BusinessMagazin

Tag: record

  • Buget de 3,4 miliarde de lei pentru Sectorul 4, record al ultimilor 34 de ani

    Sectorul 4 al Capitalei va avea în acest an un buget de 3,4 miliarde de lei, recordul absolut al ultimilor 34 de ani, conform primăriei.

    Potrivit unui comunicat al Primăriei Sectorului 4, raportat la anul 2022, noul buget are o creştere substanţială, de peste 1,1 miliarde de lei, rezultată, în principal, în urma accesării proiectelor cu finanţare europeană nerambursabilă.

    Din acest bani, aproape două treimi, adică 2,2 miliarde de lei, vor merge către marile proiecte ale comunităţii, atât cele începute deja, cât şi altele noi, anunţă primăria.

    Proiectul de buget pentru 2023 a fost dezbătut vineri, iar acum acesta poate fi finalizat şi supus aprobării în Consiliul Local al Sectorului 4.

    „Prin urmare, bugetul destinat investiţiilor publice în Sectorul 4, care reprezintă cea mai mare sumă alocată vreodată pentru dezvoltarea comunităţii, va viza, în principal, proiectele în urma cărora zona de sud a Capitalei va recupera semnificativ decalajul de dezvoltare pe care îl înregistrează faţă de nordul Bucureştiului. Reabilitarea blocurilor de locuinţe este domeniul căruia i se va aloca cea mai mare sumă, provenită intregral din fondurile disponibile prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Concret, cu peste 1,3 miliarde lei, în 2023 vor fi reabilitate termic 201 imobile”, se arată în comunicat.

    De asemenea, 450 de milioane de lei vor fi alocate pentru modernizarea, reabilitarea şi consolidarea unităţilor de învăţământ din Sectorul 4.

    Sunt alocate fonduri pentru continuarea lucrărilor la cele mai importante obiective aflate în diferite faze de execuţie, cum ar fi: Pasajul Europa Unită (55 milioane de lei), Patinoarul Berceni Arena (32 milioane de lei), Parcul Tudor Arghezi (20 milioane de lei), Amfiteatrul Carol Davila (8 milioane de lei), staţia de pompieri Perşani (8 milioane de lei), Piaţa Norilor (16 milioane de lei), pasajul pietonal Eroii Revoluţiei (5,5 milioane de lei) sau Centrul Medical Carol Davila (5 milioane de lei).

    Vor fi direcţionate fonduri pentru reabilitarea arterelor de circulaţie (50 milioane de lei), modernizarea iluminatului public (12 milioane de lei) şi modernizarea ghenelor (17 milioane de lei).

    „Efiecienţa se măsoară în rezultate, fapt pentru care sunt bucuros să observ că acest lucru se reflectă şi în strucutura bugetului local pentru anul 2023. Cu aceşti bani, continuăm demersul pe care ni l-am asumat împreună, acela de a face tot ce ţine de noi pentru a transforma comunitatea noastră într-una cu care să ne putem mândri!”, a declarat Daniel Băluţă, primarul Sectorului 4.

  • Pe lângă lichiditatea istorică de aproape 100 mil. lei, anul 2022 a mai adus un record la Bursa de Valori Bucureşti: rulaj record de 24 mld. lei în 1,7 milioane de tranzacţii

    Investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti au realizat 1,67 milioane de tranzacţii în 2022, un număr record, cu 9% peste nivelul din 2021, arată datele publicate de BVB. De asemenea, anul trecut au fost realizate 42 de runde de finanţare, mai mult de jumătate din nivelul record din 2021. 

    Valoarea totală a rundelor a ajuns la 1,9 miliarde euro, apropiat de maximul din 2021, de 2 miliarde euro. 

