BusinessMagazin

Tag: reforma

  • Obama incearca sa salveze reforma sistemului de asigurari medicale de furia republicanilor

    Presedintele Barack Obama, sanctionat aspru, dar nu iremediabil
    de electorat, s-a vazut nevoit sa ia asupra sa esecul democratilor,
    care si-au pastrat totusi dominatia la limita in Senatul
    american.

    Noua linie a administratiei Obama, a dat de inteles
    presedintele, va fi de acum negocierea, dupa ce pozitiile
    inflexibile avute in trecut fata de unele dosare sensibile au
    radicalizat tabara conservatoare si au contribuit la franarea unor
    alte proiecte importante. Ramane de vazut insa cat va reusi aceasta
    noua tactica a lui Obama sa mai pastreze din reforma asigurarilor
    medicale, proiect pe care l-a impus in primavara in ciuda opozitiei
    vehemente a republicanilor, care au incriminat cheltuielile mari
    implicate de extinderea sistemului astfel incat sa cuprinda cat mai
    multi americani, ca si caracterul “ne-american” sau “socialist” al
    unei reforme menite sa consolideze protectia categoriilor
    defavorizate.

  • Marele test pentru Obama

    Scrutinul este asteptat sa arate nemultumirea americanilor fata
    de neimplinirile primilor doi ani de prezidentiat ai lui Barack
    Obama, democratii fiind creditati cu sansa a doua.

    In Camera Reprezentantilor, dominata de democrati, Partidul
    Republican ar avea nevoie de 39 de mandate suplimentare pentru a
    putea obtine majoritatea. Daca republicanii ar controla Camera
    Reprezentantilor, actualul lider al minoritatii republicane, John
    Boehner, ar deveni lider al Camerei, in locul democratei Nancy
    Pelosi, care ocupa functia de la alegerile din 2006. In Senat,
    Partidul Democrat detine in prezent 59 dintre cele 100 de mandate,
    contand si pe doi senatori independenti, iar republicanii ar trebui
    sa castige cel putin zece noi mandate pentru a obtine
    majoritatea.

    Daca Partidul Republican va obtine majoritatea in Camera
    Reprezentantilor, el ar putea readuce in discutie o parte dintre
    reformele adoptate in 2009 si 2010, in primul rand reforma
    asigurarilor de sanatate si reglementarile in sectorul financiar.
    Rezultatul alegerilor va fi insa un test nu numai pentru
    adminstratia Obama, ci si pentru Partidul Republican, formatiune a
    carei coeziune va fi pusa in discutie, estimeaza USA Today, din
    cauza potentialelor conflicte intre congresmenii “traditionali”,
    obisnuiti cu negocierea si compromisul, si radicalii veniti pe
    valul miscarii Tea Party, care sustin in unele cazuri idei contrare
    liniei partidului (de pilda, dezavueaza acordurile de comert
    liber).

  • BERD amelioreaza prognoza pentru Romania, care ramane insa tara din Est cu cea mai slaba performanta economica

    Inclusiv in aceste conditii, Romania ramane tara pentru care
    BERD anticipeaza cea mai proasta performanta pentru acest an pe
    ansamblul Europei Centrale si de Est, urmata de Croatia, cu o
    scadere economica de 1,5% (pentru care prognoza s-a inrautatit usor
    fata de iulie) si de Letonia, cu o restrangere a PIB de 1% (fata de
    estimarea din iulie de -2%). Toate celelalte state ar urma sa aiba
    crestere economica, in top fiind Slovacia, cu 4%, si Polonia cu
    3,3%

    Notabil este mai ales ca, in privinta prognozelor pentru 2011,
    Romania ar urma sa aiba de departe cea mai firava crestere
    economica, pentru toate celelalte tari fiind prevazute cresteri
    intre 1,7% (Ungaria) si 4% (Lituania).

