Tag: rata

  • Numărul de şomeri a ajuns la 477.000 de persoane în octombrie, în creştere cu 36% faţă de octombrie 2019. Rata şomajului a urcat la 5,3%

    Numărul şomerilor cu vârsta cuprinsă între 15 ani şi 74 de ani estimat pentru luna octombrie a fost de 477.000  de persoane, în creştere cu 4,8% faţă de luna precedentă şi cu 36% faţă de perioada similară a anului trecut, arată datele transmise miercuri de INS.

    Rata şomajului a crescut de la 5,1% în septembrie la 5,3% în octombrie pe fondul majorării ratei şomajului la femei de la 4,7% în septembrie la 5% în octombrie, cel mai ridicat nivel din 2016. De asemenea, rata şomajului la bărbaţi a crescut de la 5,4% în septembrie la 5,5% în octombrie, maximul din luna august.

    (Sursa: INS)

    În perioada ianuarie-octombrie 2020 rata medie a şomajului s-a situat la 4,9%, în creştere cu 1,1 puncte procentuale faţă de perioada similară a anului trecut, evoluţie determinată de criza sanitară şi consecinţele acestui şoc fără precedent, parţial contrabalansată de implementarea unui mix relaxat fără precedent de politici economice, menţionează Andrei Rădulescu, director Analiză Macroeconomică la Banca Transilvania.

    “În scenariul macroeconomic central revizuit recent prognozăm o rată medie anuală a şomajului de 5,1% în perioada 2020-2022, deteriorarea climatului din piaţa forţei de muncă pe termen scurt, în contextul evoluţiei economiei sub potenţial, urmând să fie contrabalansată de ameliorare începând cu a doua jumătate a anului 2021, pe fondul intrării într-un nou ciclu economic”, spune Andrei Rădulescu.

  • Oraşul din România care este tot mai sufocat de pandemie. Astăzi tocmai a depăşit rata de incidenţă de 9 la mia de locuitori, cea mai mare din ţară

    Oraşul Cluj-Napoca a ajuns la o rată de incidenţă a cazurilor de Covid-19 de 9,04 la mia de locuitori, potrivit datelor anunţate luni de Prefectură, în creştere de la 8,74, cât era joi. Cea mai mare incidenţă din judeţul Cluj se înregistrează însă în comuna Mintiul Gherlii, de 12,14 la mie.

    Potrivit datelor publicate luni de Prefectura Cluj, în judeţ rata de incidenţă este de 7,37 la mia de locuitori. Sătpmâna trecută, rata în judeţ era de 7,30.

    În patru localităţi, trei comune şi un oraş, rata a depăşit 10 la mie. Este vorba de oraşul Gherla (10,64) şi de comunele Chinteni (10,22), Izvoru Crişului (12,03) şi Mintiu Gherlii (12,14).

    În Cluj-Napoca, rata a ajuns luni la 9,04 la mie, în creştere de la 8,74 săptămâna trecută.

    Comuna Măguri-Răcătău din judeţ este singura în care rata de infectare este de 0.

  • Nouă judeţe au depăşit pragul de 3 la mie şi sunt în scenariul roşu

    Nouă judeţe sunt în scenariul roşu, după ce indicele de infectare a depăşit 3 cazuri la mia de locuitori în ultimele 14 zile. În Bucureşti, rata de infectare a ajuns la 3,78.

    Este vorba despre judeţele Alba, Arad, Bihor, Cluj, Harghita, Mureş, Sălaj, Sibiu şi Timiş.

    Rata de infectare în Alba este de 3,96, în Arad – 3,02, Bihor – 3,02, Cluj – 4,3, Harghita – 3,12, Mureş – 3,16, Sălaj – 4,31, Sibiu – 3,05, iar în Timiş – 4.

    În Bucureşti, rata de infectare a ajuns la 3,78.

    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către Direcţiile de Sănătate Publică, la nivelul Municipiului Bucureşti şi al judeţelor.

     

  • Care sunt cele mai afectate judeţe din România de COVID- 19 ce au depăşit rata de infectare 4

    Clujul şi Sălajul sunt singurele judeţe din România care au depăşit rata de infectare 4. 

    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori este calculat de către direcţiile de sănătate publică, la nivelul municipiului Bucureşti şi al judeţelor.

    Conform graficulului realizat în baza raportărilor primite de CNCCI, judeţul Cluj are o rată de infectare de 4,3 la mia de locuitori, iar Sălajul de 4,11.