    „Anul 2022 a fost un adevărat caruşel pentru pieţele de capital internaţionale, care au fost marcate de volatilitate accentuată. După o perioada foarte lungă caracterizată prin politici monetare relaxate, presiunile inflaţioniste au determinat demararea unui ciclu de creştere agresivă a dobânzilor la nivel global. Ceea ce a fost remarcabil în 2022 este faptul că rundele de finanţare prin piaţa de capital au continuat, chiar dacă într-un ritm mai lent, fiind dovezi clare că ne îndeplinim cu eficienţă rolul de pilon esenţial pentru finanţarea economiei”, a spus Radu Hanga, preşedintele BVB.

    În ceea ce priveşte rulajul, BVB  a atins un nou record, cu o valoare de tranzacţionare pe toate pieţele, cu toate tipurile de instrumente financiare, de 24 miliarde lei, în creştere cu 11%. Pe segmentul de acţiuni, anul trecut au fost realizate tranzacţii de aproape 13,5 miliarde lei. Lichiditatea medie zilnică pe Piaţă Reglementata (PR) şi Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (SMT) a fost de 95,6 milioane lei. 

     

  • Număr record de bombardiere ale Chinei în zona de apărare aeriană a Taiwanului

    China a trimis un număr record de 18 bombardiere H-6 cu capacitate nucleară în zona de apărare aeriană a Taiwanului, a anunţat marţi Ministerul taiwanez al Apărării, în timp ce Beijingul continuă să intensifice presiunea asupra insulei.

    Cele 18 bombardiere au făcut parte din totalul de 21 de avioane de război chinezeşti trimise în zona de „identificare a apărării aeriene” din sud-vestul Taiwanului în ultimele 24 de ore, potrivit Ministerului Apărării din Taiwan, citat de CNN.

    Ministerul a anunţat că a monitorizat situaţia şi a folosit avioanele sale de vânătoare, precum şi sistemele de rachete terestre pentru a urmări avioanele chinezeşti.

    Zborurile reprezintă cel mai mare număr de ieşiri ale avioanelor H-6 într-o perioadă de 24 de ore de când Taipei a început să publice date zilnice privind incursiunile avioanelor de luptă chinezeşti.

    Zona de identificare a apărării aeriene este impusă unilateral şi este distinctă de spaţiul aerian suveran.

    Partidul Comunist Chinez, aflat la putere în China, consideră Taiwanul, o insulă de 24 de milioane de locuitori guvernată democratic, ca făcând parte din teritoriul său, deşi nu l-a controlat niciodată. Acesta a promis să „reunifice” insula cu China continentală, prin forţă dacă este necesar.

  • China e în haos: Poliţia a bătut muncitorii iPhone care protestează, în timp ce cazurile Covid au atins un nivel record

    Poliţia chineză a bătut muncitorii care protestau împotriva condiţiilor de muncă şi a salariilor de la cea mai mare fabrică de iPhone-uri, în timp ce cazurile Covid-19 din China au atins un nou record zilnic, a raportat The Guardian.

    Mai multe videoclipuri online au arătat mii de oameni cu măşti înfruntând trupe de poliţie echipate în costume anti-Covid. Poliţia a lovit cu picioarele şi cu bâtele un protestatar după ce acesta a apucat un obiect de metal care fusese folosit pentru a-l lovi. Persoanele care au realizat imaginile au declarat că au fost filmate la faţa locului.

    Alte înregistrări video au arătat protestatari pulverizând extinctoare spre poliţie.

    Foxconn, cel mai mare asamblor de smartphone-uri şi alte produse electronice, se străduieşte să onoreze comenzile pentru iPhone 14, după ce mii de angajaţi au părăsit luna trecută fabrica din oraşul Zhengzhou, situat în centrul ţării, în urma unor plângeri privind condiţiile de muncă nesigure.

    Protestele au început marţi, după ce angajaţii s-au plâns că firma a schimbat condiţiile de plată, potrivit unui lucrător din fabrică, Li Sanshan.

    “Foxconn a lansat oferte de recrutare foarte tentante, iar muncitori din toate colţurile ţării au venit, doar pentru a descoperi că au fost luaţi peste picior”, a declarat Sanshan.

    Foxconn a declarat joi că o “eroare tehnică” a fost responsabilă pentru confuzia legată de salarizare, oferind scuze celor afectaţi de neînţelegere.

    Protestele au loc şi pe fondul unei frustrări severe din cauza restricţiilor Covid din China, care au închis mai multe magazine şi birouri şi au limitat milioane de oameni în casele lor.

    China a raportat joi cel mai mare număr de cazuri noi de Covid, cu 31.444 de noi infecţii.

    În timp ce numărul de cazuri şi decese este relativ scăzut în comparaţie cu cel al altor ţări, Partidul Comunist Chinez rămâne angajat în strategia “Covid zero”, care are ca scop izolarea fiecărui caz şi eliminarea completă a virusului.

    Miercuri, guvernul a ordonat izolarea efectivă a mai multor cartiere din Zhengzhou, locuitorii din centrul oraşului neavând voie să plece decât dacă au un test Covid negativ şi permisiunea autorităţilor.

    Restricţiile, care vor dura cinci zile începând de vineri la miezul nopţii, afectează peste şase milioane de persoane – aproximativ jumătate din populaţia oraşului.

    Guvernul încearcă să limiteze ultimul val de infecţii fără a împune măsuri care să zdruncine economia, aşa cum a făcut la începutul anului 2020. Tacticile sale includ “managementul în circuit închis”, în cadrul căruia muncitorii trăiesc în fabricile lor fără niciun contact cu exteriorul.

  • Temperaturi zilnice record în Europa. Cea mai caldă lună octombrie dintotdeauna

    Temperaturile din octombrie în Europa au fost cele mai ridicate din istorie, a anunţat marţi Serviciul Copernicus privind schimbările climatice (C3S) al Uniunii Europene, atingând aproape 2 grade Celsius peste perioada de referinţă 1991-2020.

    “Consecinţele grave ale schimbărilor climatice sunt foarte vizibile în prezent şi avem nevoie de acţiuni ambiţioase în domeniul climei la COP27 pentru a asigura reducerea emisiilor în vederea stabilizării temperaturilor”, a declarat directorul adjunct al C3S, Samantha Burgess.

    Perioada a adus temperaturi zilnice record în Europa de Vest şi o lună octombrie record de căldură pentru Austria, Elveţia şi Franţa, notează AFP.

    De asemenea, luna trecută au fost doborâte recorduri în mari părţi ale Italiei şi Spaniei.

    “Canada a înregistrat o căldură record, iar căldură mult mai mare faţă de medie a fost şi în Groenlanda şi Siberia”, a precizat C3S.

    Temperaturi mai scăzute faţă de medie au fost înregistrate în Australia, în estul îndepărtat al Rusiei şi în părţi din vestul Antarcticii.

    Vestea vine în contextul în care liderii mondiali se reunesc în Egipt pentru discuţii cu miză mare pe tema climei, confruntându-se cu apeluri de reducere urgentă a emisiilor pentru a evita noi calamităţi climatice.

    Organizaţia Meteorologică Mondială (OMM) a ONU a subliniat creşterea dramatică a ratei de încălzire globală, indicând-o drept cauză pentru creşterea nivelului mării, topirea gheţarilor, ploile torenţiale.

    Pământul s-a încălzit cu peste 1,1 grade Celsius de la sfârşitul secolului al XIX-lea, iar aproximativ jumătate din această creştere a avut loc în ultimii 30 de ani.

  • Nivel record al ratei deceselor în iulie, în Europa. Care este motivul

    Uniunea Europeană a înregistrat cu 16% mai multe decese decât de obicei în luna iulie, când un val de căldură record a afectat mai multe zone. Este cea mai mare cifră lunară de până acum în acest an, potrivit datelor oficiale publicate vineri.

    Căldura extremă din sudul Europei a declanşat incendii de vegetaţie în Spania, Franţa şi Portugalia şi a dus la mii de decese cauzate de căldură în întreaga Europă, notează Reuters.