    Saptamana trecuta, si analistii Erste/BCR au imbunatatit prognoza
    pentru economia Romaniei, de la -3% la -2,1% in acest an. Pentru
    2011, grupul austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar
    pentru 2012 de 2,3%.

    FMI isi pastreaza estimarea ca in acest an Romania va avea un recul
    al economiei de 1,9%, urmata de o redresare la 1,5% in 2011. In ce
    priveste Banca Mondiala, aceasta a estimat in iunie ca Romania si
    Letonia vor fi singurele economii pe minus in 2010, anticipand
    pentru Romania o scadere a PIB cu 0,5% in 2010, urmata de o
    crestere cu 3,6% in 2011 si cu 4,4% in 2012.

    BERD apreciaza ca, desi pe ansamblu pietele din Europa Centrala si
    de Est, la care in analiza bancii se adauga si cele din fosta URSS,
    vor ajunge la rate de crestere mai mari decat cele din Vest, ele se
    situeaza insa mult sub performanta altor piete emergente, iar
    regiunea ramane impartita intre statele care vor beneficia de pe
    urma scumpirii materiilor prime si a influxurilor de capital, in
    timp ce altele vor ramane in recesiune, in special in sud-estul
    continentului.

    Totusi, tocmai influxurile de capital pe termen scurt se pot dovedi
    pe termen mediu periculoase pentru economie, astfel incat BERD
    recomanda ca toate tarile din regiune sa acumuleze rezerve valutare
    solide, capabile sa amortizeze eventualele socuri rezultate din
    eventuala migrare rapida a capitalurilor.

    “Acesta e momentul cand reformele structurale trebuie accelerate,
    pentru a spori productivitatea, a asigura consolidarea fiscala si a
    face tranzitia spre un model de crestere mai echilibrat. Nu e loc
    pentru delasare in aria politicilor economice”, apreciaza Erik
    Berglof, economistul-sef al BERD.

    Institutia noteaza ca tarile cu programe FMI (Bosnia, Romania si
    Serbia) “se confrunta cu mari dificultati in a respecta
    angajamentele de reducere a cheltuielilor publice, asumate prin
    aceste programe”.

    Berglof sustine ca tarile din regiune trebuie sa treaca de la un
    model de finantare bazat pe resurse externe la unul bazat pe surse
    interne, piete interne de capital, de-dolarizare (acolo unde e
    cazul) si stimularea productivitatii prin reducerea costurilor si
    investitii in eficienta. Economistul-sef al BERD sustine, de
    asemenea, instituirea unui cadru de supraveghere bancara
    transfrontaliera si politici de consolidare fiscala, ca premise
    pentru o crestere economica durabila.

  • Basescu a promulgat Legea “micii reforme” in justitie.

    El a facut anuntul intr-o declaratie de presa, la Cotroceni,
    trecand in revista principalele prevederi ale Legii.Presedintele a
    spus ca Legea este la fel de importanta in aceasta etapa ca si
    Codurile juridice.
    Seful statului a spus ca noua lege este de natura sa raspunda
    exigentelor romanilor ca procesele sa se judece mai repede si mai
    bine.

    Traian Basescu a spus ca prin acest act normativ s-a extins
    numarul structurilor si persoanelor care pot face recurs in
    interesul legii. El a enumerat, la acest capitol, Avocatul
    Poporului si Colegiul de coordonare al ICCJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • FMI lauda politica fiscala si monetara a statului, Romania primeste inca 884 mil. euro din creditul stand-by

    Consiliul Executiv al FMI a aprobat eliberarea imediata
    a urmatoarei transe de imprumut pentru Romania, in valoare de 884
    milioane de euro, ceea ce ridica totalul sumelor oferite Romaniei
    la circa 11,27 miliarde de euro. Consiliul a aprobat si derogarea
    Romaniei de la tinta cantitativa privind nivelul arieratelor
    statului la sfarsitul lui iunie, tinta care facea parte din
    conditiile de eliberare a urmatoarei transe de imprumut si care nu
    a putut fi indeplinita.

    Portugal apreciaza ca “trebuie acordata o
    atentie prioritara rezolvarii definitive a problemei arieratelor,
    prin imbunatatirea disciplinei platilor in economie” si ca trebuie
    asigurata continuitatea ajustarii fiscale, prin “prudenta la
    capitolul cheltuielilor bugetare” si continuarea reformelor
    structurale – reforma pensiilor, a sistemului salariilor, a
    administrarii fiscale, a asistentei medicale si orin restructurarea
    companiilor de stat.

    De asemenea, “inceputul reformelor pe piata
    muncii si in domeniul protectiei sociale va duce la cresterea
    productivitatii si va asigura canalizarea resurselor limitate de la
    buget catre cele mai vulnerabile categorii sociale”.

    In privinta politicilor monetare si fata de
    sectorul financiar, Portugal considera ca acestea au fost “corect
    de prudente si proactive, contribuind la asigurarea stabilitatii
    financiare”. Recenta crestere a inflatiei dupa majorarea TVA “face
    necesara prudenta in planurile de relaxare a politicii
    monetare”.

    Este de asteptat ca BNR sa mentina nivelul
    actual al dobanzii de politica monetara, la 6,25%, cu ocazia
    urmatoarei sedinte a comitetului de politica monetara al BNR,
    apreciaza Nicolae Covrig, analist in cadrul Raiffeisen Bank
    Romania. “Nu este exclusa insa o reducere a ratei rezervelor minime
    obligatorii ale bancilor”, adauga Covrig.

    Sistemul bancar ramane “lichid si bine
    capitalizat, insa o vigilenta continua in supravegherea financiara
    este esentiala pentru a asigura rezistenta acestuia fata de
    turbulentele regionale si fata de cresterea volumului de credite
    neperformante”, mai spune Murilo Portugal.

    Numarul debitorilor la banci, persoane fizice,
    care au credite neperformante a crescut cu 80% in intervalul
    decembrie 2008 – iunie 2010, potrivit recentului Raport de
    stabilitate financiara, publicat de BNR. Unul din zece debitori
    persoane fizice ai sectorului bancar este restantier si acumuleaza
    in medie 1,4 credite restante peste 90 de zile.

    FMI estimeaza ca economia Romaniei va scadea
    anul acesta cu 2%, pentru ca la anul sa-si revina la o crestere de
    circa 1,5%. “In al treilea trimestru din 2010 va avea loc din nou o
    mica scadere, pentru ca masurile luate de Guvern vor avea un efect
    negativ temporar. Dar cand acest efect va fi depasit, vom vederea o
    reluare a cresterii”, a declarat recent Tony Lybek, reprezentantul
    FMI pentru Romania si Bulgaria.

    Acordul de imprumut stand-by, in valoare
    totala de 13,15 miliarde de euro, a fost semnat la 4 mai 2009 si
    prevede accesul Romaniei la 1.111% din cota sa de participare in
    cadrul fondului de resurse al FMI.

    Romania a beneficiat pana acum de 10,65
    miliarde de euro din creditul stand-by care expira in primavara
    anului viitor, fiind in continuare cel mai mare debitor fata de
    FMI, inaintea Ucrainei si a Ungariei.

  • BCR: Romania trebuie sa exploateze in folosul reformelor perioada dinainte de anul electoral 2012

    “Reformele in administratie si sectorul bugetar au fost amanate
    pana acum, din pacate, nefiind populare”, afirma Anghel, apreciind
    ca intervalul pana in 2012 va trebui exploatat, pentru recuperarea
    decalajelor structurale fata de economiile zonei euro. “Ar fi pacat
    sa zadarnicim efortul de pana acum al societatii, daca resursele
    din viitoarea crestere economic vor fi orientate iarasi spre
    cheltuieli sociale si nu spre investitii.”