    Rată mare au şi Alba – 3,8, Harghita – 3,32 şi Timiş – 3,61.

    Capitala a ajuns la un indice de 3,69.

    GCS precizează că Direcţia de Sănătate Publică a Municipiului Bucureşti a rectificat incidenţa aferentă zilei de miercuri, care a fost comunicată eronat către CNCCI, în urma unei erori de redactare. Astfel, indicele în cazul Municipiului Bucureşti pentru miercuri a fost de 3,49, şi nu de 3,81, aşa cum a fost comunicat iniţial.

     

  • Record de raportări de COVID in România: O localitate a ajuns la o rată de infectare de aproape 15 la mia de locuitori

    O localitate din judeţul Dolj a ajuns la o rată de infectare de aproape 15 persoane la mia de locuitori, iar autorităţile judeţene au anunţat o serie de restricţii. Alte măsuri au fost luate în şase localităţi unde rata de infectare depăşeşte 1,5 persoane la mia de locuitori.

    Potrivit cifrelor comunicate de autorităţile judeţene, în localitatea Dioşti, din Dolj, s-a ajuns la o rată de infectare de 14,93 la o mie de locuitori. Începând de la miezul nopţii, toate restaurantele, barurile, cluburile, sălile de jocuri de noroc vor fi închise timp de 14 zile.

    De asemenea, vor fi interzise spectacolele şi evenimentele culturale, aşa cum au decis autorităţile doljene.
    Comitetul pentru Situaţii de Urgenţă din Dolj a mai decis să introducă o serie de restricţii în localităţile Castranova, Daneţi, Mârşani, Sălcuţa, Sopot şi Tălpaş unde rata de infectare este cuprinsă între 1,5 şi 3 persoane la o mie de locuitori. Acolo sunt permise activităţile în interiorul clădirilor cu participarea unui număr de 30% din capacitatea sălii.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Clujul are cea mai mare rată a incidenţei cazurilor de Covid din ţară

    Bucureştiul şi judeţele Alba, Cluj, Harghita, Sălaj şi Timiş au rata de incidenţă cumulată a cazurilor de Covid în ultimele 14 zile mai mare de 3 la mia de locuitori.

    Potrivit datelor anunţate marţi de Grupul de Comunicare Strategic, cea mai mare rată de incidenţă, de 3,7 la mia de locuitori, se înregistrează în judeţul Cluj. Acesta este urmat, cu o incidenţă de 3,66, de judeţul Alba.

    Pe următoarele două locuri se găsesc Sălajul şi Harghita, cu incidenţe de 2,24, respectiv 2,22.

    În Bucureşti rata de incidenţă este marţi de 3,18, iar în Sălaj de 3,16.

  • Care este judeţul care depăşeşte Bucureştiul la rata de infectare cu Sars-Cov-2. Se apropie de prag, Cluj şi Harghita

    Judeţul Alba depăşeşte Bucureştiul la rata de infectare cu Sars-Cov-2. Alba ajunge la 3,26 cazuri la o mie de locuitori.

    Alba înregistrează o rată de 3,26, după ce în ultimele 24 de ore au fost depistate 170 de cazuri noi.

    Pe al doilea loc este Capitala, cu o rată de infectare de 3,25 la mia de locuitori. În Capitală s-au înregistrat 650 de cazuri noi, în ultima zi.

    Alte judeţe care se apropie de pragul de 3 infectări la mie sunt Cluj şi Harghita – 2,8 respectiv 2,78 -, dar nici Vâlcea şi Sălajul nu sunt departe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Rata de infectare a crescut în Bucureşti la 3,19. Alba, aproape de scenariul roşu

    Coeficientul infectărilor cumulate la 14 zile, raportate la 1.000 de locuitori, a crescut, luni, în Capitală, ajungând la 3,19.

    Judeţul Alba este aproape de depăşirea nivelului de 3 la mi de locuitori, fiind, luni, la 2,95 la mie.

    Coeficient peste 2 la mia de locuitori este şi în judeţul Bacău – 2,19, Braşov – 2.04, Cluj – 2,32, Harghita – 2,45, Sălaj – 2,64 şi Vâlcea – 2,52 la mia de locuitori.

    Între 1,5 şi 2 la mia de locuitori este coeficientul de infectare în judeţele Arad – 1,87, Caraş-Severin – 1,5, Covasna – 1,58, Dâmboviţa – 1,62, Dolj – 1,76, Iaşi – 1,84, Mureş – 1,84, Neamţ – 1,63, Prahova – 1,79, Sibiu – 1,68, Suceava – 1,97 şi Vaslui – 1,63.

  • Inflaţia s-a redus în septembrie la 2,5%, de la 2,7% în august, după ce alimentele s-au scumpit cu 4,9% şi serviciile cu 2,8%

    Rata anuală a inflaţiei s-a redus la 2,5% în septembrie, faţă de 2,7% în august, după ce alimentele s-au scumpit cu 4,96%, iar serviciile cu 2,89% faţă de aceeaşi perioadă a anului anterior, arată datele transmise luni de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    În acelaşi timp, preţurile bunurilor nealimentare au crescut cu 0,62%.

    Rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 2,1%, în timp ce rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2019 – septembrie 2020) faţă de precedentele 12 luni (octombrie 2018 – septembrie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,0%.

    Determinată pe baza IAPC, rata medie este 2,8%.

    De la începutul anului, cele mai mari creşteri preţ au fost înregistrate la fasole boabe şi alte leguminoase (17,75%), şi la citrice şi alte fructe meridionale (15,91%), în timp ce cartofii s-au ieftinit cu 32,5%, legumele şi conservele de legume cu 5,76% iar combustibilii cu peste 9%.

    Faţă de august, în septembrie preţurile de consum au scăzut cu 0,14%, cu 0,55% la mărfuri alimentare şi 0,01% la mărfurile nealimentare, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 0,2%.

    (Sursa: INS)

    BNR a scăzut în august prognoza de inflaţie pentru 2020 la 2,7% de la 2,8% cât prognoza în primăvară, iar pentru 2021 a menţinut estimarea de 2,5% privind rata anuală a inflaţiei.

  • Mai pot obţine companiile credite în vremuri de pandemie? Ce spune cel care conduce acest segment pentru una dintre cele mai mari bănci ale lumii

    Criza determinată de pandemia de coronavirus este la început, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile. Care sunt cele mai mari provocări pe segmentul creditării corporate în contextul crizei COVID-19, cât de mult pot băncile să crediteze companiile, economia, şi cât de mult poate să crească rata creditelor neperformante spune Yves Lallemand, director general adjunct global corporates al BRD-SocGen.

    „Încrederea este fundamentală în orice criză. Este un element esenţial, deşi complet imaterial, al soluţiilor care trebuie găsite, şi ea ar trebuie să revină cât mai repede. Dacă guvernul joacă un rol cheie, ca şi alte instituţii precum BNR, fiecare la nivelul lui ar trebui să contribuie la restaurarea încrederii, şi în spaţiul personal, şi în cel profesional. Această criză sanitară neobişnuită a dat loc multor temeri, în dauna raţiunii, dar fiecare dintre noi ar trebui să fie responsabil, şi social responsabil, de fapt”, apreciază  Yves Lallemand, director general adjunct global corporates la BRD-SocGen.
    În opina directorului din BRD, situaţia sanitară apărută în urma pandemiei de coronavirus (COVID-19) va determina condiţiile din societate şi din business pentru o bună bucată de vreme, astfel că fiecare ar trebui să acţioneze responsabil. „Cu cât vom fi mai disciplinaţi, cu atât vom putea face mai multe lucruri şi vom putea genera, împreună, mai multă creştere”, explică Yves Lallemand.
    Cert este că suntem încă la începutul crizei, iar efectele nu sunt pe deplin vizibile, după cum avertizează directorul adjunct pe corporate din BRD, a treia cea mai mare bancă de pe piaţa românească. Iar intrarea într-o a doua stare de urgenţă ar fi foarte problematică pentru economie şi, în consecinţă, şi pentru bănci, fiind necesar ca acest scenariu să fie evitat cu orice preţ.
    Făcând o radiografie orientativă la nivelul întregii economii se observă că unele sectoare au beneficiat temporar de pe urma situaţiei sanitare – cum ar fi retailerii, producătorii de alimente, farmaciile. Altele îşi revin foarte rapid, cum sunt cele care activează pe anumite segmente ale FMCG sau în agricultură. Însă, pentru alte sectoare, cum ar fi HoReCa, transporturile aeriene, anumite companii din industria auto, revenirea va mai dura, din motive evidente, explică directorul adjunct corporate din BRD.
    Principala problemă vine din durata acestei situaţii sanitare, de vreme ce companiile vor avea nevoie de rezerve suficiente de cash pentru a rezista în condiţiile unui nivel mai scăzut al activităţii. În acest moment, situaţia este gestionabilă datorită diverselor mecanisme de sprijin, inclusiv moratoriile băncilor, dar, la un moment dat, companiile vor trebui să opereze singure, mai spune Yves Lallemand.
    „În termeni simpli, riscul de credit cel mai înalt ar trebui să fie în zona sectoarelor economice celor mai expuse (precum HoReCa sau transportul de persoane, de exemplu), dar nu neapărat la toate companiile care operează într-un sector mai afectat. Pe de altă parte, câteva sectoare au crescut, cum ar fi retailul (food sau non-food), iar multe sectoare şi-au revenit foarte repede după  perioada dificilă din timpul stării de urgenţă.”
    Din perspectiva băncilor, nu există în acest moment nicio constrângere în a finanţa economia, este de părere Yves Lallemand. „Avem o bază de capital foarte solidă – de fapt, nu a fost niciodată atât de solidă – şi avem lichidităţi ample ca să acordăm credite. De la începutul crizei, am fost foarte activi în finanţarea economiei româneşti. Acest lucru este destul de evident prin implicarea noastră în programul IMM Invest, în cadrul căruia am sprijinit peste 1.300 de companii, urmând să facem acest lucru şi cu alte câteva sute. Vrem să implementăm şi celelalte mecanisme de sprijin, precum schemele de granturi guvernamentale (OUG 130), IMM Leasing… Desigur, în ciuda incertitudinilor economice, continuăm să acordăm credite în cursul normal al businesului, aşa cum am făcut-o şi până acum. Pentru noi este important să ne sprijinim clienţii de-a lungul crizei prin moratorii şi alte soluţii personalizate pentru companiile care au avut nevoie de astfel de soluţii.”
    Atunci când stabileşte strategia de creditare corporate, respectiv tipurile de businessuri care ar fi viabile, oportune pentru finanţare în România, BRD nu împarte economia în sectoare viabile şi neviabile sau clustere de companii, ci evaluează clienţii şi circumstanţele de la caz la caz, pentru că există companii cu perspective bune în fiecare sector, chiar şi în unele dintre cele mai dificile, susţine directorul adjunct corporate din BRD.
    „Nu plecăm de la premisa că unele sectoare ar fi bancabile, iar altele nu, chiar dacă sectoarele economice nu sunt afectate de criză în acelaşi mod. Mai degrabă acţionăm de la caz la caz, evaluând proiectele clienţilor şi luând în calcul toţi parametrii, începând de la capacitatea managerială. Unele companii care operează în sectoare care beneficiază de mai mult sprijin pot face faţă mai multor provocări decât altele. Pe de altă parte, suntem gata să sprijinim parteneri capabili şi de încredere, care operează într-o zonă a businesului cu multe provocări. Acelaşi lucru este valabil şi în ceea ce priveşte mărimea companiilor. Suntem deschişi să discutăm cu toate companiile atâta timp cât există perspective rezonabile.”
    Portofoliul de credite corporate al BRD a crescut cu 5,4% faţă de iunie 2019, creşterea fiind impulsionată atât de IMM-uri (+7,2% an/an), cât şi de marii clienţi corporativi (+4,6% an/an). În ceea ce priveşte dobânzile, aproape toate dobânzile la creditele corporate sunt indexate la indici (Robor / Euribor) şi, prin urmare, costul pentru client va varia potrivit politicii monetare a băncilor centrale (BNR şi BCE). De fapt, ca urmare a diferitelor acţiuni ale BNR menite să sprijine economia, dobânzile au scăzut cu aproape 1 punct procentual faţă de nivelul de acum 18 luni, a exemplificat Yves Lallemand.
    Vorbind despre programul IMM Invest, directorul adjunct corporate din BRD spune că este o iniţiativă foarte bună, pe care a sprijinit-o activ, analizând miile de cereri primite. „Am acordat până acum 1.300 de credite, în valoare de 700 de milioane de lei şi analizăm încă aproximativ 1.000 de cereri.”
    Iar în privinţa programului de susţinere a creditării companiilor mari, Yves Lallemand spune că BRD doreşte să participe şi la acest program pentru a-şi sprijini clienţii şi a ajuta economia României să repornească. „Sperăm că experienţa noastră recunoscută în finanţarea marilor companii româneşti şi multinaţionale vor contribui la succesul acestui program. Aşteptăm să vedem detaliile programului.”
    Referindu-se la modelul de business pe segmentul creditării corporate şi priorităţile BRD pe acest segment Yves Lallemand aminteşte că BRD şi-a adaptat abordarea clientelei de IMM-uri în anul 2018 prin crearea unor echipe dedicate în întreaga ţară, scopul fiind acela de a fi mai aproape şi mai relevanţi pentru clienţii.
    „Într-adevăr, tehnologia a avansat foarte rapid şi ne permite şi nouă, şi clienţilor, să ne gestionăm businessul mult mai eficient, însă tot tehnologia este cea care cere mai multă pricepere şi mai multă apropiere. Am investit şi în soluţii digitale, dar şi în echipele noastre pentru a le ajuta să ofere cel mai bun nivel de consultanţă pentru clienţii noştri. Ne bucură mult primele rezultate, dar suntem conştienţi că am început o călătorie lungă şi că mai avem multe lucruri de făcut ca să fim la înălţimea aşteptărilor clienţilor.”
    În ceea ce priveşte segmentul marilor companii, unde BRD consideră că este o referinţă de o bună bucată de vreme deja, Yves Lallemand spune că banca încearcă să crească nivelul serviciilor şi să se adapteze la cererile clienţilor, inclusiv prin soluţii personalizate, în zonele de plată a facturilor, cash collection (cu o soluţie care pune la dispoziţie automate de numerar direct la sediu, de exemplu), acceptare (cu sisteme de POS-uri) sau cash management. „Actuala criză sanitară nu ne afectează deloc ambiţia de a creşte pe zona corporate, pe IMM-uri sau mari companii, din contră. Şi aceasta include şi continuarea digitalizării ofertei noastre, dar şi acordarea de credite.”
    Problema este că, în timp, pandemia de coronavirusul are şi implicaţii economice şi, ca orice criză, aduce insolvenţe şi falimente, care afectează şi bilanţurile băncilor fiind posibil să crească rata creditelor neperformante în perspectivă.
    Nivelul insolvenţelor este astăzi extrem de scăzut în România, în comparaţie cu alte ţări, aminteşte Yves Lallemand. Însă, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa.
    „Într-adevăr, diversele măsuri luate de guvern au ajutat la depăşirea şocului determinat de starea de urgenţă, dar vedem, de asemenea, o revenire foarte rapidă a cererii în multe domenii. Totuşi, economia românească nu poate fi imună la încetinirea din Europa, care începuse înainte de criza COVID. Noi credem că România ar trebui să performeze mai bine decât alte ţări din Europa.”
    În al doilea rând, băncile sunt astăzi mult mai pregătite decât erau la începutul crizei din 2008 şi acelaşi lucru se întâmplă şi cu clienţii, consideră directorul general adjunct corporate din BRD. „Să sperăm aşadar că acest lucru ne va ajuta să găsim soluţia potrivită pentru cazurile cele mai dificile. În privinţa insolvenţelor, aceasta este, din nou, o zonă extrem de reglementată, în care nu avem marjă de manevră.”
    Riscul de credit a fost mereu foarte reglementat şi este încă şi mai mult după criza din 2008, spune Yves Lallemand. „De fapt, băncile nu au nicio marjă de manevră pentru că întreaga metodologie de marcare a riscului şi de provizionare este definită şi verificată de reglementator în cel mai mic detaliu. Acestea fiind spuse, reglementatorul a acordat recent o flexibilitate temporară în contextul crizei Covid. Băncilor li s-a permis să implementeze moratorii în anumite condiţii, fără să-i marcheze pe clienţii afectaţi ca fiind în default, însă această situaţie este, desigur, tranzitorie.”
    În opinia directorului adjunct corporate din BRD este prea devreme să avem o perspectivă precisă asupra evoluţiei ratei creditelor neperformante de vreme ce economia românească, dar şi economiile europene sunt încă în declin.
    „Logic, rata NPL ar trebui să crească de la nivelul foarte redus la care se află acum, dar credem că această creştere va fi foarte moderată în cazul BRD, dată fiind calitatea înaltă a portofoliului de credite. În orice caz, evoluţia acestui nivel nu va fi comparabilă în niciun caz cu ceea ce s-a întâmplat în timpul ultimei crize.”
    O altă consecinţă a crizei coronavirusului este legată de accelerarea digitalizării. Practic, criza coronavirusului a adus în prim-plan digitalizarea în toate domeniile, inclusiv în banking. „Am început să digitalizăm serviciile pentru clientela corporate deja de câţiva ani. Aşadar, avem acum o suită completă de soluţii digitale în businessul de Global Transaction Banking (pentru plăţi, trade finance şi factoring). Recent, cu ajutorul tehnologiei RPA (Robotic Process Automation), echipa noastră de Trade Finance a automatizat fluxurile de acreditive, după ce automatizase fluxul de scrisori de garanţie. În zona de plăţi şi cash management, am lansat aplicaţia de mobile banking pentru companii – BRD@ffice Mobile App & Mobile Token – în prima jumătate a acestui an şi am livrat dezvoltări semnificative precum conectarea API-urilor sau oferta digitală XML E2E ISO 20022.”
    Tot pandemia a determinat BRD să accelereze proiectele legate de semnătura digitală, care este acum operaţională în bancă.
    În privinţa activităţii de creditare corporate, fluxurile sunt mai complexe, în special în contextul de azi, explică directorul adjunct corporate al BRD.
    Banca lucrează şi la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. „De pildă, am digitalizat complet procesul privitor la leasing anul trecut, dar a trebuit să reintroducem recent câteva etape făcute manual, din cauza mediului neobişnuit în care ne aflăm şi a inadecvării unor modele standard pe care se bazează digitalizarea. Acestea fiind spuse, lucrăm la simpificarea substanţială a procesului de creditare pentru a-l face mai simplu şi mai rapid. Diverse iniţiative în această direcţie se vor materializa în lunile următoare.”


    Cine este Yves Jean Guenole LALLEMAND, director general adjunct global corporates în BRD
    Are o experienţă profesională de peste 26 de ani în cadrul grupului francez Société Générale.
    1992
    În anul 1992 începe colaborarea cu Societe Generale, în cadrul departamentului Inspecţie Generală, în funcţia de inspector.
    1999-2005
    Ulterior a ocupat, pe rând mai multe funcţii de director în Société Générale pornind de la director – Finanţări Strategice şi Achiziţii (iunie 1999 – septembrie 2005).
    2014 2016
    De asemenea, el a exercitat următoarele mandate în cadrul Grupului Société Générale: membru al Consiliului de administraţie al Societe Generale Algeria (din august 2014), preşedinte al Consiliului de Supraveghere al SG Leasing Croaţia (august 2016 -mai 2017), preşedinte al Comitetului de Direcţie al Societe Generale Splitska Banka (septembrie 2016 – mai 2017).
    2017
    În mai 2017, a devenit consilier principal al Regiunii Europa, funcţie pe care o deţine până în august 2017.
    Începând din august 2017, s-a alăturat BRD -Groupe Société Générale în România în calitate de consilier al directorului general.
    2018
    Din iulie 2018 deţine funcţia de director general adjunct Global Corporates la BRD – SocGenx.
    Deţine o diplomă de Master în Administrarea Afacerilor la HEC (Hautes Etudes Commerciales).


    BRD-SocGen, plasată pe locul 3 în topul după active, a ocupat aceeaşi poziţie şi în topul celor mai profitabile bănci mari, cu un câştig net de
    405 mil. lei în primul semestru (S1) din 2020, în scădere cu aproape 50% comparativ cu S1/2019.

    La nivelul întregului grup BRD profitul net a fost în S1/2020 de 415 mil. lei, cu 47% mai puţin faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, în timp ce venitul net bancar a ajuns la 1,5 mld. lei, în scădere cu 6% în S1/2020, comparativ cu S1/2019.

    Creditele nete ale grupului BRD, inclusiv creanţele din leasing, s-au majorat cu 1,2% faţă de finalul lunii iunie 2019, ajungând la valoarea de
    31 mld. lei.

    Finanţarea companiilor a crescut cu 5,4% în S1/2020 faţă de finalul lunii iunie 2019, evoluţie susţinută atât de creditele pentru IMM-uri, unde s-a înregistrat o creştere de 7,2%, cât şi de cele acordate companiilor mari, plus 4,6%.

    În acelaşi timp, portofoliul de leasing a crescut cu 16,6% faţă de S1/2019, fiind susţinut de finanţarea vehiculelor comerciale şi a echipamentelor pentru agricultură şi industrie.

    La finalul lunii iunie, activele totale ale grupului BRD se cifrau la 60,3 mld. lei, în creştere cu 4,3% faţă de 31 decembrie 2019.