    Excesul de mortalitate s-a ridicat la aproximativ 53.000 de decese în plus în iulie faţă de mediile lunare ale perioadei 2016-2019, a anunţat Eurostat.

    “Pe baza informaţiilor disponibile, o parte din creşterea mortalităţii în iulie 2022 comparativ cu aceeaşi lună din ultimii doi ani poate fi cauzată de valurile de căldură care au afectat anumite părţi ale Europei”, a precizat Eurostat.

    16% a fost “o valoare neobişnuit de mare” pentru o lună iulie.

    Spania şi Cipru au înregistrat cel mai mare număr de decese în exces în luna iulie, mai mult decât dublu faţă de media UE, cu rate de mortalitate în exces de 37% şi, respectiv, 33%.

    În iulie, Spania a rezistat celui mai timpuriu val de căldură din ultimii 40 de ani, cu temperaturi care au depăşit 40 de grade Celsius (104°F) în unele părţi sudice şi centrale ale ţării.

  • Banca Centrală Europeană este pe cale de a majora ratele dobânzilor cu 0.75 puncte pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record

    Banca Centrală Europeană se află în pragul unei creşteri de 0.75 puncte a ratelor dobânzilor pentru a restabili controlul asupra inflaţiei record, chiar dacă riscul unei recesiuni în zona euro continuă să crească, a raportat Bloomberg.

    Decizia fără precedent de înăsprire monetară, care ar ridica rata depozitelor la 0,75% de la 0%, este prezisă de majoritatea economiştilor chestionaţi de Bloomberg, inclusiv de analiştii Wall Street Goldman Sachs, Bank of America şi JPMorgan Chase.

    Peste 40 de bănci centrale au crescut costurile îndatorării cu cel puţin 0.75 puncte în acest an – Analiştii se întreabă dacă BCE va urma trendul înăspririlor monetare cu aceeaşi stricteţe.

    Pariurile investitorilor înclină către o creşte de 75 de puncte de bază, deşi deocamndată nimic nu este decis la nivel oficial. Unii analişti au bătut în retragere în ultimele zile, deoarece datele economice pesimiste au înteţit teama de recesiune. Vocile care se îngrijorează de perspectivele înăspririi monetare susţin o creştere mai modestă de jumătate de punct.

    O înrăutăţire a situaţiei ar face ca BCE să se alăture celor peste 40 de bănci centrale – inclusiv Rezervei Federale – care au efectuat creşteri uriaşe pentru a reduce inflaţia violentă. Printr-o astfel de strategie, BCE ar putea să stimuleze euro, aflat într-o continuă scădere, şi să trimită un mesaj puternic criticilor care susţin că factorii de decizie politică au fost prea lenţi pentru a acţiona în contextul ostilităţilor economice din prezent.

    Perspectiva unei creşteri de 0.75 puncte a ratei dobânzii a luat naştere la sfârşitul lunii trecute din cauza reprezentanţilor Consiliului guvernamental care au participat la retragerea anuală a Fed din Jackson Hole. Chiar şi unii dintre colegii lor mai precauţi au îndemnat la o acţiune în forţă a BCE.

    Preţurile au crescut cu 9,1% faţă de august 2021 — de aproape cinci ori ţinta de 2% a BCE pe termen mediu — în timp ce o măsură care exclude alimentele şi energia a atins, de asemenea, un maxim istoric. Consumatorii chestionaţi de BCE prevăd o inflaţie de 5% în următoarele 12 luni şi 3% peste trei ani.

    Situaţia euro nu a ajutat deloc. Scăderea monedei sub dolarul american a înăsprit costul importurilor, în special al mărfurilor cu preţul în dolari. Orice creştere mai mică de trei sferturi de punct riscă generarea unei slăbiciuni suplimentare, potrivit lui Anatoli Annenkov, analist la Societe Generale.

    Reprezentanţii BCE se vor confrunta cu opoziţia economistului şef Philip Lane, care a propus o „serie calibrată în mai multe etape, în schimbul unor creşteri mai mari şi mai rare”.