    Pe termen scurt, masurile de austeritate bugetara, calificate de
    Lucian Anghel drept “absolut necesare” – respectiv scaderea
    salariilor si concedierile din sectorul public, la care se adauga
    si majorarea TVA – vor duce la o noua contractie a PIB in
    trimestrul al treilea, care va influenta rezultatul de ansamblu
    pentru 2010, respectiv o scadere a economiei de pana la 3%. BCR se
    asteapta ca restructurarile masive din sistemul administratiei, de
    aproape 60.000 de posturi, sa duca rata somajului peste 9% pana la
    sfarsitul anului, cel mai probabil la 9,4%, fata de 7,43% in
    iulie.

    Exista insa premisa ca masurile de austeritate sa fie absorbite
    “destul de rapid”, astfel incat economia sa reinceapa sa creasca
    inca din ultimul trimestru al lui 2010 in termeni ajustati
    sezonier, pentru ca la anul Romania sa reuseasca o crestere
    economica de 1,2%. Cu aceasta prognoza, BCR se situeaza in tabara
    bancilor optimiste in privinta sanselor de crestere la anul,
    alaturi de BRD, care vede posibil un avans al PIB de 1-2%, la polul
    opus fata de ING, care zilele trecute a facut cunoscut ca se
    asteapta la o continuare a recesiunii si in 2011, cu o scadere de
    2% a PIB.

    In trimestrul al doilea, economia a crescut cu 0,3% fata de
    primele trei luni, in termeni ajustati sezonier, insa fata de
    aceeasi perioada a lui 2009, PIB ramane pe minus cu 0,6%. BCR
    apreciaza ca rezultatul pozitiv din trimestrul al doilea se
    datoreaza evolutiei bune a exporturilor si faptului ca pentru prima
    data de la inceputul crizei, adica de la sfarsitul lui 2008,
    vanzarile cu amanuntul au fost pozitive in luna iunie.

    NU MAI MODIFICATI TAXELE

    Lucian Anghel a subliniat ca toate prognozele din analiza BCR se
    bazeaza pe un scenariu in care taxele si impozitele nu vor fi
    modificate pe parcursul anului viitor, nici in sensul cresterii
    lor, nici in sensul unei relaxari a fiscalitatii care ar afecta si
    mai mult nivelul colectarii, si asa redus in prezent (Romania are o
    pondere a veniturilor fiscale de 28% din PIB, ceea ce o situeaza pe
    penultimul loc in UE). Daca s-ar majora din nou taxe sau impozite
    in urmatoarele luni, aceasta va duce la “o reducere dramatica” a
    sanselor de redresare a economiei, pe de o parte din cauza
    inhibarii consumului intern, pe de alta parte din cauza perceptiei
    de imprevizibilitate fiscala pentru investitorii straini.

    Pana acum, dupa prima jumatate a anului, investitiile straine
    directe “au ramas dezamagitoare”, de numai 1,8 miliarde de euro,
    mai mici cu 36,5% fata de primele sase luni din 2009, iar majorarea
    brusca a TVA “ar putea crea presiuni suplimentare asupra
    investitiilor straine” in a doua parte a anului, tocmai pentru ca a
    fost vorba de o modificare brusca de legislatie fiscala.

    “Romania trebuie sa-si mentina atractivitatea pentru
    investitorii straini, iar aceasta depinde in primul rand de
    predictibilitatea fiscala”, spune Lucian Anghel. Atata vreme cat
    80% din exporturi depind de investitii straine, iar Guvernul are
    inca un spatiu extrem de limitat din punctul de vedere al
    cheltuielilor pentru investitii, investitiile straine raman
    cruciale pentru iesirea din recesiune si pentru o crestere
    sanatoasa, apreciaza economistul-sef al BCR.

  • Adriean Videanu, ministrul economiei: Actualul Guvern a facut ce trebuia pentru mediul de business

    “Nu inteleg, ce ni se reproseaza? Hai, fratilor, sa discutam
    comparativ pachetele de masuri de relansare si sa vedem unde se
    incadreaza Romania”, raspunde Videanu la intrebarea de ce crede ca
    actualul guvern este atat de criticat de mediul de business.

    “Admit o singura greseala. Faptul ca nu am facut restructurarea
    administratiei publice la timp. In rest, tot ce-am facut am facut
    in beneficiul mediului de afaceri”, sustine Videanu.

    Ministrul admite insa ca este nevoie de o politica de relansare
    si sustine ardent ca bursa va avea un rol decisiv. El afirma ca a
    venit timpul ca la nivel strategic sa se discute un pachet de
    relansare pentru 2011-2013. “Daca nici in 2011 nu vom trece pe
    crestere economica, atunci va fi vorba de esecul acestui
    guvern.”

    Cititi mai mult pe www.zf.ro.

  • Neica-nimeni si plutocrati

    Intrebarea-cheie este cat de multi senatori cred ca pot sa
    mearga inainte sustinand ca razboiul e de fapt pace, sclavia este
    libertate, iar reglementarea activitatii bancilor mari le face
    acelor banci o favoare.
    Cateva elemente de istorie: aveam un sistem functional pentru
    evitarea crizelor financiare, care se baza pe garantiile
    guvernamentale si pe reglementari. Pe de o parte, depozitele
    bancilor erau asigurate, prevenind aparitia unor imense cozi de
    oameni panicati la ghisee pentru retragerea banilor (ceea ce a fost
    cauza centrala a Marii Crize). Pe de alta parte, bancile erau
    strict reglementate astfel incat sa nu profite de garantiile
    guvernamentale si sa-si asume riscuri excesive pe seama
    acestora.

    Cam din 1980 incoace, totusi, sistemul s-a destramat treptat,
    partial din cauza politicilor de dereglementare, dar in special din
    cauza inmultirii “fantomelor bancare”: institutii si practici – cum
    sunt finantarea investitiilor pe termen lung cu imprumuturi pe
    termen foarte scurt – care au recreat riscurile sistemului bancar
    de moda veche, fara ca acum sa mai fie acoperit de garantii sau de
    reglementari. Ca urmare, in 2007, sistemul financiar era la fel de
    vulnerabil la o criza severa pe cat era si in anii ’30. Si criza a
    venit.

    Si acum? Am recreat, de fapt, garantiile tip New Deal: cand
    sistemul financiar a plonjat in criza, guvernul a sarit sa salveze
    companiile financiare cu probleme astfel incat sa evite colapsul
    total. Si ar trebui sa tineti minte ca pachetele cele mai mari de
    salvare financiara au fost acordate in timpul unei administratii
    republicane conservatoare, care sustinea ca e profund atasata
    valorilor pietei libere. Avem toate motivele sa credem ca aceasta
    va fi regula si de acum inainte: cand e cazul, indiferent cine e la
    putere, sectorul financiar va fi salvat. De fapt, datoriile
    bancilor fantoma, ca si depozitele bancilor conventionale, au acum
    o garantie guvernamentala.

    Singura intrebare este daca industria financiara va plati un pret
    pentru acest privilegiu, daca Wall Streetul va fi obligat sa se
    comporte responsabil ca rasplata la sprijinul oferit de guvern. Si
    cine s-ar putea impotrivi?

    Pai, ce ziceti de John Boehner, liderul minoritatii republicane din
    Camera Reprezentantilor? De curand, Boehner a tinut un discurs in
    fata bancherilor in care i-a incurajat sa blocheze eforturile
    Congresului de a impune reglementari mai stricte. “Nu-i lasati pe
    acei neica-nimeni de consilieri ai congresmanilor sa profite de voi
    si aparati-va”, i-a somat el. Prin “sa profite” el subintelegea
    impunerea unor conditii sectorului financiar, in compensatie pentru
    sprijinul guvernamental.

    Barney Frank, presedintele Comisiei de Servicii Financiare din
    Camera Reprezentantilor, a confectionat rapid insigne cu
    “Neica-nimeni de consilier” si le-a distribuit angajatilor
    Congresului.
    Dar Boehner nu e problema: Frank a obtinut deja o majoritate pentru
    aprobarea in Camera a unei reforme financiare solide. Problema este
    mai degraba ce se va intampla in Senat.
    In Senat, proiectul pus in discutie a fost initiat de senatorul
    Chris Dodd din Connecticut. E semnificativ mai slab decat cel al
    lui Frank si trebuie intarit, subiect pe care-l voi discuta in
    comentarii ulterioare. Dar niciun proiect nu va deveni lege daca
    republicanii din Senat stau in calea reformei.

    Dar opozantii reformei nu se tem oare ca vor fi catalogati drept
    aliati ai tipilor rai (ceea ce si sunt)? Poate ca nu. In ianuarie,
    Frank Lutz, strategul republicanilor, a lansat un memoriu despre
    cum acestia ar trebui sa se opuna reformei financiare. Ideea lui
    principala era ca republicanii ar trebui sa sustina ca susul e de
    fapt jos – ca legislatia de reforma este de fapt “o mare lege de
    salvare a sectorului financiar” si nu un set de restrictii care sa
    le fie aplicate bancilor.

    In urma cu cateva zile, senatorul Richard Shelby din Alabama,
    intr-o scrisoare care ataca proiectul lui Dodd, a sustinut ca o
    parte esentiala a reformei – supravegherea mai stricta a
    companiilor financiare mari, importante pentru sistem – este de
    fapt o salvare, pentru ca “piata va privi aceste firme ca <prea
    mari pentru a cadea> si implicit sprijinite de guvern”. Hm,
    domnule senator, piata deja priveste acele firme ca avand o
    sustinere guvernamentala implicita, pentru ca o au: orice ar spune
    acum oameni ca Shelby, in orice criza din viitor acele firme vor fi
    salvate, indiferent care partid este la putere.
    Singura intrebare este daca o sa reglementam activitatea
    bancherilor astfel incat sa nu abuzeze de privilegiul de a fi
    sustinuti de guvern. Si aceasta reglementare – nu viitoarele
    salvari – incearca de fapt sa o blocheze adversarii reformei.

    Astfel ca avem de-a face cu un razboi intre neica-nimeni si
    plutocrati – cei care vor sa impuna reguli de comportament unor
    banci scapate de sub control si bancheri care vor libertatea de a
    impinge economia pe buza prapastiei, libertate accentuata de
    constiinta faptului ca in cele din urma contribuabilii oricum ii
    vor salva dintr-o criza. Orice ar spune, realitatea este ca oameni
    ca Shelby sunt de partea plutocratilor; americanii ar trebui sa fie
    de partea acelor neica-nimeni, care incearca sa le protejeze
    interesele.

  • Victorie istorica pentru Obama: A fost votata reforma medicala

    Legislatia care instituie asigurarea medicala garantata pentru
    toti cetatenii americani a fost aprobata in Camera cu 219 voturi
    pentru si 212 impotriva. “Este Legea Drepturilor Civile a secolului
    XXI”, a declarat James Clyburn, democrat de Carolina de Sud,
    citat de New York Times. “Poporul american a
    castigat”, a spus Jackie Speier, democrat de Hillsborough.

    Expertii fiscali ai Congresului estimeaza ca reforma va oferi
    acces la asigurare medicala unui numar de 32 de milioane de
    americani in prezent neasigurati, va adauga 16 milioane la numarul
    beneficiarilor sistemului Medicaid (destinat celor mai saraci
    dintre americani) si va subventiona costul asigurarii pentru
    persoanele cu venituri mici si medii, la un cost de circa 938 de
    miliarde de dolari in curs de 10 ani. Dupa calculele acelorasi
    experti, reforma va reduce deficitul bugetului federal cu circa 143
    de miliarde de dolari in urmatorii 10 ani.

