferdinand, Principe de Hohenzollern-Sigmaringen, unicul moştenitor al regelui Carol I.

    A fost singura femeie din România care a obţinut brevet de căpitan de cursă lungă, navigându-şi singură yachtul „Isprava”. 

    Pentru principesa Ileana a fost aranjat în 1931 un mariaj cu arhiducele Anton de Austria, ea primind titlurile de arhiducesă a Austriei şi principesă de Habsburg-Toscana prin căsătorie.  În anii următori Ileana a locuit împreună cu soţul lângă Viena şi i-au fost permise doar scurte vizite în România, regele interzicându-i să dea naştere copiilor săi în România.

    Ileana a continuat activitatea caritabilă a mamei sale, îngrijindu-se în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în Germania nazistă de militarii români răniţi.

    Ataşată inexorabil de România, s-a stabilit în timpul regimului Antonescu împreună cu familia în ţară şi a deschis la Bran Spitalul „Inima Reginei”, care a funcţionat prin eforturile sale.

    La scurt timp după abdicarea, la 30 decembrie 1947, a regelui Mihai, nepotul ei, Ileana a fost nevoită să părăsească din nou ţara, proprietăţile fiindu-i confiscate în cursul anului 1948.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Regele Bhumibol al Thailandei a decedat

    Regele Bhumibol al Thailandei, în vârstă de 88 de ani şi încoronat în anul 1950 cu numele dinastic de Rama al IX-lea, a decedat joi, a anunţat Palatul Regal, citat de Le Figaro online.

    “A murit liniştit la spitalul Siriraj”, a anunţat Palatul Regal într-un comunicat.

    Regele Bhumibol Adulyadej, în vârstă de 88 de ani, era cel mai în vârstă monarh în exerciţiu.

    Fiul său, prinţul moştenitor Maha Vajiralongkorn, în vârstă de 63 de ani, ar trebui să îi urmeze la tron.

  • Cum arată cel mai vechi hotel din lume.Este administrat de aceeaşi familie timp de peste 1300 de ani – GALERIE FOTO

    Nishiyama Onsen Keiunkan din prefecura Yamanashi, Japonia, este recunoscut drept cel mai vechi hotel din lume, care a servit, de-a lungul istoriei de peste 1300 de ani, samurai şi turişti moderni, informează atlasobscura.com

    Cum arată cel mai vechi hotel din lume – GALERIE FOTO

    Hotelul a fost stabilit în anul 705  de către unul dintre ajutoarele regelui Tenji şi este, si în prezent, o destinaţie de lux pentru cei doritori de tratament şi relaxare într-un cadru natural. Apele termale din zonă au atras vizitatori, artişti şi militari, din zonele apropiate ani de-a rândul. Printre clienţii hotelului s-au numărat şi samurai. Încă de la înfiinţare şi până în ziua de azi administrarea hotelului a fost în mâinile familiei fondatoare. Nu mai puţin de 52 de generaţii au condus hotelul până acum. Complexul Nishiyama Onsen Keiunkan este situat în Munţii Hayakama, în apropiere de Kyoto, şi are o arhitectură tradiţională, în care domină lemnul şi piatra.

    Între timp hotelul s-a extins, dar atmosfera a rămas aceeaşi. În momentul de faţă este atestat în Cartea Guiness a Recordurilor drept cel mai vechi hotel din lume, dar este pe cale să-şi dobândească şi titlul izvorul  de apă termală cu cel mai mare debit de lume, izvor ce produce peste 1000 de litri pe minut.



    VEZI CUM ARATA SI CEL MAI BUN HOTEL DIN LUME

  • Povestea omului supranumit “regele inventatorilor japonezi”

    Sakichi Toyoda s-a născut pe 14 februarie 1867 în Kosai, prefectura Shizuoka, din Japonia, într-o familie săracă, tatăl lui fiind tâmplar. El este cunoscut drept „regele inventatorilor japonezi“, iar unele dintre cele mai importante invenţii ale lui sunt maşinile de ţesut. A realizat mai întâi modele pentru ţesut manual, pentru ca în 1924 să inventeze maşina de cusut automată numită Toyoda Model G Automatic Loom. În 1929 a vândut brevetul către o companie britanică, fapt care a permis companiei înfiinţate de Toyoda să genereze destul capital pentru dezvoltarea diviziei de automobile. Astfel a apărut Toyota Motor Corporation, divizia dedicată producerii de automobile aflată sub conducerea fiului lui Sakichi, Kiichiro Toyoda.

    În 1934 a fost dezvoltat motorul A-type pentru automobile, care a fost folosit un an mai târziu la propulsarea primului autovehicul (Model A1 – prototip) produs de compania japoneză. În acelaşi an Toyota Motor Corporation a dezvăluit şi primul model de camion (Model G1). În 1936 a început producţia autovehiculelor Model AA şi au fost vândute sub denumirea Toyoda, iar în 1937 divizia de automobile a devenit independentă. Prima maşină destinată transportului de pasageri a fost vândută cu 3.350 de yeni (aproximativ 42.000 de dolari, la preţuri actuale), cu 400 de yeni mai puţin decât maşinile Ford sau GM.

    Tot în 1937 compania a pornit o competiţie de design pentru un nou logo; peste 27.000 de propuneri au fost înregistrate, iar în final a fost aleasă varianta care prezenta trei caractere katakana, care exprimau „Toyoda“ într-un cerc. Cu toate acestea, numele avea să fie schimbat în Toyota, pentru că imaginea era mai simplă din punct de vedere vizual, iar acest nume se scrie doar din opt linii cu caracterele katakana, iar cifra opt este considerată norocoasă în Japonia. În plus, distanţarea de numele Toyoda (care în japoneză înseamnă orezărie fertilă) a ajutat compania să îndepărteze de ideea ce face trimitere la agricultură.

    Odată cu câştigarea independenţei faţă de compania- mamă, Toyota Motor Company (astăzi Toyota Motor Corporation), Risabura Toyoda, un alt membru al familiei, a fost numit preşedintele companiei. Câteva luni mai târziu, în 3 noiembrie 1938, Toyota a deschis prima fabrică de maşini, în Koromo. În timpul războiului din Pacific compania a produs camioane destinate armatei imperiale.

    Producţia de autovehicule de pasageri a fost reluată în 1947, cu modelul SA, echipat cu un motor Type S cu patru cilindri de 1.000 cmc care dezvolta 27 CP. Acest model a primit porecla „Toyopet“, care a rămas valabilă pentru toate modelele mici ale companiei japoneze. În 1957 Toyota a intrat pe piaţa americană cu automobilul Toyopet Crown, dar maşina nu a avut succes, mai ales din cauza numelui pe care consumatorii îi asociau cu jucării (toys) şi animale de companie (pets). Japonezii au renunţat la nume pentru piaţa SUA, dar l-au păstrat pentru pieţele europene până în anii ’60. Compania japoneză a continuat extinderea pe toate continentele, iar modelele MR2 (1985), Supra (1986) şi Celica (1987) au fost introduse pe piaţa europeană; vânzările au ajuns la 440.000 de unităţi în 1987.

    În 1989, Toyota a intrat pe piaţa maşinilor premium cu marca Lexus. Modelul Lexus LS400, lansat la Salonul Auto Internaţional Detroit, a fost pus în vânzare în Europa în 1990. 16 ani mai târziu, în 2005, vânzările Toyota pe piaţa europeană au atins pragul de un milion de unităţi pentru prima dată.

    Din 2012 până în prezent Toyota este lider pe piaţa auto mondială şi a livrat anul trecut 10,5 milioane de vehicule. Compania are fabrici pe toate continentele globului şi aproape 350.000 de oameni lucrează pentru grupul din Ţara Soarelui- Răsare.

  • Povestea brazilianului care a cumpărat unele dintre cele mai importante companii americane

    Jorge Lemann este numele omului de afaceri care se află în spatele unora dintre cele mai cunoscute branduri americane. Compania 3G Capital deţinută de miliardar a susţinut câteva dintre cele mai importante preluări: Kraft, Heinz, Burger King şi Anheusr-Busch. Kraft Heinz Co., rezultatul unei fuziuni dintre Heniz şi Kraft, ar putea bifa anul viitor o afacere uriaşă, potrivit lui Matthew Grainger, un analist al Morgan Stanley citat de Business Insider. Compania ar urma să facă o nouă preluare în 2017. Analistul vorbeşte despre o achiziţie de peste 100 de miliarde de dolari în a doua jumătate a anului 2017, iar presa internaţională  vorbeşte despre spune că printre potenţialele companii ce ar putea fi achiziţionate sunt Kraft şi Mondelez.

    Jorge Paulo Lemann este un investitor elveţiano-brazilian, ce se află pe locul 19 în clasamentul bogaţilor lumii realizat de publicaţia internaţională Worth, cu o avere estimată la 32,3 miliarde de dolari din iunie 2016.

    S-a născut în 1839 în Rio de Janeiro, în familia lui Paul Lemann, un imigrant elveţian care a fondat producătorul de lactate Leco, căsătorit cu Anna Yvette Truebner, cetăţeană braziliană cu origini elveţiene. Lemann a studiat în cadrul Şcolii Americane din Rio de Janeiro.

    Tatăl său a murit într-un accident de autobuz, când Lemann avea doar 14 ani. În 1961, şi-a obţinut Licenţa în Economie la Universitatea Harvard. Între 1961-1962, a fost intern la Credit Suisse în Geneva. În 1966, prima companie în care Lemann avea acţiuni, o companie de împrumuturi numită Invesco, a falimentat. În 1971, după o prăbuşire a pieţei ce a venit la scurt timp după fondarea băncii de investiţii Banco Garantia, Lemann a reuşit să transforme banca în una dintre cele mai prestigioase bănci de investiţii, descrisă în presa internaţională drept ”o versiune braziliană a Goldman Sachs”. Împreună cu fondatorii acesteia, Carlos Alberto Sicupira şi Marcel Herrman Telles conduc AB Inbev ca membri ai consiliului director al companiei. În iulie 1998, Lemann a vândut Banco Garantia companiei Credit Suisse First Boston, într-o tranzacţie de 675 de milioane de dolari.

    Ulterior, el împreună cu parteneri cu care a fondat compania de private equity GP Investimentos şi-au cumpărat controlul în două berării braziliene – Brahma şi Companhia Antarctica Paulista, ce s-au transformat în AmBev.

    AmBev a fuzionat cu compania belgiană Interbrew în 2004. Acţiunile noii firme, InBev, au crescut cu 40% în 2005. InBev a anunţat apoi că va cumpăra producătorul american de bere Anheuser-Busch în 2008, în schimbul a 46 de miliarde de dolari într-o tranzacţie controversată, devenind astfel cel mai mare producător de bere din lume, Anheuse-Busch Inbev, iar Lemann devenind astfel unul dintre noii ”regi” ai berii.

    Lemann face parte din consiliul director al Lojas Americanas şi fost membru al consiliului director al Gillette, unde a lucrat pentru prima oară cu Warren Buffett; este preşedinte al Comitetului de Consultare Latino-American al Bursei din New York, fondator şi membru al consiliului director al Fundação Estudar, care oferă burse pentru studenţii brazilierni şi un membru al consiliilor de consultare internaţionale ale Credit Suisse şi DaimlerChrysler.

    Lemann este şi unul dintre fondatorii 3G Capital. În 2010, 3G s-a lansat un pariu de patru miliarde de dolari pentru toate acţiunile Burger King. Împreună cu Berkshire Hathaway, 3G Capital a cumpărat compania H.J. Company în schimbul a 28 de miliarde de dolari în 2013.

  • Genocidul uitat din Africa. Regele Leopold al Belgiei, omul care este vinovat de moartea a peste zece milioane de oameni

    Dacă studiem din simplă curiozitate lista dictatorilor şi liderilor vinovaţi de cele mai multe victime umane din istoria omenirii, descoperim cu surprindere un personaj relativ necunoscut, dar care ocupă nonşalant poziţia a patra din listă. Dacă pe locul întâi se află Mao Zedong cu cei aproximativ 60 de milioane de oameni ucişi în timpul „Revoluţiei Culturale”, iar locurile doi, respectiv trei sunt ocupate de Stalin şi Hitler, pe locul următor tronează un rege european get-beget, trăitor acum circa o sută de ani, dar capabil de atrocităţi la scară planetară. Este vorba despre regele Leopold Louis Philippe Marie Victor. Mai pe scurt, Leopold al doilea, rege al Belgiei şi vinovat de moartea a peste zece milioane de oameni.

    În anul 1492, exploratorul portughez Diogo Cao descoperea gurile de vărsare în Atlantic ale uriaşului fluviu Congo (al doilea din lume ca volum de apă după Amazon). Imediat coroana portugheză a reventicat bazinul fluviatil al acestuia, cum avea să o facă şi cea britanică faţă de fluviul Victoria din acelaşi continent. Istoria s-a oprit în loc parcă, în această imensitate de mlaştini, râuri şi păduri umede care este Africa Ecuatorială.
     
    Însă, totul avea să se schimbe odată cu colonizarea şi exploatarea barbară a regiunii de către omul alb. La scurt timp după ce regatul belgian a devenit îndependent (adică după anul 1830) pe tronul acestuia avea să ajungă un rege care a reuşit să supună cu forţa uriaşele teritorii încă neexplorate din centrul şi estul Continentului Negru. Născut în Bruxelles, al doilea fiu al regelui Leopold întâiul, acesta i-a succedat tatălui său la tron în data de 17 decembrie 1865, unde a rămas timp de 44 de ani, fiind astfel cel mai longeviv monarh din istoria acestei ţări.
     
    Fire materialistă şi lipsită de scrupule, Leopold al doilea a dorit cucerirea şi exploatarea în scop personal a suprafeţei uriaşe acoperită de bazinul fluviului Congo. Însă mijloacele folosite şi situaţia la care avea să se ajungă, s-au dovedit incredibil de crude. Mai ales că totul a fost opera unui rege european din perioada modernă. Aventura sa nu poate fi numită nici măcar una imperialistă, darmite colonialistă. Cel puţin modelele coloniale ale vremii, reprezentate de Anglia, Germania, Olanda şi Franţa aveau ca scop „doar” exploatarea băştinaşilor pentru beneficiile statelor respective.
     
  • Povestea fabuloasă a celui mai longeviv rege din istoria României

    Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia şi a domnit între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, precum şi între 6 septembrie 1940 şi 30 decembrie 1947.

    Este unul dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Fiu al principelui moştenitor Carol, Mihai a moştenit de la naştere titlurile de principe al României şi principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunţat mai târziu).

    Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunţase în decembrie 1925 la tron şi rămăsese în străinătate, potrivit Wikipedia. 

     

  • Presa britanică despre Regina Ana: “Mihai I a fost fermecat de zâmbetul Anei când a întâlnit-o”

    Principesa Ana de Bourbon-Parma, soţia regelui Mihai, a decedat luni, 1 august, la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia. Jurnaliştii de la The Telegraph vorbesc despre întâlnirea Regelui cu Ana: “Mihai I a fost fermecat de privirea pătrunzătoare şi de zâmbetul Anei”.

    Principesa Ana de Bourbon-Parma, soţia regelui Mihai, a murit pe 1 august la vârsta de 92 de ani. Ana a fost regina unei ţări a cărei limbă nu o vorbea. Principesa Ana n-a putut călca pe pământ românesc până la vârsta de 70 de ani. Soţia regelui exilat Mihai I era înrudită cu majoritatea familiilor regale din Europa. A trăit însă cu simplitate şi demnitate alături de regele care fusese deposedat de drepturile şi obligaţiile ce-i reveneau prin naştere. Destinul lui Mihai I avea să o poarte şi pe Ana de la o fermă din Hertfordshire la o viaţă nobilă în zona rurală, departe de lume, în Elveţia, relatează The Telegraph în necrologul emoţionant pe care jurnaliştii britanici l-au scris după vestea trecerii în nefiinţă a Reginei Ana.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea fabuloasă a celui mai longeviv rege din istoria României

    Regele Mihai I s-a născut pe 25 octombrie 1921, la Sinaia şi a domnit între 20 iulie 1927 şi 8 iunie 1930, precum şi între 6 septembrie 1940 şi 30 decembrie 1947.

    Este unul dintre puţinii foşti şefi de stat în viaţă din perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Fiu al principelui moştenitor Carol, Mihai a moştenit de la naştere titlurile de principe al României şi principe de Hohenzollern-Sigmaringen (la care a renunţat mai târziu).

    Mihai a devenit pentru prima dată rege al României în 1927, după moartea bunicului său Ferdinand, întrucât tatăl său renunţase în decembrie 1925 la tron şi rămăsese în străinătate, potrivit Wikipedia. 

     

  • Regina Ana, soţia regelui Mihai, a decedat la vârsta de 92 de ani

    Principesa Ana de Bourbon-Parma, soţia regelui Mihai, a decedat la vârsta de 92 de ani, la Spitalul din Morges, în Elveţia, anunţă Casa Regală a României.

    “Majestatea Sa Regina Ana a României a încetat din viaţă astăzi, luni, 1 august 2016, la ora 13.45, la Spitalul din Morges, în Elveţia. La căpătâiul Reginei au stat, până în ultima clipă, Alteţele Lor Regale Principesa Moştenitoare Margareta şi Principele Radu, Principesa Elena, Principesa Sofia şi Principesa Maria. Majestatea Sa Regele Mihai a venit la spital, alături de Regină, în fiecare zi din ultima săptămână. Cu o zi înainte, Regina Ana a primit ultimele sacramente de la părintele titular al Parohiei Catolice din oraşul Morges”, anunţă într-un comunicat Casa Regală a României.

    Conform cu tradiţia Funeraliilor Regale, “corpul neînsufleţit al Reginei Ana va fi depus pentru o zi în Holul de Onoare al Castelului Peleş, iar apoi pentru o zi în Sala Tronului, la Palatul Regal din Calea Victoriei. Înmormântarea va avea loc la Curtea de Argeş, în Noua Catedrală Arhiepiscopală şi Regală”, mai precizează sursa citată.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro