În regiunea Rakhine, unde sute de mii de persoane de etnie rohingya au fost forţaţi să îşi părăsească propriile case, au fost găsite dovezi clare de genocid, a informat misiunea ONU în Myanmnar.
Raportul, care s-a concentrat asupra unor evenimente care au început încă din anul 2011, sugerează că acestea “fac cu siguranţă parte din cele mai grave crime comise”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Stocul total al spaţiului de centre comerciale europene a fost de 166,5 milioane de metri pătraţi la începutul anului 2018, o creştere de 2,3% faţă de 2017. 109,7 milioane de metri pătraţi din acest total se regăsesc în Europa de Vest, în timp ce 56,8 milioane de metri pătraţi se află în Europa Centrală şi de Est (CEE). În cursul anului 2017, Turcia a întrecut Rusia şi a devenit cea mai activă piaţă de dezvoltare a Europei, adăugând 495.000 de metri pătraţi în a doua jumătate a anului, comparativ cu Rusia (330.000 mp) şi Polonia (298.000 mp).
Schimbarea comportamentului consumatorilor şi creşterea comerţului electronic au creat un mediu concurenţial mai dificil, dar au adus şi oportunităţi pentru proprietarii de centre comerciale şi pentru retaileri. Privind în perspectivă, volumul de spaţiu noi destinate a fi livrate în următorii doi ani este estimat la 6,6 metri pătraţi. Cu toate acestea, va exista o diviziune semnificativă Est-Vest, iar Europa de Vest se aşteaptă să înregistreze o scădere a volumelor de 21,3%, în timp ce CEE va înregistra o creştere de 12,3%. Acest lucru va continua tendinţa din ultimul deceniu a Europei de Vest care a rămas în plan secund comparativ cu Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte spaţiile noi construite.
“Tema principală a următorilor câţiva ani va fi axată pe conceptul de placemaking (punerea în evidenţă a aspectului social al locaţiei), deoarece, pe măsură ce sectoarele se estompează, va deveni de neconceput să se construiască o schemă de retail fără spaţii rezidenţiale, de birouri sau de distracţie. Centrele comerciale reprezintă acum nişte locaţii cu utilizări mixte ce creează poluri vibrante, care răspund nevoilor noastre comerciale, de agrement şi sociale “, spune Justin Taylor, head of EMEA retail Cushman & Wakefield.
În Europa de Vest, Franţa a fost cea mai activă ţară în ceea ce priveşte deschiderile noi, adăugând mai mult de 326.000 de metri pătraţi de spaţii noi de centre comerciale în 2017. Cu toate acestea, maturitatea pieţei şi oferta existentă au contribuit la o scădere cu 28% a spaţiilor noi construite comparativ cu anul 2016. În Marea Britanie, cererea mai slabă a retailerilor în afara locaţiilor prime şi un surplus de spaţii comerciale au condus la o scădere cu 23% a activităţii de dezvoltare a centrelor comerciale, cu doar 120.000 de metri pătraţi finalizaţi în 2017. Germania a înregistrat o scădere de 82%, întrucât legislaţia de planificare a limitat dezvoltarea unor noi centre comerciale în afara oraşelor.
În Spania s-a înregistrat un număr record de 82,4 milioane de turişti în 2017, fapt ce a avut un impact pozitiv asupra dezvoltării centrelor comerciale, pe măsură ce cererea din partea comercianţilor şi a investitorilor a crescut. Spania ocupă a doua poziţie în ceea ce priveşte activitatea de dezvoltare în 2017, cu 210.000 de metri pătraţi de spaţii noi, având de asemenea si al doilea cele mai multe deschideri planificate în perioada 2018-2019. Oraşele Helsinki, Paris, Luxemburg, Madrid şi Marsilia ocupă primele cinci poziţii cu privire la proiectele în curs de dezvoltare din Europa de Vest.
În ceea ce priveşte Europa Centrală şi de Est, în 2017, Rusia a fost a doua cea mai activă ţară în ceea ce priveşte dezvoltarea de noi spaţii comerciale, în ciuda unei scăderi semnificative, de la 1,6 milioane de metri pătraţi în 2016 la 0,6 milioane de metri pătraţi în 2017. Aceasta se datorează în parte scăderii economice începută în 2014, când numărul noilor proiecte a căror construcţie fusese anunţată a scăzut în mod semnificativ şi, de asemenea, unui relatic echilibru între cerere şi ofertă. Structura proiectelor ce vor fi finalizate în 2018 arată că dezvoltatorii şi-au schimbat acum atenţia de la proiecte de mare amploare la scheme mai mici.
Stocul de spaţii de retail din Turcia a crescut simţitor în 2017, cu 1,1 milioane de metri patrati de spaţii noi, devenind astfel cea mai activă ţară în acest sens, reprezentând 47% din totalul spaţiilor finalizate în 2017 în CEE. Proiectele anunţate pentru 2018-2019 includ 1,4 milioane de metri pătraţi de spaţii noi, cu aproximativ 70% din aceste spaţii fiind în Ankara sau Istanbul, deşi aceste dezvoltări sunt încetinite din cauza mediului de tranzacţionare relativ slab şi a nivelurilor de saturaţie atinse în anumite părţi ale pieţei.