    Toti republicanii au votat contra, dupa cum era de asteptat, iar
    34 de democrati s-au alaturat si ei republicanilor in respingerea
    legii, motivati in principal de ingrijorarile asupra costului
    reformei. Argumentele lor tin atat de principiu – o mai mare
    implicare a statului in administrarea sistemului medical,
    etichetata de critici drept o incercare de “nationalizare” – cat si
    de costuri, opinia multora fiind ca planul lui Obama va creste
    datoria publica la niveluri de nesuportat si ii va impovara pe
    cetateni cu taxe, dupa viziunea unui “Frankenstein fiscal” (Paul D.
    Ryan, republican de Wisconsin).

    Lupta nu s-a terminat, intrucat, incepand cel mai probabil de
    marti sau miercuri, Senatul va discuta amendamentele cu care textul
    documentului a fost aprobat in Camera. Cum republicanii
    intentioneaza sa blocheze documentul cu orice pret si sa determine
    o reintoarcere a acestuia in Camera, se poate prevedea ca procesul
    de discutare a amendamentelor ar putea dura cateva saptamani.

    Analistii chestionati de BBC se arata sceptici in privinta
    efectelor votului de duminica asupra raportului de forte din
    politica americana. Pe de o parte, in conditiile in care sondajele
    arata ca majoritatea americanilor se opun reformei dorite de Obama,
    pentru ca ea implica majorari de impozite, e de asteptat ca
    opozitia manifestata de republicani sa le aduca acestora puncte in
    plus la alegerile partiale din noiembrie. Pe de alta parte,
    victoria de acum a lui Obama nu se va transpune imediat intr-o
    imbunatatire a standardelor de asistenta medicala, tinand cont ca
    majoritatea prevederilor reformei nu se vor materializa pana in
    2014, asa incat e de asteptat ca legislatia sa sufere modificari
    pana atunci.

    Deocamdata, pana la alegerile din noiembrie, cand vor fi alesi
    36 din 100 de senatori si toti cei 435 de membri ai Camerei,
    presedintele Obama are la dispozitie sapte luni in care sa-si
    convinga concetatenii ca e vorba de o reforma realmente benefica
    pentru toti si perfect suportabila pentru economie. Faptul ca
    legislatia a fost aprobata este insa un avantaj net pentru actuala
    administratie. Cu cateva zile inainte de vot, Christian Science
    Monitor scria ca daca efortul de a trece documentul prin Camera ar
    fi esuat, sansele democratilor de a castiga voturi la alegerile din
    toamna si ale lui Obama de a obtine un nou mandat in 2012 ar fi
    fost mult diminuate.

  • Funeriu reformeaza reformele din invatamant: liceu cu trei clase si scoala cu patru ore pe zi

    Un nou tip de bacalaureat, ce va consta din doar doua probe
    scrise, un nou mod de admitere la liceu si cel mult patru ore pe zi
    de cursuri pentru elevii din scoala primara. Acestea sunt
    principalele noutati aduse de noua lege a invatamantului,
    confirmate de Ministerul Educatiei si prezentate in exclusivitate
    de Gandul. Prin proiectul de lege ce va fi prezentat in guvern
    saptamana viitoare, ministrul Educatiei, Daniel Funeriu, modifica
    pentru a patra oara, in ultimii cinci ani, modalitatea de admitere
    la liceu, dorind ca toti elevii de gimnaziu sa treaca printr-o
    testare in domeniul stiintelor, un examen la limba romana, precum
    si printr-o proba practica de utilizare a calculatorului. Planul
    lui Funeriu vine la doar sase luni dupa ce fosta sefa a
    invatamantului, Ecaterina Andronescu, a schimbat criteriul de
    admitere la liceu inlocuind tezele cu subiect unic (care au
    functionat pentru o perioada de doar patru ani) cu examene scrise
    la romana, matematica si istorie.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info