BusinessMagazin

Tag: raportare

  • Ce este coronavirusul şi de ce este atât de periculos

    Cel puţin 26 de persoane au murit din cauza unui nou coronavirus în centrul oraşului Wuhan. Aproap 830 de cazuri au fost raportate, majoritatea acestora din oraşul chinez, scrie Aljazeera.


    Potrivit Organizaţiei Mondial a Sănătăţii (OMS), coronavirusurile sunt o familie de virusuri care cauzează îmbolnăviri ce variază de la simple răceli, la altele mult mai grave, cum ar fi bolile respiratorii grave. Aceste virusuri pot fi transmise de la animale la oameni. Spre exemplu SARS (sindromul respiratoriu acut sever) ar fi fost transmis de la o specie de pisică sălbatică la oameni, în timp ce MERS (sindromul respiratoriu al Orientului Mijlociu) ar fi fost luat de oameni de la cămile.
    Mai multe coronavirusuri sunt prezente la animale care nu i-au infectat încă pe oameni.


    Numele coronavirus vine de la latinescul „corona” (coroană sau aură) – sub microscop, arată precum o aură soloară.
    Noul coronavirus identificat de autorităţile chineze pe 7 ianuarie a fost denumit 2019-nCoV şi este o nouă ramură a virusului care nu a mai fost identificată anterior la oameni. Potrivit OMS, semnalele infectării sunt simptomele respiratorii, febra, tusea şi dificultăţile de respirare.

    Unii experţi spun că această tulpină de coronavirus nu este atât de puternică precum SARS, care ar fi ucis aproximativ 800 de persoane din toată lumea într-o epidemie care venea tot din China, în 2002-2003. MERS ar fi fost mai periculos, ucigând o treime din cei infestaţi, dar nu s-a răspândit atât de mult.
    Autorităţile din China încă încearcă să determine originile virusului, despre care se crede docamdată că ar fi venit de la piaţă de peşte din Wuhan, unde se vând şi produse în mod ilegal. Oamenii de ştiinţă cred că sursa principală ar fi şerpii.

    Majoritatea cazurilor au fost raportate în şi în jurul Wuhan, dar au apărut cazuri şi în Hong Kong, Macao, Statele Unite, Japonia, Taiwan, Coreea de Sud, Singapore şi Vietnam.

     

  • Banca Transilvania a raportat un profit net de 1,4 mld. lei după nouă luni, în creştere cu 41,5%. Ömer Tetik, directorul general: Am avut un trimestru bun, cu creşteri pe creditare, tranzacţii şi operaţiuni

    Banca Transilvania, cea mai mare instituţie de credit după active de pe piaţa bancară româ­nească, a obţinut după primele nouă luni din 2019 un profit net de 1,38 mi­liarde de lei, în creştere cu 41,5% compa­rativ cu aceeaşi perioadă din 2018.

    Câştigul a fost influenţat de ascensiunea veniturilor în condiţiile majorării creditării cu circa 6,5% faţă de 2018, într-un context caracterizat de reluarea trendului de creştere a dobânzilor.

    Banca Transilvania avea după nouă luni din 2019 venituri operaţionale de peste 2,9  mld. lei, cu 30,6% peste nivelul încasărilor din aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „Planul Băncii Transilvania de a susţine economia, antreprenorii şi populaţia şi la bine, şi la greu dă roade. În continuare ne con­centrăm toate eforturile pe finanţarea Româ­niei, pe experienţa clienţilor, efi­cien­tizarea ope­raţiunilor şi pe investiţiile în teh­nologie. Am avut un trimestru bun, cu creşteri pe cre­ditare, tranzacţii şi operaţiuni“, declară Ömer Tetik, director general al Băncii Transilvania.

    La nivelul întregului grup Banca Transil­va­nia, profitul net a urcat după primele nouă luni până la 1,57 mld. lei.

    Soldul creditelor nete acordate de Banca Tran­silvania înregistra la finele lunii septem­brie 2019 un salt de circa 6,5% faţă de finalul anului 2018, ajungând la 38,7 mld. lei. Întreg grupul BT gestionează în România credite de 40,3 mld. lei. Creşterea creditării a influenţat ascen­siu­nea acti­velor Băncii Transilvania până la 82,2 mld. lei.

    Cotaţia acţiunilor Băncii Transilvania a înregistrat ieri o scădere de circa 0,2%, până la 2,45 lei/acţiune, iar capitalizarea băncii din Cluj a ajuns la aproape12,8 mld. lei.

    Taxa pe activele Băncii Transilva­nia, cal­cu­lată la sfârşitul primului semestru din acest an şi achitată în 25 august, a fost de 90,5 mil. lei.

  • Producătorul de aluminiu Alro Slatina raportează pierderi de 22,7 mil. lei la nouă luni şi afaceri în scădere cu 5,8%. La nivel individual, Alro SA bifează o pierdere de 109 mil. lei

    Producătorul de aluminiu Alro Slatina (simbol bursier ALR), care îi are în acţionariat pe fraţii Pavăl, antreprenorii din spatele celei mai mari afaceri antreprenoriale româneşti – Dedeman, a raportat afaceri la nivel consolidat de 2,1 miliarde de lei în primele nouă luni din 2019, în scădere cu 5,8% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor publicate miercuri la bursă.

    În acelaşi timp, producătorul de aluminiu a raportat pentru ianuarie-septembrie 2019 o pierdere de 22,7 mil. lei, faţă de rezultatul net de 223,5 mil. lei obţinut în perioada similară din 2018, pe fondul majorării costurilor pentru materii prime şi energie, Alro fiind principalul consumator de energie electrică din România şi prin urmare fiind semnificativ expus la volatilitatea preţului acesteia.

    “Două aspecte ale mediului economic internaţional şi o particularitate a pieţei energetice româneşti au avut implicaţii asupra evoluţiei Grupului în 2019, în corelaţie cu preţul aluminiului care a înregistrat un declin constant pe parcursul anului 2019, în scădere cu 16% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut”, menţionează raportul financiar al Alro Slatina, emitent cu 1,6 miliarde de lei capitalizare.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Grupul BVB raportează profit de 6,69 mil. lei la nouă luni din 2019, minus 18% şi venituri operaţionale de 26,4 mil. lei

    Bursa de Valori Bucureşti (BVB), operatorul pieţei de capital din România, a raportat un profit de 6,69 milioane de lei la nivel de grup în primele nouă luni din 2019, în scădere cu 18% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, în timp ce veniturile operaţionale s-au cifrat la 26,4 mil. lei, minus 9%.

    “Veniturile operaţionale ale Grupului în primele nouă luni ale anului au fost de 26,45 mil. lei, minus 9% faţă de perioada similara a anului 2018 (9 luni 2018: 28,98 mil. lei), scădere determinată atât de segmentul de tranzacţionare (BVB individual) cât şi de segmentul registru – Depozitarul Central (DC)”, menţionează raportul financiar al operatorului pieţei de capital.

    Cheltuielile operaţionale au înregistrat un avans de 4% în perioada ianuarie-septembrie 2019, până la 22,4 mil. lei, pe fondul avansului cu 12%  a altor cheltuieli operaţionale, în principal cheltuieli amortizare imobilizări, în timp ce veniturile financiare nete au crescut cu 42%, până la la 3,93 mil. lei, fiind determinate de avansul diferenţelor nerealizate de curs valutar din reevaluarea instrumentelor financiare în valută care au generat un câştig de 1,28 mil. lei vs. 0,48 mil. lei în perioada similară din 2018, dar şi ca urmare a vânzării unor active financiare -titluri de stat, ce au generat un câştig de 0,39 mil. lei, se mai arată în raportul BVB.

    Indicele BET, care include cele mai tranzacţionate 16 companii cu excepţia SIF-urilor, a crescut cu 30% în primele nouă luni ale acestui an, în timp ce indicele BET – Total Return (BET-TR), care include şi dividendele oferite de companiile din BET, a înregistrat un avans de 41%.

    La finalul lunii septembrie, valoarea de piaţă a companiilor româneşti era de 22,7 mld. euro, în timp ce capitalizarea bursiera a tuturor companiilor listate pe piaţa reglementată a Bursei de Valori Bucureşti (BVB) a depăşit 35,9 mld. euro în ultima şedinţă de tranzacţionare din septembrie.

    Valoarea totală a tranzacţiilor pe piaţa reglementată de acţiuni, excluzând ofertele, a crescut cu 13% de la 6,63 mld. lei la 7,46 mld. lei.

    România a fost promovată pe 26 septembrie la statutul de Piaţa Emergenta de la cel de Piaţă de Frontiera, de către furnizorul global de indici FTSE Russell.
     

  • Compania daneză de bijtuerii Pandora se prăbuşeşte pe bursa din Copenhaga

    Acţiunile gigantului danez de bijuterii Pandora se prăbuşesc marţi pe bursa din Copenhaga, după ce producătorul a raportat rezultate trimestriale sub aşteptări pentru T3 2019.

    Astfel, marţi la ora 12.20, acţiunile Pandora se tranzacţionau pe bursa din Copenhaga la valoarea de 40,14 euro per acţiune, în scăere cu 11,7% de la începutul şedinţei de tranzacţionare, la o capitalizare bursieră de peste 4,4 miliarde euro.

    Pandora a raportat pierderi nete de aproape 16 milioane de euro pentru al treilea trimestru, în comparaţie cu un profit de peste 127 milioane euro în aceeaşi perioadă a anului trecut. Compania a înregistrat venituri trimestriale de 591,6 milioane euro, potrivit datelor MarketWatch.

    Analiştii chestionaţi de FactSet estimau un profit net de peste 60 milioane euro, la venituri totale de 626,4 milioane euro.

    Compania, care vinde brăţări, inele şi cercei în circa 7.700 de locaţii la nivel global, a anunţat că a pus în derulare un plan de reorganizare. Pandora s-a concentrat în principal pe regândirea promoţiilor, pe îmbunătăţirea produselor, magazinelor şi pe schimbarea de marketing, precum şi pe reducerea costurilor şi schimbarea structurii organizatorice.

    Pandoara a anunţat că se aşteaptă la o performanţă mai bună în T4, profitând şi de sărbătorile de iarnă.

     

     

     

  • Pierderile gigantului bancar Deutsche Bank continuă: Nemţii anunţă pierderi de peste 800 milioane euro

    Gigantul bancar Deutsche Bank a raportat miercuri piederi nete de 832 milioane de euro pentru al treilea trimestru din 2019, mai mari decât aşteptau analiştii, în contextul în care banca trece printr-un plan masiv de restructurare, potrivit CNBC.

    Analiştii se aşteptau la pierderi de 778 milioane euro, versus 832 milioane euro înregistrate de bancă, potrivit datelor Refinitiv.

    Comparativ cu anul trecut, Deutsche Bank a raportat în T3 2018 un profit net de 229 milioane de euro, însă este de precizat că în T2 2019 a înregistrat pierderi de 3,15 miliarde euro.

    Veniturile nete totale s-au situat la 5,3 miliarde euro în al treilea trimestru din 2019, în comparaţie cu venituri de 6,2 miliarde euro în aceeaşi perioadă a anului trecut.

    „În ciuda faptului că am lansat cel mai cuprinzător plan de restructurare din ultimele două decenii, am livrat profit pe cele patru segmente de core business în timpul trimestrului, am crescut creditarea şi am majorat şi portofoliul de active în gestiune”, spune Christian Sewing, CEO-ul Deutsche Bank.

    Creditorul german încearcă să îşi revină încă de la criza financiară din deceniul trecut, şi de la pierderile acumulate în următorii ani de după criza din 2008, când s-a format criza creditului în zona euro.

    Mai mult, banca a fost lovită de amenzi de miliarde de dolari, s-a confruntat cu competiţia în creştere, cu o cotă de piaţă mai scăzută atât pe segmentul comercial, cât şi pe cel de investiţii, precum şi cu o serie de schimbări de management.

    Anul acesta Deusche Bank a anunţat un plan masiv de restructurare în încercarea de a readuce businessul la viaţă. În acelaşi timp, Sewing a anunţat că banca renunţă la diviziile globale de tranzacţionare, reduce dimensiunea businessului de investiţii şi restructurează mii de poziţii.

    Banca germană a anunţat că va concedia 18.000 de persoane la nivel global până în 2022. La finalul T3 2019, Deutsche Bank avea 89.958 de angajaţi, cu 5% mai puţini decât în aceeaşi perioadă a anului trecut.

     

     

  • Petrom raportează la nouă luni profit de 2,7 mld. lei, plus 3,3% la vânzări de 18 mld.lei

    Grupul OMV Petrom a înregistrat în primele nouă luni din 2019 vânzări de 18,4 miliarde lei, în creştere cu 13,5% faţă de perioada similară din 2018, şi un profit net de 2,7 miliarde lei, cu 3,3% mai mare decât în ianuarie-septembrie 2018, potrivit raportului financiar al companiei.

    Rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost de 3,45 mld. lei, echivalentul unui avans uşor de doar 2% faţă de perioada similară a anului trecut, fiind influenţat in principal de scăderea preţurilor ţiţeiului si a volumelor de hidrocarburi, comparativ cu perioada similară din 2018.

    În Upstream, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale a fost 2,1 miliarde de lei, în scădere cu 12% faţă de perioada similară a anului trecut.

    În Downstream Oil, rezultatul din exploatare CCA excluzând elementele speciale a fost 1,1 miliarde de lei, cu 16% mai mare. Rata de utilizare a rafinăriei Petrobrazi a fost de 96% în primele nouă luni, ajungând la 99% în trimestrul trei.

    Downstream Gas înregistrază un rezultat din exploatare excluzând elementele speciale a fost de 197 milioane de lei, stabil în raport cu primele nouă luni din 2018. Vânzările de gaze naturale către terţi au însumat 30,13 TWh, în creştere cu 3%. Producţia netă de energie electrică a scăzut cu 9%, la 2,13 TWh.

    Pentru 2019, compania estimează investiţii totale de 4 mld, lei, inclusiv pentru lucrările de explorare şi evaluare capitalizate. Din această sumă, aproximativ 75% va fi direcţionată in Upstream.

    Cotaţia acţiunilor OMV Petrom (simbol bursier – SNP), cea mai valoroasă companie listată la bursa românească, a crescut marţi la Bucureşti cu 1,63%, atingând astfel valoarea înregistrată în şedinţa din 30 octombrie 2014, de 0,437 lei pe acţiune, investitorii tranzacţionând acţiuni SNP în valoare de 1,5 mil. lei.

    De la începutul anului, acţiunile SNP se tranzacţionează în creştere cu 46,15% pe fondul unui rulaj de 690,6 mil. lei, emitentul ajungând la 24,7 mld. lei capitalizare. Spre comparaţie, indicele principal BET înregistrează plus 31,1% în aceeaşi perioadă.

    Austriecii de la OMV controlează OMV Petrom cu un pachet de 51% din numărul de acţiuni, în timp ce statul român prin Ministerul Energiei deţine 20,6% din capitalul social.

  • TAROM se îndreaptă către al 12-lea an fără profit. Transportatorul a acumulat pierderi de peste 1,7 miliarde de lei în perioada 2008-2018

    Transportatorul aerian de stat Tarom a raportat în primele şa­se luni ale anului o cifră de afa­ceri de 624 mil. lei, în creştere cu 17% faţă de anul prece­dent. Însă, compania se menţine pe pier­dere în condiţiile în care nu a mai înre­gistrat profit din 2007. Astfel, trans­por­tatorul a raportat o pierdere netă de 66,3 mil. lei, în creştere cu 2,5% faţă de prima jumătate a anului 2018.

    În perioada 2008-2018, Tarom a raportat pier­deri cumulate de peste 1,7 miliarde de lei, con­form calculelor ZF. Situaţia delicată a companiei de stat vine în condiţiile în care transportatorul trece printr-o perioadă de instabilitate la vârf, condu­ce­rea fiind asigurată doar de manageri interimari, nu­miţi pe mandate de câteva luni, în afara legii de gu­ver­nanţă corporativă. În iunie, Tarom a trecut sub conducerea celui de-al patrulea şef interimar de la începutul anului până în prezent, după ce consiliul de administraţie a numit-o în funcţia de director general pe Mădălina Daniela Mezei, reprezentanta la Bruxelles a transportatorului aerian.

    Mezei ocupa funcţia de reprezentant al Tarom în Belgia din aprilie 2009 (planifica strategia de piaţă şi dezvoltare în regiunea respectivă), anterior, în perioada 2007-2009, ocupând poziţia de agent tic­ke­ting şi vânzări, iar în 2006-2007 fiind manager pe zo­na America de Nord. Mădăli­na Mezei lu­crea­ză din 1997 în ca­drul com­pa­niei Tarom. Ea este ab­sol­ven­tă a Aca­de­mi­ei de Studii Economice şi are un MBA în management, potrivit datelor din CV-ul ei.

    Citiţi mai mult pe zfcorporate.ro.

  • Surpriză. Ikea raportează primele pierderi în România după patru ani, minus 8 milioane de lei, la afaceri de 680 milioane de lei

    În iunie, IKEA a deschis al doilea magazin din România, în Bucureşti, în zona comercială Pallady, după o investiţie de 90 mil. euro.

    IKEA România, subsidiara locală a retailerului suedez de mobilă şi decoraţiuni cu acelaşi nume, a terminat anul 2018 cu o pierdere netă de 8 milioane de lei (1,7 mil. euro), faţă de un profit net de 24,2 milioane de lei (5,2 mil. euro) în anul anterior, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Pierderile vin în contextul în care compania a început la finalul anului 2017 construcţia celui de-al doilea magazin din România, situat în zona Pallady din Capitală. Magazinul a fost deschis în luna iunie a acestui an după o investiţie de 90 de milioane de euro. În cadrul magazinului lucrează 600 de oameni, iar în total în cadrul businessului IKEA din România activează peste 1.200 de persoane, potrivit celor mai recente date de la Ministerul de Finanţe.

    Anul trecut, IKEA România, care reprezenta practic doar afacerile magazinului din Băneasa, a avut o cifră de afaceri de aproape 680 de milioane de lei (146 mil. euro), în creştere cu aproape 8% faţă de anul precedent, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vienna Insurance Group raportează o creştere a profitului brut de 10,5% în primul semestru şi prime brute subscrise de 5,4 mld.euro

    “Datorită avansului semnificativ înregistrat de doi indicatori cheie, primele şi profitul, înainte şi după impozitare, putem raporta rezultate categoric pozitive în prima jumătate a anului. În pofida creşterii cheltuielilor cu daunele, ca urmare a condiţiilor meteo nefavorabile, rata combinată a rămas stabilă. Eficientizarea modelului de business în ceea ce priveşte daunele şi costurile rămâne prioritară şi suntem în grafic pentru a ne atinge ţinta de 95% asumată pentru 2020. De asemenea, suntem foarte încrezători că ne vom atinge obiectivele pentru 2019. Gruul şi-a stabilit ca obiective un volum de prime subscrise de 9,9 miliarde de euro şi un profit înainte de impozitare între 500 şi 520 milioane de euro”, a comentat Elisabeth Stadler, CEO al Vienna Insurance Group.

    VIG a raportat o creştere anuală a veniturilor din prime, de aproximativ 300 de milioane de euro (+ 5,8%), până la 5.447 milioane de euro.

    Toate segmentele au înregistrat creşteri, inclusiv businessul de asigurări de viaţă cu primă unică, în scădere de câţiva ani. Motoarele de creştere au fost segmentul asigurărilor generale, poliţele auto extinse şi asigurările de sănătate.

    Bulgaria, Polonia şi Ţările Baltice în mod special au înregistrat îmbunătăţiri încurajatoare în ceea ce priveşte creşterea primelor. Volumul primelor la nivelul pieţelor ECE, ajustat pentru a reflecta consolidarea pentru prima dată a companiilor din Polonia, Ţările Baltice şi Bosnia şi Herţegovina, a crescut în mod organic cu o rată robustă de 4,1%.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.