    Există şi semne ale unui disconfort politic. Prim-ministrul spaniol Pedro Sanchez a avertizat săptămâna aceasta că înăsprirea monetară „trebuie să fie compatibilă cu o cale de redresare economică eficientă”.

  • Record de cazuri noi COVID-19 în Rusia, pentru ultimele 6 luni

    Numărul de cazuri a crescut în Rusia în ultimele şase săptămâni, alimentat de răspândirea unor noi variante foarte contagioase ale coronavirusului, anunţă Reuters.

    Bilanţul de vineri a fost cel mai mare număr de cazuri noi raportate într-o perioadă de 24 de ore din 10 martie.

    Rusia a fost una dintre ţările cele mai grav afectate de pandemie, în funcţie de numărul de decese, deoarece Kremlinul a evitat în mare parte restricţiile stricte în urma unui scurt lockdown în aprilie 2020, în timp ce vaccinarea a fost lentă.

  • Ritmul restructurării în bănci a încetinit, în timp ce profiturile ating niveluri record. Doar 47 de salariaţi au plecat din bănci în ultimul an. Numărul sucursalelor bancare este mai mic cu 107 faţă de S1/2021

    ♦ Băncile de pe piaţa românească au ajuns să aibă la sfârşitul lui S1/2022 un număr de 51.847 de angajaţi, în timp ce numărul sucursalelor a ajuns la 3.643 ♦ Faţă de 2008 se observă că mai mult de un sfert dintre bancheri au plecat din bănci şi peste 44% dintre sucursale s-au închis ♦ Pe parcursul întregului an 2021, un număr de 180 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 1.011 de salariaţi au plecat din sistem.

    Un număr de doar 47 de salariaţi au plecat din sistemul bancar românesc în ultimul an şi 107 sucursale şi agenţii bancare au fost închise comparativ cu situaţia de la sfârşitul primului semestru (S1) din 2021, ritmul restructurării în bănci încetinind, după cum reiese din datele BNR.

    Comparativ, între S1/2021 şi S1/2020 un nu­măr de 1.013 bancheri au ieşit din sistem şi 206 unităţi bancare teritoriale şi-au închis porţile. Restructurarea sistemului bancar a continuat astfel într-un ritm mai lent, după ce accelerase în 2020 şi 2021 în contextul pandemiei de COVID-19, băncile care activează pe piaţa românească ajungând să aibă la sfârşitul primelor şase luni din 2022 un număr de 51.847 de angajaţi, în timp ce numărul sucursalelor a coborât la 3.643.

    Pe parcursul întregului an 2021, un număr de 180 de sucursale şi agenţii bancare au fost închise şi 1.011 de salariaţi au plecat din sistem. În 2020, 183 de sucursale şi agenţii bancare au dispărut şi 456 de salariaţi au plecat din banking, după ce în 2019 peste 320 de unităţi bancare au fost închise şi 631 de salariaţi au ieşit din banking. La sfârşitul anului 2021 băncile de pe piaţa românească au ajuns să aibă 51.639 de angajaţi, iar numărul sucursalelor a coborât la 3.655.

    Dincolo de impactul pandemiei de COVID-19, care a mutat în 2020 şi în 2021 în mediul online mare parte din activitatea bancară şi nu numai, în ultimii ani ajustarea reţelei teritoriale a băncilor a venit şi în urma tăierii costurilor, dar şi pe fondul consolidării sistemului bancar, în urma fuziunilor şi achiziţiilor, precum şi în urma tranzacţiilor cu portofolii. Numărul băncilor de pe piaţa românească a coborât la 34.

    Modelul de business bazat pe tehnologie, pe digitalizare, a devenit pariul multor comercianţi în ultimii ani, iar băncile, la fel ca supermarketurile, pun practic clienţii la treabă să-şi acceseze singuri produsele dorite, să le obţină singuri şi să le plătească/ramburseze singuri, reducându-se numărul angajaţilor din front-office, al „casierilor“ clasici. În contextul pandemiei de COVID-19 retailerii şi bancherii au început să mizeze mai mult pe revoluţia digitală. Astfel, dacă la nivelul supermarketurilor vorbim de case  de marcat cu self check-out, fiind redus numărul de casieri, sau vorbim de platforme de comerţ online, în banking vedem tot mai multe produse care pot fi accesate online, fără deplasarea la bancă.

    În perspectivă, restructurarea va continua şi ca o consecinţă a pandemiei, care a accelerat procesul de digitalizare, dar şi consolidarea sistemului bancar autohton se va manifesta în continuare în condiţiile în care mai există bănci, în special cele cu o cotă de piaţă de sub 1%, care îşi caută cumpărători, costurile pentru menţinerea pe piaţă mai ales în noile condiţii fiind mari.

    La începutul crizei economice precedente, din 2008/2009, restructurările operate pe piaţa bancară locală au fost destul de ezitante, însă s-au accentuat ulterior.

    Faţă de 2008 se observă că mai mult de un sfert dintre bancheri au plecat din acest domeniu şi peste 44% dintre sucursalele bancare şi-au închis porţile la nivelul întregului sistem bancar, odată cu tăierea costurilor, mutarea unei părţi din activitatea bancară în mediul online, dar şi ca urmare a dispariţiei mai multor bănci din statistici

    Infrastructura industriei bancare a atins apogeul în anul de boom economic şi explozie a creditării 2008, când reţelele teritoriale au ajuns la un record de 6.552 de sucursale şi agenţii în care lucrau peste 71.600 de angajaţi.

    Faţă de vârful din 2008 se constată că 19.775 de salariaţi au plecat din sistem, scăderea fiind de 27,6%. Totodată, 2.909 de unităţi bancare s-au închis în această perioadă, ajustarea fiind de 44,4%.

    Comoditatea, rapiditatea şi controlul asupra contului bancar sunt principalele beneficii identificate de români în utilizarea mediului online pentru operaţiunile bancare, potrivit unui studiu comandat în T1 de Raiffeisen Bank, Concret, 8 din 10 români asociază serviciul de mobile banking cu accesibilitate 24/7, rapiditate, transfer uşor de bani între diferite conturi, şi o relaţie mai simplă cu banca. Totuşi, aproape 7 din 10 români consideră aplicaţiile de mobile banking mai dificil de utilizat. În acelaşi timp, teama de fraude online (45%) şi problemele de securitate şi confidenţialitate (35%) reprezintă principalele obstacole în folosirea aplicaţiilor de online banking de către români.

    Băncile au în continuare cheltuieli de funcţionare mari, în ciuda procesului de restructurare a unităţilor teritoriale şi† a reducerii numărului de angajaţi, în condiţiile în care cu toate că numărul salariaţilor a scăzut salariile au fost majorate.

    În ceea ce priveşte cheltuielile de personal din bănci, după scăderile din anii de criză, salariile bancherilor au intrat pe un trend ascendent în ultimii ani. Salariul mediu din bănci este în jur de 6.000 de lei net/lună. Comparativ cu anul 2008, salariul mediu net al bancherilor este mai mare cu circa 2.000 de lei.

    După un deceniu, cu toate creşterile salariale, bancherii au coborât de pe primul loc deţinut în 2008 spre finalul topului 10 al celor mai bine plătiţi salariaţi din economie.

    Câştigul mediu net al bancherilor este aproape dublu faţă de salariul mediu net pe economie. Însă, ritmul de creştere al salariilor din bănci rămâne sub evoluţia salariului mediu net de la nivelul întregii economii, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică.

    Dacă privim veniturile la nivel de top management în sectorul privat câştigurile bancherilor locali nu sunt cunoscute, dar palierul de pornire al salariilor şefilor de bănci este în jur de 30.000 de euro pe lună. La băncile de stat salariile sunt în jur de 21.000 de euro pe lună. Preşedinţii celor două bănci de stat, CEC Bank şi EximBank, Bogdan Neacşu şi Traian Halalai, au câştigat peste 1,2 mil. lei (în jur de 250.000 de euro) în anul 2021, conform declaraţiilor de avere publicate, adică în jur de 21.000 de euro pe lună.

    Potrivit statisticilor Autorităţii Bancare Europene (EBA), România a avut în 2020 trei bancheri cu câştiguri anuale de peste 1 milion de euro, adică 5.000 de euro pe zi, doi din top management şi celălalt din supraveghere, la fel ca Portugalia, Ungaria şi Slovenia, în timp ce Grecia nu are niciun bancher în top, Bulgaria şi Malta au câte un singur bancher milionar, iar Cipru are doi bancheri în acest clasament.

    Pe de altă parte, în topul european al intermedierii financiare, băncile din România au coborât spre coada clasamentului, având printre cele mai scăzute ponderi ale creditelor şi ale activelor bancare în PIB, de 26-27%, respectiv 50%.

    La nivelul sistemului bancar, cheltuielile cu personalul au rămas dominante în structura costurilor de exploatare ale băncilor (48%), ca urmare a uşoarei creşteri a salariului mediu net agregat. Băncile mari cumulează 73,1% din cheltuielile operaţionale (pondere situată sub cota lor de piaţă, rezultat al unei eficienţe operaţionale mai ridicate), potrivit BNR.

    În ceea ce priveşte pregătirea angajaţilor, băncile cu un nivel mai înalt al pregătirii personalului bancar sunt mai eficiente şi profitabile, înregistrând niveluri mai scăzute ale ratelor creditelor neperformante după criza financiară mondială, după cum reiese dintr-un studiu realizat de experţi din BNR.

    În ultimii patru ani, sistemul bancar a raportat profituri mari. Anul trecut, profitul la nivelul sistemului bancar a ajuns la un record de 8,2 mld. lei, peste câştigul din 2020, de circa 5 mld. lei.

    Iar în primul semestru din 2022 profitul băncilor s-a apropiat de 5 mld. lei, marcând un nou record isotric, după ce în trei luni din 2021 băncile adunaseră un câştig de 2 mld. lei, peste nivelul din acceaşi perioadă din 2021.

     

  • Încrederea în zona euro a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimele 19 luni. Recesiunea pare o realitate din ce în ce mai greu de evitat

    Încrederea economică în zona euro a ajuns la cel mai scăzut nivel din ultimiul an şi jumătate, deoarece inflaţia bate record după record, iar livrările limitate de energie împing regiunea mai aproape de o recesiune, a raportat Bloomberg.

    Indicatorul economic al Comisiei Europeane a scăzut la 97,6 în august faţă de 99 în luna precedentă, au arătat datele de marţi. Analistii chestionati de Bloomberg se asteptau la o scadere la 98.

    Scăderea încrederii economice se simte şi în industrie şi servicii, deoarece penuria de energie pune în pericol producţia, creşte preţurile şi reduce cererea. În timp ce sentimentul consumatorilor a revenit în mod neaşteptat în august de la un minim record, gospodăriile sunt mai pesimiste cu privire la viitor decât au fost în timpul pandemiei.

    Având în vedere că activitatea din sectorul privat a scăzut pentru a doua lună la rând, unii analişti spun că regiunea este deja în recesiune. Declinul este determinat în mare parte de industria prelucrătoare, care este cea mai expusă scăderii livrărilor de gaze naturale din Rusia. Germania, cea mai mare economie a Europei, este deosebit de afectată.

    Criza energetică stimulează inflaţia în continuare. Se aşteaptă ca datele din zona euro, care urmează să fie anunţate miercuri, să reflecte încă un record istoric al creşterii preţurilor în luna august.

    Acest lucru a determinat Banca Centrală Europeană să majoreze ratele dobânzilor cu încă jumătate de punct la reuniunea de săptămâna viitoare, unii oficiali susţinând o creştere şi mai abruptă.