În Europa Centrală, s-a înregistrat o scădere cu aproape 20% a volumului de spaţii de centre comerciale nou-deschise în 2017. Cu toate acestea, îmbunătăţirea mediului economic a condus la creşterea salariilor şi la creşterea vânzărilor cu amănuntul în regiune. Acest lucru a menţinut interesul retailerilor internaţionali şi a sprijinit dezvoltarea pieţelor de retail din Polonia, Cehia şi Slovacia.
În plus, activele nete ale celor 199 de fonduri deschise şi închise (cu excepţia SIF şi FP), locale şi străine, au scăzut în luna iulie cu 1,4%, comparativ cu luna precedentă, iar ieşirile nete ale lunii au totalizat 385 de milioane de lei (82,7 milioane de euro).
Activele nete ale celor 77 de fonduri deschise locale au scăzut în luna iulie, faţă de luna precedentă cu 1,8%, respectiv până la nivelul de 20,6 miliarde de lei (4,44 miliarde de euro), în vreme ce scăderea în anul curent a ajuns la 9,4%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În plus, activele nete ale celor 199 de fonduri deschise şi închise (cu excepţia SIF şi FP), locale şi străine, au scăzut în luna iulie cu 1,4%, comparativ cu luna precedentă, iar ieşirile nete ale lunii au totalizat 385 de milioane de lei (82,7 milioane de euro).
Activele nete ale celor 77 de fonduri deschise locale au scăzut în luna iulie, faţă de luna precedentă cu 1,8%, respectiv până la nivelul de 20,6 miliarde de lei (4,44 miliarde de euro), în vreme ce scăderea în anul curent a ajuns la 9,4%.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Continuarea şi dezvoltarea programului nuclear al DPRK (n. red. Republica Populară Democrată Coreeană) şi afirmaţiile DPRK privind acest subiect reprezintă o cauză a profundelor îngrijorări”, se arată într-un raport al Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică. Raportul a fost publicat la începutul săptămânii de directorul general al AIEA, Yukiya Amano.
Phenianul a decis în anul 2009 să nu mai permită investigatorilor AIEA să observe activităţile de la centrul de cercetare Yongbyon, interzicând accesul membrilor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică pe teritoriul său. În urma interdicţiei Coreei de Nord, agenţia a încercat să monitorizeze activitatea nucleară prin surse deschise şi imagini captate din satelit.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Surplusul de anul acesta ar urma să fie, însă, cu 0,1% mai mic decât cel din 2017, ca urmare a creşterii inflaţiei şi a scăderii uşoare a veniturilor din investiţiile străine.
În primul semestru al acestui an, principala destinaţie a exporturilor germane au fost pieţele statelor membre ale Uniunii Europene, mai ales cele ale membrilor zonei euro. Dar au mai contribuit şi veniturile din Statele Unite, care au totalizat 63 de miliarde de euro, precum şi cererea de produse germane venită din rândul ţărilor UE care nu fac parte din zona euro.
Centrul pentru Studii Economice Ifo mai indică şi un surplus comercial pentru Japonia de 299 miliarde de dolari (264 de miliarde de euro) şi un surplus de 110 miliarde de dolari pentru Olanda.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
La polul opus se află Luxemburg, unde rezidenţii de acolo ajung să plătească până la 768 de euro pentru un sejur, Malta cu 646 de euro pe persoană şi Austria, unde rezidenţii ajung să scoată din buzunare până la 607 euro pe persoană pentru un sejur.
Potrivit datelor centralizate de Eurostat, în 2016, durata şederii în unităţile de cazare luată în calcul pentru acest studiu a fost de o noapte sau mai mult, pentru timpul petrecut cu familia şi prietenii într-o staţiune.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
“Economia noastră este într-o situaţie mai bună ca niciodată. Sunt investite fonduri în îndrăgitul nostru dolar cum se întâmplă rar, profiturile companiilor sunt mai mari ca niciodată, inflaţia este scăzută, optimismul mediilor de afaceri este la un nivel mai înalt decât a fost vreodată. Pentru prima dată în multe decenii, protejăm angajaţii” americani, a transmis Donald Trump joi prin Twitter.
Economia Statelor Unite a avut o creştere de 4,1% în intervalul aprilie-iunie, iar pentru perioada iulie-septembrie se estimează o creştere de 3%.
Şi în Statele Unite a fost înregistrată o scădere a investiţiilor străine directe, similară cu cea din UE. Astfel, în 2017 Statele Unite au atras investiţii străine directe de aproximativ 275 de miliarde de dolari. Prin comparaţie, în 2016 SUA au avut investiţii de 457 de miliarde, iar în 2015 de 466 de miliarde. Procentual, scăderea din 2017 este de 40%.
Potrivit UNCTAD, în Marea Britanie investiţiile străine directe au însumat doar 15 miliarde de dolari.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro