BusinessMagazin

Tag: recesiune

  • Riscul recesiunii ar putea forţa BCE să-şi schimbe din nou direcţia după ce s-a luat târziu la trântă cu inflaţia

    La numai câteva săptămâni înainte ca Banca Centrală Europeană să majoreze dobânzile pentru prima dată în peste un deceniu pentru a stăvili creşterea inflaţiei, econo­miştii avertizează că ameninţarea recesiunii ar putea-o forţa să-şi schimbe din nou direcţia, scrie Politico.

    BCE a reacţionat prea lent la presiunile inflaţioniste, aflându-se într-o poziţie dificilă comparativ cu celelalte bănci centrale, arată Stefan Gerlach, economist la EFG Bank. Institute for International Finance, care a avertizat cu privire la o viitoare recesiune mondială, a făcut apel la BCE să renunţe la orice plan de înăsprire a politicii monetare de la începutul lunii iunie.

    „BCE este pe deplin conştientă de riscurile în creştere, însă strategii acesteia par să fie încă departe de a considera recesiunea drept cel mai probabil scenariu,“ potrivit lui Holger Schmieding, economist la Berenberg.

    În pofida norilor care se strâng la orizont, Gerlach avertizează că bancherii centrali „par aproape neafectaţi de acest risc“, fiind în continuare mult prea dornici să-şi recâştige reputaţia legată de combaterea inflaţiei.

    Nimeni nu se aşteaptă ca BCE să aplece urechea la apelul IIF. Şi totuşi, economiştii şi investitorii încep să-şi restrângă aşteptările pentru ciclul de majorări de dobânzi.

    „Dacă avem dreptate cu estimările privind o recesiune în zona euro, BCE va trebui să-şi revizuiască substanţial perspectivele din nou în decembrie“, arată Schmieding.

    Şi Polonia a pornit târziu războiul împotriva inflaţiei. Opoziţia dă vina pe această ezitare şi pe politicile guvernului pentru accelerarea dramatică a scumpirilor în această ţară, potrivit Politico.

    Banca centrală poloneză a majorat săptămâna trecută dobânzile sub aşteptări, cu o jumătate de punct procentual, încetinind ritmul scumpirii costurilor de finanţare într-un semn de îngrijorare în creştere că economia încetineşte, notează Bloomberg.

    Strategii din Varşovia se află în faţa unei dileme în creştere în condiţiile în care economia poloneză începe să-şi piardă din suflu. Însă cu inflaţia la cel mai ridicat nivel dintr-un sfert de secol, aceştia sunt nevoiţi să susţină zlotul pentru diminuare presiunilor pe preţuri.

     

  • Oraşele americane afectate de marea demisie în masă majorează salariile chiar sub ameninţarea recesiunii

    Sectorul public încearcă să con­cureze cu angajatorii, menţinându-şi în acelaşi timp finanţele stabile pentru nesiguranţa viitoare, scrie Bloomberg.

    Oraşele americane majorează salariile şi oferă stimulente pentru a atrage şi reţine angajaţi pe fondul creşterii inflaţiei, chiar în condiţiile adâncirii riscului de recesiune. Ofi­cia­lii de stat şi locali se luptă să-şi consolideze echipele decimate de pandemie şi marea demisie în masă.

    „Au cu adevărat nevoie să an­ga­jeze pentru a-şi continua operaţiu­nile, dar trebuie să fie precauţi pentru a se asigura că pot suporta orice slujbe pe care le adaugă“, arată Emily Mandel, economist Moody’s Analytics.

    Inflaţia e la un maxim pe patru ani, iar pe fondul majorărilor de do­bânzi anunţate de Fed pentru stăvi­lirea creşterii preţurilor există trei din patru şanse ca SUA să intre în re­cesiune până la începutul anului 2024.

    În timpul pandemiei, administra­ţia Biden a oferit fonduri de 350 mili­arde dolari oraşelor, comitatelor şi statelor pentru a-şi stabiliza finan­ţele. Unele oraşe au folosit banii pentru retenţia angajaţilor, însă o nouă rundă de finanţare este puţin probabilă.

    Numărul locurilor vacante se situează aproape de niveluri record în cazul guvernelor de stat şi locale. Acestea au pierdut aproximativ 634.000 angajaţi faţă de februarie 2020.

    Potrivit directorilor HR din sectorul public, angajaţii eligibili îşi accelerează planurile de pensionare. Aceasta este o problemă deosebit de acută având în vedere că angajaţii din sectorul public sunt în medie cu trei, până la cinci ani mai în vârstă decât cei din sectorul privat.

    În trecut, planurile de pensii atrăgeau oamenii în sectorul public. Însă de-a lungul anilor, atractivitatea unor astfel de beneficii a scăzut pentru că multe localităţi şi-au restrâns planurile pentru controlul costurilor.

    Angajatorii privaţi dispun de resursele necesare pentru a devansa sectorul public la capitolul salarii. Şi totuşi, guvernele de stat şi locale încearcă să devină mai competitive la acest capitol.

    Între timp, unele guverne propun stimulente, iar multe municipalităţi analizează îndeaproape cum îşi definesc posturile în cadrul diverselor departamente, ceea ce ar putea duce la salarii mai mari pentru unele.

     

  • Este SUA în recesiune? Locurile de muncă şi PIB-ul spun poveşti diferite

    După o regulă de bază des citată, asta înseamnă că cea mai mare economie din lume se află în recesiune.

    Dar lucrurile sunt ceva mai complicate.

    Definiţia “două trimestre” este la îndemână pentru analişti, jurnalişti şi publicul larg. Dar nu este modul în care economiştii se gândesc la ciclurile economice, în parte pentru că PIB-ul este o măsură care poate fi influenţată de factori precum cheltuielile guvernamentale sau comerţul internaţional.

    În schimb, ei se concentrează pe datele privind locurile de muncă, producţia industrială, cheltuielile şi veniturile – iar creşterea locurilor de muncă, în special, rămâne puternică în Statele Unite, angajatorii americani angajând mai mult decât se aşteptau în iunie şi majorând salariile.

    În ceea ce priveşte partea negativă, datele privind consumul pentru luna mai, publicate săptămâna trecută, au arătat că cheltuielile şi venitul disponibil au scăzut pe o bază ajustată la inflaţie. Acest lucru a declanşat o serie de previziuni sumbre pentru luna iunie şi a sporit speculaţiile potrivit cărora o încetinire a creşterii economice va veni în curând, dacă nu cumva este deja aici.

    Săptămânile următoare vor include, probabil, dezbateri aprinse despre sănătatea reală a economiei. Dacă SUA se îndreaptă spre o recesiune sau se află deja în recesiune este o preocupare din ce în ce mai mare pentru directorii executivi ai companiilor şi angajaţii acestora, pentru Rezerva Federală şi pentru administraţia preşedintelui Joe Biden.

    O recesiune este mereu o scăderea a PIB două trimestre la rând? De obicei, dar nu întotdeauna.

    De exemplu, PIB-ul din 2001, după revizuiri, a scăzut în primele trei luni ale anului, şi-a revenit în următoarele trei luni şi a scăzut din nou în toamnă.

    Chiar dacă nu au existat două trimestre consecutive de scădere a PIB-ului, situaţia a fost definită ca recesiune, deoarece ocuparea forţei de muncă şi producţia industrială erau în scădere.

    Recesiunea pandemică COVID-19 a durat doar două luni, au stabilit ulterior economiştii, din martie până în aprilie 2020, chiar dacă scăderea abruptă a activităţii economice în acele săptămâni a însemnat că PIB-ul s-a contractat în ansamblu atât în primul, cât şi în al doilea trimestru al anului.

    În Statele Unite, decizia oficială este luată de un grup de economişti convocat de Biroul Naţional de Cercetare Economică şi, uneori, vine la un an sau mai mult după ce s-a întâmplat.

    Grupul privat de cercetare non-profit defineşte recesiunea ca fiind “o scădere semnificativă a activităţii economice care se extinde în întreaga economie şi care durează mai mult de câteva luni”.

    Grupul se concentrează pe lucruri precum locurile de muncă şi producţia industrială, care sunt măsurate lunar, nu trimestrial, precum PIB-ul, şi examinează profunzimea oricăror schimbări, cât de mult par să dureze scăderile şi cât de larg se răspândesc problemele.

    Există compromisuri.

    În cazul pandemiei, de exemplu, profunzimea pierderilor de locuri de muncă, de peste 20 de milioane de posturi, a compensat faptul că creşterea a fost reluată rapid, ceea ce a determinat grupul să numească oficial situaţia drept recesiune la începutul lunii iunie, înainte de sfârşitul celui de-al doilea trimestru.

    În timp ce fiecare dintre cele trei criterii – profunzime, difuzie şi chiar durată – “trebuie să fie îndeplinit individual într-o anumită măsură, condiţiile extreme relevate de un criteriu pot compensa parţial indicaţiile mai slabe ale altui criteriu”, spune grupul.

    Deşi “regula celor două trimestre” are avertismente şi excepţii, nu a existat niciodată o recesiune declarată fără o pierdere de locuri de muncă. Locurile de muncă sunt adăugate în SUA cu sute de mii de locuri de muncă lunar.

    Ritmul va încetini probabil, dar ar trebui să se producă o inversare bruscă pentru ca actuala creştere a locurilor de muncă să se transforme într-una care să semene cu o recesiune.

    Producţia industrială, un alt factor care a jucat un rol important în declararea recesiunii din 2001, a crescut de asemenea în mod constant, cel puţin până în luna mai.

    Din 1950, Statele Unite nu au mai înregistrat o contracţie a PIB-ului timp de două trimestre la rând care să nu fie asociată cu o recesiune, ceea ce ar putea face ca actuala dezbatere “suntem sau nu suntem” să fie şi mai controversată.

    Discuţiile despre o recesiune şi previziunile potrivit cărora economia SUA se îndreaptă spre una pot avea un impact asupra a ceea ce se va întâmpla în continuare. Directorii executivi, investitorii şi consumatorii obişnuiţi iau decizii cu privire la unde şi cum să cheltuiască banii în funcţie de modul în care cred că vor evolua vânzările, profiturile şi condiţiile de angajare.

    Economistul Robert Shiller a prezis în luna iunie că există “şanse mari” ca SUA să intre în recesiune, ca urmare a unei “profeţii care se autoîmplineşte”, deoarece consumatorii şi companiile se pregătesc pentru ce e mai rău. “Frica poate deveni realitate”, a declarat acesta pentru Bloomberg.

    Recesiunile vin în multe forme. Ele pot fi profunde, dar scurte, precum recesiunea pandemică, care a trimis pentru scurt timp rata şomajului la 14,7%. Sau pot fi profunde şi marcante, precum Marea Recesiune sau Depresiunea din anii 1930, fiind nevoie de ani de zile pentru ca piaţa muncii să recupereze terenul pierdut.

    Economiştii şi analiştii au semnalat recent posibilitatea ca următoarea recesiune din SUA să fie una uşoară. Chiar şi cele mai scurte şi mai slabe recesiuni au tăiat locurile de muncă de pe statele de plată cu peste 1%, ceea ce ar însemna în prezent mai mult de un milion şi jumătate de persoane.

    O altă idee discutată de unii economişti şi analişti este o “recesiune de creştere”, în care creşterea economică încetineşte sub tendinţa de creştere pe termen lung a SUA de 1,5 până la 2% pe an, în timp ce şomajul creşte, dar nu cu mult. Acesta este scenariul trasat de unii factori de decizie ai Fed ca fiind cel mai bun rezultat al recentelor creşteri ale ratelor dobânzilor.

  • Lungă, moderată şi dureroasă: cum ar putea arăta viitoarea recesiune în SUA

    Viitoarea recesiune din SUA, pe care economiştii o văd din ce în ce mai posibilă până la sfârşitul anului viitor, va fi una dureroasă, notează Bloomberg.

    Următorul declin al economiei americane ar putea fi unul modest, dar ar putea sfârşi prin a dura mai mult decât contracţiile din 1990-91 şi 2001.

     

  • Oraşele americane afectate de marea demisie în masă majorează salariile chiar sub ameninţarea recesiunii

    Sectorul public încearcă să con­cureze cu angajatorii, menţinându-şi în acelaşi timp finanţele stabile pentru nesiguranţa viitoare, scrie Bloomberg.

    Oraşele americane majorează salariile şi oferă stimulente pentru a atrage şi reţine angajaţi pe fondul creşterii inflaţiei, chiar în condiţiile adâncirii riscului de recesiune. Ofi­cia­lii de stat şi locali se luptă să-şi consolideze echipele decimate de pandemie şi marea demisie în masă.

    „Au cu adevărat nevoie să an­ga­jeze pentru a-şi continua operaţiu­nile, dar trebuie să fie precauţi pentru a se asigura că pot suporta orice slujbe pe care le adaugă“, arată Emily Mandel, economist Moody’s Analytics.

    Inflaţia e la un maxim pe patru ani, iar pe fondul majorărilor de do­bânzi anunţate de Fed pentru stăvi­lirea creşterii preţurilor există trei din patru şanse ca SUA să intre în re­cesiune până la începutul anului 2024.

    În timpul pandemiei, administra­ţia Biden a oferit fonduri de 350 mili­arde dolari oraşelor, comitatelor şi statelor pentru a-şi stabiliza finan­ţele. Unele oraşe au folosit banii pentru retenţia angajaţilor, însă o nouă rundă de finanţare este puţin probabilă.

    Numărul locurilor vacante se situează aproape de niveluri record în cazul guvernelor de stat şi locale. Acestea au pierdut aproximativ 634.000 angajaţi faţă de februarie 2020.

    Potrivit directorilor HR din sectorul public, angajaţii eligibili îşi accelerează planurile de pensionare. Aceasta este o problemă deosebit de acută având în vedere că angajaţii din sectorul public sunt în medie cu trei, până la cinci ani mai în vârstă decât cei din sectorul privat.

    În trecut, planurile de pensii atrăgeau oamenii în sectorul public. Însă de-a lungul anilor, atractivitatea unor astfel de beneficii a scăzut pentru că multe localităţi şi-au restrâns planurile pentru controlul costurilor.

    Angajatorii privaţi dispun de resursele necesare pentru a devansa sectorul public la capitolul salarii. Şi totuşi, guvernele de stat şi locale încearcă să devină mai competitive la acest capitol.

    Între timp, unele guverne propun stimulente, iar multe municipalităţi analizează îndeaproape cum îşi definesc posturile în cadrul diverselor departamente, ceea ce ar putea duce la salarii mai mari pentru unele.

     

  • Vin vremuri grele: Economistul-şef al BCE se teme de o uriaşă spirală inflaţionistă, dublată de o recesiune care ar lovi continentul la final de an

    Philip Lane, economistul şef al Băncii Centrale Europene, este de părere că întregul bloc european este supus unui risc foarte ridicat de apariţie a unei spirale inflaţioniste foarte ridicate şi o încetinire a economiilor europenne pe fondul reducerii consumului, scrie CNBC.

    „Trebuie să ne luptăm cu incertitudinea şi cu două riscuri majore. Pe de o parte avem de înfruntat inflaţia care ar putea rămâne la un nivel ridicat mai mult decât ne-am fi aşteptat. Pe de alta ne-am putea confrunta cu o încetiniere a economiilor”, a declarat Philip Lane.

    În prezent toţi ochii sunt îndreptaţi către BCE, care plănuieşte o întrunire de urgenţă pentru luna iulie. Ce se ştie până acum este că dobânda va fi majorată pentru prima oară în 11 ani, însă investitorii sunt mai interesaţi de felul în care instituţia va aborda riscurile de fragmentare economică care ameninţă Europa.

    BCE a mai avut o întrunire de urgenţă la începutul lunii iunie după ce costurile de finanţare pentru ţările de la periferia Europei au crescut puternic. Banca a promis că va veni cu un instrument pentru a ţine sub control această problemă, însă pieţele încă aşteaptă apariţia acestuia şi pun sub semnul întrebării eficacitatea lui.

    Aceste discuţii şi manevre vin într-un moment extrem de sensibil pentru comunitatea europeană, în care cele mai mari griji ale acesteia sunt economia zonei euro, inflaţia ridicată şi perspectivele economice care continuă să se deterioreze.

    „Chiar îţi permiţi să creşti dobânzile când recesiunea bate la uşă? Nu e normal.”, a declarat Erik Nielsen, economistul şef al gigantului bancar UniCredit.

    BCE a confirmat inteţia de a majora dobânda încă de la începutul lui iunie, o altă rundă a acestei măsuri urmând să înceapă la finalul verii.

    Cu toate acestea, există dubii privind majorarea dobânzii, pentru că perspectivele de creştere economică ale regiunii arată din ce în ce mai rău.

    Potrivit ultimei prognoze BCE, PIB-ul zonei euro ar trebui să crească cu 2,8% în 2022, însă economiştii contrazic previziunea pe fondul impactului pe care războiul dintre Ucraina şi Rusia îl are asupra economiei globale. Cei mai pesimişti prevăd o Europă intrată în recesiune la final de 2022.

  • Avertisment de răsunet al analiştilor înainte de Summitul G7: Riscurile ca SUA şi Europa să intre în recesiune au crescut brusc

     Riscurile ca SUA şi Europa să intre în recesiune au crescut brusc, au avertizat economiştii înainte de summitul G7 care începe în acest weekend în Bavaria.

    Economiştii de pe ambele maluri ale Atlanticului au declarat pentru Financial Times că au devenit din ce în ce mai pesimişti în urma deciziei Rezervei Federale de a creşte puternic dobânzile pentru a contracara inflaţia în creştere, precum şi din cauza îngrijorărilor tot mai mari legate de aprovizionarea cu gaze naturale a Europei în perspectiva iernii.

    Holger Schmieding, economist-şef la Berenberg Bank, a declarat că balanţa a “înclinat” acum în favoarea unei contracţii economice anul viitor în SUA şi Europa. “Ceea ce înainte era un risc în creştere s-a transformat acum în scenariul de bază”.

    Goldman Sachs a dublat riscul ca SUA să intre în recesiune în acest an, de la 15% la 30%, cu o probabilitate de 48% de recesiune pe un orizont de doi ani, în urma primei creşteri de 75 de puncte de bază a Fed din 1994 încoace.

    “Riscurile de recesiune din SUA sunt inconfortabil de ridicate şi în creştere. Le-aş plasa la 40% în următoarele 12 luni şi mai mult sau mai puţin egale în următoarele 24 de luni”, a declarat Mark Zandi, economist-şef al Moody’s Analytics. El a adăugat că Europa este şi mai vulnerabilă.

    “Pentru a evita recesiunea, economia globală are nevoie de puţin noroc şi ca efectele economice ale pandemiei de coronavirus şi ale agresiunii ruseşti să se diminueze rapid, alături de o politică abilă din partea Fed şi a altor bănci centrale”, a spus Zandi.

    Liderii G7 vor discuta despre starea economiei mondiale în cadrul dejunului de lucru de duminică, iar inflaţia va domina dezbaterile. Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, va participa de la distanţă, prin legătură video, la discuţiile de luni, care se vor concentra pe criza provocată de războiul din Rusia.

    Perspectivele economice mondiale s-au întunecat de la invazia Rusiei în Ucraina în februarie, care a dus la creşterea în spirală a preţurilor la energie şi alimente. În cursul lunii iunie, băncile centrale, de la Washington la Zurich, au majorat ratele dobânzilor cu o marjă mai mare decât se aşteptau pieţele, semnalând că vor face tot ceea ce este necesar pentru a ţine în frâu inflaţia în creştere, chiar dacă acest lucru înseamnă declanşarea unei recesiuni.


     

  • Elon Musk, Roubini şi Goldman Sachs au lansat un avertisment cu privire la pericolul de recesiune în SUA. Musk: Deşi nu este o certitudine, probabilitatea este foarte ridicată

    Elon Musk, Nouriel Roubini şi Goldman Sachs Group Inc au avertizat cu privire la o probabilitate tot mai mare ca economia SUA să intre în recesiune, potrivit Bloomberg.

    Perspectivele lor au stârnit temerea unei aterizari tumultoase pentru cea mai mare economie a lumii, deoarece Rezerva Federală creşte ratele dobânzilor pentru a contracara cel mai rapid ritm al inflaţiei din ultimele decenii.

    Directorul executiv al Tesla Inc, Musk, a declarat marţi că sentimentul unei viitoare recesiuni în SUA prinde un contur din ce în ce mai pronunţat.

    „O recesiune este inevitabilă la un moment dat. Este foarte posibil ca în scurt timp să ne confruntăm şi noi cu o astfel de situaţie”, a spus Musk într-un interviu cu editorul şef al Bloomberg News, John Micklethwait, la Forumul Economic Qatar de la Doha.

    „Deşi nu este o certitudine, probabilitatea este foarte ridicată”, a spus Musk.

    Cea mai bogată persoană din lume le-a spus directorilor Tesla la începutul acestei luni că a avut un „sentiment foarte prost” legat de economia SUA, potrivit unui e-mail intern văzut de Reuters.

    Economiştii Goldman Sachs şi-au redus previziunile de creştere din SUA şi au avertizat luni într-o notă de cercetare că riscul de recesiune este în creştere.

    Echipa Goldman vede o probabilitate de 30% de a intra într-o recesiune în anul următor, în creştere faţă de 15% cât s-a preconizat anterior, şi o probabilitate de 25% de a intra într-o recesiune în 2024 an dacă se evită una în 2023. Aceasta implică o probabilitate cumulată de 48% în următorii doi ani faţă de 35% cât s-a estimat anterior.

    Căutând să potolească o creştere a costurilor vieţii, Fed şi-a accelerat campania de înăsprire monetară săptămâna trecută, cu cea mai mare creştere a ratei dobânzii din 1994. Acest lucru a generat noi pierderi pe Wall Street şi a crescut şansele unei recesiuni, punând presiune asupra preşedintelui Joe Biden.

    Biden a reiterat luni, în urma unei conversaţii cu fostul secretar al Trezoreriei, Larry Summers, că o recesiune în SUA nu este deloc „inevitabilă”. Summers vede o şansă semnificativă ca ţara să se lupte cu stagflaţia în perioada următoare.

  • Războiul din Ucraina aruncă Rusia în cea mai gravă recesiune din ultimii 30 de ani, iar nota de plată este achitată de Generaţia lui Putin. Pentru milioane de tineri drumul către educaţie de top şi o carieră de succes s-a închis definitiv

    Tinerii ruşi care speră să ajungă să studieze în cadrul instituţiilor educaţionale de top sau care încearcă să îşi consturiască cariere de succes s-au trezit într-o situaţie dificilă. De la începerea războiului, multinaţionalele au părăsit în turmă Rusia, iar universităţile din ţară fac schimbări drastice, blocând stundenţii să studieze în afara ţării la centre educaţionale de top, scrie Business Insider.

    Mulţi specialişti sunt de părere că este încă imposibil de cuantificat impactul războiului asupra tinereilor ruşi. Totodată, ei au atras atenţia asupra faptului că generaţia care a crescut sub Putin se confruntă în prezent cu un scenariu total diferit faţă de ceea ce era obişnuită.

    Tinerii care au crescut cunoscând doar conducerea lui Vladimir Putin sunt denumiţi şi „Generaţia Putin”. Ei au crescut cunoscând McDonads-ul, urmărind cele mai noi filme de la Hollywood şi postându-şi realizările pe Instagram. Acest mod de viaţă a dispărut complet după 27 februarie, treptat, pe măsură ce companiile care asigurau luxul lumii occidentale au dispărut din Rusia.

    Ca peste tot în lume, o educaţie cât mai calitativă deschide uşi importante, cum sunt cele ale multinaţionalelor, care oferă posibilităţi peste tot în Europa. Pentru tinerii ruşi, aceaestă oportunitate nu mai există.

    „O mulţime de corporaţii au promis cariere de succes, stabilitate şi un mediu în care se poate avansa pe merit. Totuşi, ele au început să plece, iar industriile care promit salarii mai mari încep să fie blocate de sancţiuni”, a declarat Andrew Lohsen, membru în cadrul Centrului pentru Studii Internaţionale.

    Cele mai multe plecări se întâmplă în industria petrolieră şi IT, unde tinerii care vor vrea să activeze aici se vor confrunta cu un viitor cel puţin incert. La începutul acestei luni, giganţii tehnilogici IBM şi Microsoft au lăsat pe drumuri sute de angajaţi ruşi, pe măsură ce se retrăgeau de pe această piaţă.

    Singura reacţie a angajaţilor ruşi la exodul companiilor a fost abandonarea locurilor de muncă. Unii dintre aceştia au plecat de frica recrutării în razboi, în timp ce alţii au fost împinşi de spate de sancţiunile care le afectează angajatorii.

    Ultima prognoză a Băncii Mondiale pentru Rusia este sumbră. Instituţia preconizează o contracţie de 11,2% în 2022 a economiei ruseşti, aceasta fiind cea mai gravă recesiune care ar lovi Rusia în ultimele trei decenii.

  • Citatul săptămânii. Brian Armstrong, Coinbase: Pare că intrăm în recesiune după mai bine de 10 ani de boom economic. O recesiune ar putea duce spre o altă iarnă a pieţei crypto şi ar putea dura o perioadă lungă de timp

     

    Pare că intrăm în recesiune după mai bine de 10 ani de boom economic. O recesiune ar putea duce spre o altă iarnă a pieţei crypto şi ar putea dura o perioadă lungă de timp. Chiar dacă este greu de prezis felul în care vor evolua economia şi pieţele, ne pregătim mereu pentru ce este mai rău astfel încât să operăm businessul în orice mediu.

    Brian Armstrong, CEO al Coinbase, într-un e-mail care a apărut în presa internaţională