Societatea Raiffeisen Asset Management (RAM), al doilea cel mai mare manager de fonduri mutuale din România, cu active în gestiune de 3,7 miliarde de lei, a introdus comisioane pentru răscumpărările făcute de investitori mai devreme de un an de zile. Mai exact, pentru fondurile cu un profil de risc mai ridicat, precum Raiffeisen Prosper, Raiffeisen Benefit, Raiffeisen Confort şi Raiffeisen Confort 2, managerul percepe un comision negociabil de maxim 3% din valoarea unităţilor de fond răscumpărate dacă investitorul se retrage din fond mai devreme de 365 de zile. Pentru o investiţie egală sau mai mare de 365 de zile, managerul nu percepe comision de răscumpărare. În cazul fondurilor cu risc scăzut, cum sunt fondurile Ron Plus şi Euro Plus comisionul de răscumpărare este negociabil de maxim 1% din valoarea unităţilor de fond retrase dacă investiţia are o durată de sub 365 de zile.
Tag: Raiffeisen
-
Raiffeisen taie dobânzile la depozitele în euro până la maximum 3% pe an
Raiffeisen Bank a redus cu până la 0,2 puncte procentuale dobânzile plătite la depozitele în euro ale persoanelor fizice, bonificaţiile fiind cuprinse între 2 şi 3% pe an în funcţie de scadenţă şi de suma depusă. Cea mai amplă reducere de dobândă a fost efectuată în cazul depozitelor cu scadenţa la şase luni, care sunt bonificate cu 2,3% dacă suma depusă de client nu depăşeşte 5.000 de euro. Clienţii care aduc la bancă mai mult de 30.000 de euro şi îi ţin o jumătate de an primesc o dobândă de 2,6% pe an. Cea mai mare dobândă, de 3% pe an, este oferită la depozitele mai mari de 30.000 de euro constituite pe un an. Mai multe bănci au redus de la începutul anului dobânzile la depozitele în euro, în condiţiile în care presiunea pe resurse s-a mai redus, iar creditarea a rămas anemică. Volumul depozitelor în valută atrase de bănci s-a majorat cu peste 10% la valori în euro în 2012 pe fondul deprecierii leului. Băncile au ţinut mult timp cu dinţii de dobânzile la depozitele în valută, dar în prezent pe piaţă mai există foarte puţine oferte cu dobânzi peste 4% pe an la economiile în euro.
-
Raiffeisen acordă IMM-urilor credite de maximum 1,85 mil. euro cu garanţii UE
Raiffeisen, a cincea bancă din sistem după activele deţinute, a majorat la 1,85 mil. euro valoarea maximă a creditelor acordate întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) şi garantate de Fondul European de Dezvoltare Regională prin iniţiativa Jeremie. Anterior, valoarea maximă era de 1,02 mil. euro. Companiile din sectorul transporturilor rutiere pot împrumuta o sumă maximă de 937.500 de euro şi în cazul acestora plafonul fiind însă majorat. Totodată, perioada maximă de acordare a creditelor a fost extinsă la zece ani în cazul companiilor cu cifra de afaceri sub 5 mil. euro. Prin acest program, firmele pot accesa credite garantate în proporţie de 80% de Fondul European de Dezvoltare Regională, astfel că acestea trebuie să prezinte la bancă garanţii proprii de 20% din suma contractată. Aceste credite pot fi contractate de firme cu o cifră de afaceri de până la 50 mil. euro şi maximum 250 de angajaţi. Raiffeisen a început creditarea în cadrul acestui program cu aproape doi ani în urmă, având alocat un plafon de garanţii de 102,5 mil. euro.
-
Raiffeisen începe să dea IMM-urilor finanţări din cele 15 milioane de euro de la BEI
Raiffeisen Leasing, divizia locală de leasing financiar a grupului austriac cu acelaşi nume, a început să vândă întreprinderilor mici şi mijlocii (IMM) finanţări pentru achiziţia de echipamente şi vehicule noi din linia de credit de 15 milioane de euro primită în toamna anului trecut de la Banca Europeană de Investiţii (BEI). Clienţii pot lua prin această facilitate credite la costuri mai mici decât în condiţii standard. Compania de leasing percepe o marjă de dobândă de 4,95% peste Euribor şi o taxă de administrare de 1,85%.
-
Cardurile, bancomatele şi POS-urile Raiffeisen nu funcţionează sâmbătă spre duminică
Cardurile emise de Raiffeisen, precum şi reţeaua formată din peste 1.100 de bancomate şi aproximativ 10.500 de terminale de plată (POS) nu vor putea fi folosite în noaptea de sâmbătă spre duminică între orele 03:00 şi 09:00 din cauza unei operaţiuni de îmbunătăţire a sistemelor informatice ale procesatorului Euronet care administrează toată infrastructura de carduri a băncii. Potrivit Raiffeisen, întreruperea serviciilor de autorizare a tranzacţiilor pe card este necesară pentru îmbunătăţirea securităţii tranzacţiilor şi a calităţii serviciilor. În toamna trecută o eroare apărută în sistemul Euronet a făcut ca multor clienţi ai Raiffeisen să le fie retrase din cont sume duble sau triple faţă de plăţile reale făcute cu cardul.
-
Ionuţ Dumitru, economistul-şef al Raiffeisen: Mi se pare periculos să punem la îndoială metodologia INS sau cifrele publicate de acesta
Invitatul emisiunii ZF Live de ieri a fost Ionuţ Dumitru, economist-şef al Raiffeisen Bank, cu care am vorbit despre previziunile economice pentru noul an. În prima parte a discuţiei, Dumitru s-a referit la scandalul revizuirii în scădere a PIB-ului pentru anul 2011, cu 20 miliarde de lei, care a dus la demiterea preşedintelui INS. “În ceea ce priveşte conturile naţionale, există un grad destul de ridicat de incertitudine, în sensul că măsurătorile statistice se bazează pe anumite eşantioane care pot fi o oglindă fidelă a realităţii sau o oglindă mai departe de realitate. Întotdeauna când publică datele de PIB, Statistica publică întâi o estimare numită semnal, care este destul de incertă la acel moment, deoarece se bazează pe foarte puţine date disponibile. Ulterior, pe măsură ce datele contabile devin disponibile, se actualizează cifrele şi, de regulă, doi ani cifrele de PIB sunt revizuibile. Chiar şi atunci când se publică ultima cifră, care rămâne bătută în cuie, ea este o estimare, pentru că nu poţi să măsori toate datele din economie. Ce trebuie spus însă este că metodologiile după care se fac aceste calcule sunt metodologii europene agreate şi auditate de către Eurostat, deci sunt aceleaşi la nivelul tuturor ţărilor din Europa. N-aş pune sub nicio formă la îndoială aceste metodologii sau cifrele publicate de Statistică, mi se pare chiar periculos să facem lucrul acesta.”
-
Scrisoarea şefului Raiffeisen către Moş Nicolae: Calităţile pe care ar trebui să le aibă viitorul guvern al României
Van Groningen şi-a amintit de perioada când era copil în Olanda şi obişnuia să îi scrie lui moş Nicolae, iar toţi membrii familiei îşi puneau cizmuliţele în faţa şemineului. De acolo în mod sigur nu lipsea lista de dorinţe, dar şi un morcov pentru calul alb al moşului.
Bancherul mărturiseşte că, deşi nu mai face demult liste pentru moş Nicolae, a fost stârnit în ultima perioadă de întrebările din interviuri şi conferinţe privind priorităţile care ar trebui să fie pe masa noului guvern.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Raiffeisen a făcut profit de 72 milioane de euro în primele nouă luni
La nouă luni a rezultat un câştig total de 72 mil. euro, majorat cu 20,4% faţă de perioada corespunzătoare din 2011. Profitul continuă să oscileze de la un trimestru la altul în funcţie de evoluţia costurilor cu provizioanele pentru credite neperformante şi a cheltuielilor administrative.
Rata neperformantelor s-a menţinut la 10,3%, însă costul cu provizioanele a urcat cu 43% la nouă luni, până la 74 mil. euro, inclusiv pe seama provizioanelor suplimentare pentru anumiţi clienţi corporate. Cheltuielile administrative au scăzut cu 10%. Bogdan Popa, CFO al Raiffeisen, spune că eficientizarea proceselor interne şi optimizarea reţelei de agenţii au permis ajustarea numărului de angajaţi, care a scăzut cu 400 în ultimul an.
-
Economistul şef Raiffeisen: Este nevoie de 20-30 de ani pentru aderarea la zona euro din perspectiva convergenţei reale
“Cred că în momentul de faţă a devenit aproape imposibil, tehnic şi practic, să mai aderăm la zona euro în 2015. Ar fi trebuit să fim deja în mecanismul ratelor de schimb, lucru care nu s-a întâmplat”, a afirmat Dumitru după o conferinţă la BNR. El a arătat că, din perspectiva convegenţei nominale, probabil că în câţiva ani România ar putea fi pregătită dacă implementează o agendă de reforme foarte serioasă.
-
GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Cum au plecat banii din Est
Analiştii UniCredit arată, în context, că România a avut parte de ieşiri semnificative de capitaluri, echivalente cu 1,2% din activele bancare şi de trei ori mai mari decât în a doua jumătate a anului trecut, un posibil factor favorizant fiind prezenţa semnificativă a băncilor greceşti în sistemul bancar românesc.
