BusinessMagazin

Tag: proiect

  • Proiectul Restitutio Cantemir în Cracovia

    Cu ocazia împlinirii a 350 de ani de la naşterea principelui Moldovei Dimitrie Cantemir (1673-1723), Computerland România, în parteneriat cu Institutul Cultural Român, organizează Proiectul RESTITUTIO CANTEMIR, ce pune accentul atât pe latura academică, cât şi pe cea culturală a personalităţii enciclopedice a lui Dimitrie Cantemir.

    În deschiderea evenimentului, peste 150 de persoane au vizitat Expoziţia foto-documentară cu imagini după documente şi artefacte din perioada vieţii lui Dimitrie Cantemir, mai exact din secolele XVII-XVIII, organizată de către Arhivele Naţionale ale României, în parteneriat cu Academia Română, Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Muzeul Naţional al Literaturii Române.

    Expoziţia RESTITUTIO CANTEMIR cuprinde reproduceri ale principalelor lucrări cantemirene, scrieri literare, inclusiv manuscrise muzicale, reproduceri de hărţi, stampe si semne de validare (sigilii) ce acoperă deopotrivă perioada şederii prinţului Cantemir la Istanbul, anii de domnie pe tronul Moldovei, precum şi perioada refugiului în Rusia.  

    În cea de-a doua parte a evenimentului, Domnul Ovidiu Miron, Directorul ICR Varşovia, a făcut o scurtă prezentare a proiectului în deschiderea concertului RESTITUTIO CANTEMIR, susţinut de Ansamblul Cameral de Muzică Veche „Anton Pann”. Audienţa a fost cu adevărat încântată de cele 7 compoziţii muzicale interpretate, despre care se cunoaşte cu certitudine că au fost create de Dimitrie Cantemir. Compoziţiile sunt preluate din lucrarea sa „Cartea Ştiinţei Muzicii după forma literelor” şi sunt contextualizate sonor cu ajutorul muzicienilor-cercetători din Ansamblul “Anton Pann” şi muzicienii invitaţi din SUA, Canada, Turcia şi Liban.            

    Unicitatea spectacolului a fost dată de utilizarea instrumentelor şi a interpretării specifice perioadei, alături de video-proiecţia holografică a principelui Dimitrie Cantemir, care şi-a prezentat personal creaţiile muzicale.

    Proiectul RESTITUTIO CANTEMIR va continua în Berlin, pe data de 17 mai 2023, ora 18:00, în sala de concerte a Bibliotecii de Stat.

    Parteneri Proiect: Academia Română, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Institutul Cultural Român, Muzeul Naţional al Literaturii Române, Arhivele Naţionale ale României, Asociaţia pentru Cultură şi Tradiţie Anton Pann, Primăria Municipiului Iaşi, Ateneul Naţional din Iaşi, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, Societatea Română de Televiziune, Radio România, Trinitas TV, Simavi, Prodal 94, Carpatina şi Romfilatelia.

    Proiectul este înscris în Calendarul de Manifestări al Ministerului Culturii, care a acceptat şi patronajul acestuia. Organizarea proiectului încearcă să reflecte dimensiunea enciclopedică a vieţii şi operei lui Dimitrie Cantemir.

     

     

     

     

     

  • Sam Altman, omul din spatele revoluţiei ChatGPT, se pregăteşte să facă o nouă mutare: Fondatorul companiei care a creat cel mai cunoscut program de inteligenţă artificială din lume este pe cale să obţină o finanţare de o sută de milioane de dolari pentru un uriaş proiect cripto lăsat pe pauză

    Şeful OpenAI, Sam Altman, este aproape de a obţine o finanţare de aproximativ 100 de milioane de dolari pentru planul său de a utiliza tehnologia de scanare a irisului în scopul de a crea o criptomonedă globală numită Worldcoin. Dacă planul lui Altman va funcţiona, el va reprezenta o gură de aer pentru industria cripto, pentru care anul 2023 a însemnat doar turbulenţe şi probleme, scrie Financial Times.

    Potrivit unor persoane familiarizate cu această mişcare, Worldcoin se află deja în discuţii pentru obţinerea finanţării, în timp ce se pregăteşte de lansare, care ar putea avea loc în următoarele săptămâni.

    Printre cei care participă la acest proiect se numără atât investitori mai vechi precum Khosla Ventures şi fondul de criptomonede al Andreessen Horowitz, precum şi fondatorul FTX Sam Bankman-Fried şi antreprenorul de internet Reid Hoffman, cât şi nume noi.

    Worldcoin a fost fondată de Altman şi Alex Blania în 2019. Compania a ieşit de sub lumina reflectoarelor după succesul OpenAI, creatorul ChatGPT, care a încheiat un acord de mai multe miliarde de dolari cu Microsoft la începutul acestui an.

    Cu toate acestea proiectul este foarte ambiţios. La baza lui stă utilizarea tehnologiei de scanare a globilor oculari pentru a crea un sistem global de identificare care ar putea fi folosit pentru a obţine acces liber la propria sa monedă globală, Worldcoin.

    Cheia planurilor companiei este un un dispozitiv de scanare cu formă de  glob care „foloseşte biometria irisului pentru a stabili calitatea de persoană unică a unui individ, apoi creează un World ID digital care poate fi folosit ca şi cale de acces către o varietate de aplicaţii, fără a dezvălui identitatea utilizatorului”, potrivit reprezentanţilor Worldcoin.

    Odată ce utilizatorii şi-au stabilit identitatea, pot primi gratuit tokenuri Worldcoin, a precizat compania.

    Worldcoin s-a transformat în ţinta criticilor mai ales pe fondul faptului că în general scanările biometrice prezintă riscuri şi întrebări legate de confindenţialitatea utilizatorilor. Potrivit propriului website: „compania nu va stoca datele biometrice preluate în urma scanărilor, iar dispozitivul nu va afecta ochii utilizatorilor”

    După ce a funcţionat anterior într-o versiune creată pentru teste, compania se pregăteşte acum să îşi lanseze protocolul blockchain şi să înceapă să înregistreze tranzacţiile în următoarele şase săptămâni.

    Worldcoin a refuzat să comenteze cu privire la strângerea de fonduri.

  • Cine este românul care vrea să construiască unul dintre cele mai revoluţionare proiecte imobiliare din ţara noastră – GALERIE FOTO

    După ce şi-a îndeplinit visul din copilărie, acela de a deveni avocat, Lucian Azoiţei şi-a îndeplinit acum şi visul antreprenorial: acela de a demara un proiect prin care vrea să revoluţioneze piaţa imobiliară locală, dar şi din regiune. Între cele două a existat însă o scurtă, dar intensă şi prosperă experienţă corporatistă într-o multinaţională cunoscută, pe care executivul din fruntea dezvoltatorului imobiliar Forty Management a sacrificat-o însă fără regrete pentru un bun mai de preţ: independenţa. Cu ce provocări, eşecuri şi reuşite a venit „la pachet” rolul de antreprenor?

    „Astăzi, după cinci ani de muncă susţinută îmi văd visul cu ochii”, a spus executivul din fruntea dezvoltatorului imobiliar Forty Management, căruia i-a pus bazele în 2015, alături de Tudor Bădiţescu, în cadrul unei conferinţe de presă recente, în care a anunţat demararea oficială a construcţiei proiectului de reconversie urbană mixtă, self-sustainable, Central District Lagoon City. Spre deosebire de alte proiecte imobiliare similare, care constau în proiectarea unor mici orăşele dezvoltate în cadrul marilor oraşe, Central District Lagoon City reprezintă un concept brevetat şi adus în sistem de franciză în România, deosebindu-se prin faptul că nucleul fiecărui astfel de „oraş” e reprezentat de o lagună artificială, întinsă de 10.000 de metri pătraţi, cu apă turcoaz, „ca-n Maldive”. Francizorul Crystal Lagoons, o companie americană al cărei portofoliu numără, în prezent, peste 1.000 de proiecte finalizate sau în curs de execuţia, a distribuit conceptul pe mai mult de 60 de pieţe până în prezent.

    O lectură transformată în vis antreprenorial. Azoiţei a povestit că a aflat de acest concept dintr-o revistă şi a fost fascinat de idee, mai ales că, în 2009, la data lansării primului proiect, laguna, care, prin prisma tehnologiei din spate, „utilizează de 50 de ori mai puţină energie decât o piscină de dimensiuni similare”, primise titlul de cea mai mare piscină din lume şi fondatorul din spatele său reuşise să vândă 1.400 de apartamente în câteva luni. După ce a aflat de concept, Azoiţei a făcut din lansarea proiectului în România un obiectiv, însă până a reuşit să bată palma cu deţinătorii brevetului a durat câţiva ani. Potrivit companiei, valoarea investiţiei din România va depăşi 120 de milioane de euro. În paralel cu finanţarea proprie, proiectul va beneficia de un credit bancar provenit de la un consorţiu alcătuit din instituţiile CEC Bank, Alpha Bank şi First Bank, scrie ZF. În paralel, conceptul va fi scalat şi la Budapesta, Praga şi Varşovia, unde va fi necesară, pentru fiecare dintre proiecte, câte o investiţie cuprinsă între 140 şi 190 milioane de euro.

    Un nou start la început de mileniu. Într-un interviu acordat BUSINESS Magazin, Lucian Azoiţei ne-a povestit şi cum a ajuns să fie antreprenor, deşi nu a fost prima „opţiune de carieră”. „Eu toată viaţa am vrut să fiu avocat. Pentru mine a fost o meserie de vocaţie.” Dorinţa de a deveni avocat a apărut prin clasa a 6-a, de la momentul în care a întâlnit întâmplător un prieten al mamei sale, „un domn foarte bătrân, la vreo 80 de ani, îmbrăcat cu un palton lung, până în pământ, şi o prestanţă remarcabilă”. Impresionat de această apariţie, când a aflat că respectivul personaj era avocat, şi-a spus că asta este meseria pe care o va alege, la rândul lui. Peste ani, a dat admitere la un liceu de drept administrativ, „unde mă interesau doar materiile de drept”, iar apoi a urmat Facultatea de Drept. Însă n-a practicat niciodată, şi asta deoarece spune că în anii respectivi, în anii ’90, când a terminat studiile, singura soluţie de a reuşi în acest domeniu şi de a te întreţine era să ai resurse financiare de acasă. „Ceea ce nu era cazul. Nu exista, la vremea respectivă, când făceai stagiatura în zona avocaturii, ca cineva să îţi dea un salariu. Chiar dacă aveai o relaţie foarte bună cu maestrul, dădeai tu bani”, povesteşte el. Neavând aşadar bani să se întreţină, a ales altă cale: să încerce pe propria piele diverse reţete antreprenoriale. Mai direct spus, „făceam, ca toată lumea, mic trafic de frontieră”. A încercat totodată, inclusiv pe perioada facultăţii, şi diverse meserii, de la barman sau ospătar, la agent de vânzări de pixuri, vopsele şi nu numai, lucrând inclusiv la o firmă de pufuleţi.

    După ce şi-a spus că nu mai are rost să continuie micile afaceri pe care le desfăşura, pentru că nu îi aduceau o sursă de venit satisfăcătoare, a ales calea multinaţionalelor, în special pe zona de vânzări, în care spune că două calităţi esenţiale sunt capacitatea de adaptare şi de dialog. Spre finalul anilor ’90 a ajuns să deţină „o poziţie interesantă la Gilette România, ca director de vânzări, când practic am ajuns la maximul de carieră în domeniul multinaţionalelor”. Povesteşte că în acea perioadă câştiga foarte bine – avea un „salariu de 2.000 de dolari pe lună, maşină nouă, străină, cu motor mare, birou în Primăverii, cu doamnă secretară”, toate acestea la doar 25 de ani. Şi, cu toate că începuse o carieră de succes ca şi corporatist, avea să renunţe la tot pentru a face antreprenoriat „full time”.

    Maldivele Bucureştiului

    Pe plan local, proiectul Central District Lagoon City va include peste 400 de apartamente destinate exclusiv închirierii, cu preţuri în rând cu media pieţei de închirieri de lux de la data finalizării. Totodată, în complex vor fi amenajate o clădire de birouri, spaţii comerciale şi de servicii, inclusiv un heliport şi servicii de concierge, cinematograf, grădiniţă, centru spa şi un hotel de cinci stele cu peste 300 de camere, printre altele. Amplasată pe o suprafaţă de peste 10.000 de metri pătraţi, laguna va avea o adâncime maximă de doi metri, două plaje de mari dimensiuni, întinse pe mai mult de 3.200 de metri pătraţi şi va fi întrebuinţată atât în sezonul cald, pentru înot şi sporturi nautice, cât şi în lunile de iarnă, ca pationar. Faţă de alţi dezvoltatori care oferă închirieri pe termen scurt, Azoiţei susţine că în proiectul pe care îl dezvoltă compania sa se vor oferi închirieri pe termen lung, estimările vizând, potrivit ZF, un nivel anual de venituri din chirii de 24 de milioane de euro. Dacă termenul de finalizare a lagunei este estimat pentru acest an, construcţia totală a proiectului urmează să se întindă până în 2026.

    Lecţia eşecului. „Am avut o oportunitate la vremea respectivă. Cineva a venit la mine şi a zis: Uite, eu am o firmă de distribuţie de materiale de construcţii, nu vrei să lucrezi pentru mine?” Iniţial a spus „nu”, pentru că avea o poziţie bună, un salariu bun. „Singura variantă – văzusem eu prin filme – a fost să ne asociem în aşa fel încât să am senzaţia că lucrez pentru mine”. Cel care lansase invitaţia a fost de acord, aşa că a intrat în business cu 25% din firmă, „iar el cu 75%. Şi am muncit ca un animal şi mi-a luat toţi banii”, povesteşte, acum amuzat.

    Când l-am întrebat de ce a renunţat la condiţiile bune din multinaţională pentru a se avânta într-un mediu nesigur, spune că la baza acestei decizii a fost dorinţa de libertate. „Pentru că eu ştiu că oricât de bine ai fi plătit şi în orice poziţie ai ajunge, niciodată nu poţi să rivalizezi cu un antreprenor. Eu sunt o fire foarte liberă, în general, şi mi-am dorit toată viaţa să fiu liber, să nu depind de nimeni. Să nu existe cineva care să-mi impună să fac ceva, nici din perspectiva programului, nici din cea a modului de abordare şi aşa mai departe. Numai propriile tale idei şi propriile tale mijloace de dezvoltare.” Asta, adaugă el, ţi-o poate oferi doar antreprenoriatul, despre care recunoaşte însă că „vine la pachet cu nişte dezavantaje îngrozitoare, pentru că nu mai există să faci shut down, nu mai există să te linişteşti, nu mai există să te focusezi pe altceva decât ceea ce faci”. Dar între cele două părţi ale balanţei, a preferat întotdeauna libertatea. „Libertatea pentru mine a fost libertatea mentală. De multe ori eşti mult mai prins ca antreprenor şi în lanţuri mult mai strânse decât în rolul de corporatist. Dar cel puţin mental ai senzaţia că eşti liber şi că iei propriile decizii.”

    Şi, din anii 2000, când a intrat pe drumul antreprenoriatului, a păstrat neîntrerupt această cale, primii doi ani în compania de distribuţie de materiale de construcţii, care i-a adus o lecţie foarte grea, pentru că „am câştigat o grămadă de bani ca şi companie. Dar eu n-am văzut nimic. În 2002 am ajuns, după destul de mulţi ani de carieră şi în poziţii relativ importante, să împrumut maşina Dacia de la tata, ca să mă pot deplasa. Şi nu mai aveam nimic, efectiv. Şi atunci, tot aşa, apărută o oportunitate.” Subliniază că, în ciuda faptului că, din punct de vedere material, pierduse tot, în realitate nu a fost aşa. „Am câştigat enorm de multă experienţă. Dacă, la un moment dat, ai pierdut sau o iei de la capăt, s-a acumulat extrem de multă experienţă, multă informaţie, networking, relaţii sociale, mod de comportament. Adică tu, practic, ai făcut o şcoală în momentul de acela. E adevărat, ai plătit-o foarte scump, dar e şcoala ta. Nu ţi-o ia nimeni. Şi asta a contat extrem de mult, pentru că în 2002 a apărut o altă oportunitate şi m-am asociat cu altcineva, tot în domeniul ăsta, al materialelor de construcţii, pentru că deja învăţasem despre el.”

    Punct şi de la capăt, înainte şi după criză. Alături de noul partener de business a înfiinţat Pazo, cu o investiţie de 8.000 de dolari, „ai lui, că eu nu aveam niciun ban”, dar cu participaţie egală, pornind distribuţia de materiale de finisaj. „Şi avantajul a fost că, având backgroundul ăsta, să spunem, şi fiind anii 2000, când erau destul de puţini antreprenori tineri cu o abordare diferită, noi ne-am dus direct la nivel mare.” Pentru că nu aveau bani să facă distribuţie în adevăratul sens al cuvântului, pentru care aveau nevoie de maşini, oameni, tehnologie, s-au hotărât să meargă pe zona de proiecte B2B. Şi, în primăvara anului 2003, au câştigat un contract de furnizare a ceramicii cu primul Carrefour din România, „un contract foarte mare, cu resurse financiare mari”. Şi, de atunci, spune că Pazo a făcut toate Carrefour-urile din România, iar în 2007 ajunsese să furnizeze în vreo cinci ţări.

    A venit însă criza, „ca un tsunami”, moment când „s-a terminat cu distribuţia”. „Gândiţi-vă că noi făceam 20 de milioane de euro pe an la nivelul anului 2007. O sumă colosală în ceramică. Şi în 2009 am vândut de un milion. Nu exista capacitate de procesare, de găsire de soluţii, de remediere. Pur şi simplu a dispărut tot, nu aveai ce să faci. Nici nu-mi dau seama dacă exista vreo soluţie la vremea respectivă. Dacă mă întrebaţi cum am supravieţuit, nu ştiu. Din momentul acela, încet, încet am reuşit să reîncepem să creştem, dar nu am mai atins niciodată cifrele respective.”

    A rămas în Pazo până în 2018, dar a avut, de-a lungul timpului, mai multe iniţiative de business, inclusiv fondarea dezvoltatorului Forty Management, al cărui portofoliu include proiecte precum Central District Cuza 99, Central District 4 Elemente, Central District Viitorului 134, Central District Lagoon City şi Central District Royal Suites. Până în prezent, dezvoltatorul a vândut, potrivit ZF, 700 de apartamente în şase proiecte.

    „E important să ai urechile şi mintea deschise. Pentru că, da, unele lucruri nu le asimilezi până nu le trăieşti pe pielea ta. Dar dacă tu auzi măcar poveştile respective, undeva se înregistrează. Şi în momentul în care ai de luat o decizie, sau se întâmplă ceva, poate-ţi aduce aminte pilda şi situaţia pe care ai auzit-o. Pentru tine e diferită, poate se manifestă altfel, dar te ajută.”

    Lucian Azoiţei, CEO şi fondator, Forty Management

    Piaţa şi businessul sunt doar negociere”

    Antreprenoriatul, spune el, îi răpeşte mult timp. „În realitate nu sunt atât de liber pe cât m-aş dori să fiu. Eu am şi trei copii, ceea ce înseamnă foarte mult timp petrecut cu ei. La ora 10:00 mă duc la birou, activităţi normale, întâlniri, discuţii şi aşa mai departe. Mai iau masa cu cineva, iar seara mă retrag.” Povesteşte însă că are şi momente în care, cu ajutorul călătoriilor mai ales, „dispare”, tocmai pentru a-şi păstra capacitatea de a fi alert în continuare, pentru că „intrarea în această rutină zilnică care te macină, la un moment dat te face să nu mai ai viziune. Iar datoria mea şi rolul meu este să şi am o direcţie de dezvoltare pentru firma, sau pentru mine personal, şi atunci am nevoie de aceste supape”.

    De altfel, spune că, în paralel cu deconectarea şi relaxarea, călătoriile sunt şi surse de idei şi energie, aşa că le recomandă tinerilor să călătorească, „chiar şi cu cortul, chiar dacă doarmi pe stradă, nu contează, important este să călătoreşti pentru aţi se deschide mintea”.

    Însă prima sa recomandare, „la mare distanţă de oricare alta”, pentru cei aflaţi la începutul carierei este să facă cursuri de oratorie. „Şi să încerce să citească foarte mult.” Una dintre cărţile a căror prezenţă o consideră esenţială în biblioteca oricărui lider şi nu numai e „Skin in the game”. Susţine, însă, că e imperios necesar ca aceste cărţi să fie coroborate cu diverse cursuri, de psihologie, de oratorie, de tehnici de negociere şi nu numai, care să te formeze din punct de vedere psihologic. „Pentru că, până la urmă, viaţa şi businessul sunt doar negociere.”

    Ca lider, Azoiţei spune că este deopotrivă „modest şi foarte popular. Îmi place să cred că sunt prieten cu colegii. Zic eu că nu mă încadrez într-un stil de leadership clasic. Eu iubesc foarte mult ceea ce fac. Şi în general m-am înconjurat de oameni care îşi iubesc meseria. Şi încercăm împreună să punem câte un pic din know-how-ul nostru, din viziunile noastre, din ceea ce ştim să facem, ca să facem un lucru mai bun. Nu reuşim noi să revoluţionăm lumea, dar dacă ne facem treaba, cu pasiune faţă de meseria respectivă, că noi ne-am ales-o, nu ne-a obligat nimeni, eu sunt convins că vom avea succes.” În paralel cu pasiunea pentru meseria aleasă, executivul pune preţ şi pe loialitatea oamenilor din echipă. „Loial înseamnă să tragi cu casa, cu firma.” E, de altfel, calitatea a cărei lipsă nu ar putea să o tolereze la oamenii din subordine.

    2015 anul fondării Forty Management

    Despre mentorat spune că, la momentul în care şi-a început el cariera, nu prea aveai cum să găseşti mentori. „Noi suntem o generaţie care a prins o schimbare radicală – Revoluţia şi trecerea de la comunism la capitalism. A existat un capitalism sălbatic început din anii ’90 până în 2000, când a început să se stabilizeze. În această perioadă noi am crescut. Nu aveam de unde să găsim mentori. Nu existau mentori la vremea respectivă. Toată societatea a evoluat în acea perioadă, şi cei de atunci au devenit ei mentori, ulterior.”

    El e de părere că astăzi nu neapărat trebuie să stai pe lângă anumiţi mentori, ci să stai pe lângă oameni cu experienţă şi să le auzi poveştile. „E important să ai urechile şi mintea deschise. Pentru că, da, unele lucruri nu le asimilezi până nu le trăieşti pe pielea ta, pentru că aşa e în viaţă. Dar dacă tu auzi măcar poveştile respective, undeva se înregistrează. Şi în momentul în care ai de luat o decizie, sau se întâmplă ceva, sau ai o situaţie genul ăsta, poate-ţi aduci aminte pilda şi situaţia pe care le-ai auzit. Pentru tine e diferită, poate se manifestă altfel, dar te ajută.”

    Vorbind şi de criza COVID, Azoiţei spune că pandemia a fost mult mai uşoară, mai ales că avea deja experienţa crizei precedente, iar şantierele au mers în continuare. „Eu zic că a făcut şi o chestie bună, chiar dacă s-au creat foarte multe drame. Ne-a învăţat şi cu zona asta negativă. Am văzut că există şi un revers al medaliei.”

    În final, Azoiţei spune că, după lagună, nu mai are alt vis antreprenorial. „Acesta e the project, ca să zic aşa.”   

  • Marea reformă a consolidării bugetare a murit înainte de a începe

    Guvernul, cu o lipsă în buget de 4,7 miliarde de lei doar în primul trimestru, s-a gândit să facă ceva economii restrângând cheltuielile şi a elaborat un proiect de ordonanţă de urgenţă în acest sens care prevede, între multe altele, îngheţarea salariilor din sistemul public la nivelul lui 2022, stoparea angajărilor în structurile de stat, îngheţarea achiziţiilor de maşini în instituţiile statului sau interzicerea cumulului pensie-salariu în structurile publice. La câteva zile după ce proiectul a apărut în piaţă, „pe surse”, puţine din cele mai sus descrise au rămas valabile.

    Ceea ce a fost prezentat drept program de „austeritate bugetară” a rămas o vorbă goală. Sindicatele din învăţământ şi cele din administraţia publică anunţă că vor intra în grevă generală dacă salariile lor vor fi îngheţate. Pentru că inflaţia este de 15%, iar oamenii cer compensaţii. Doar că, în actuala situaţie, cu venituri cu mult sub ceea ce a fost prognozat în legea bugetului, deficitul convenit de 4,4% din PIB nu va putea fi atins şi, extrapolând, golul bugetar ar urma să fie, dacă nicio minune nu se iveşte, de cel puţin 20 de miliarde de lei, estimarea blândă a Finanţelor. Aşa că soluţia ar fi fost tăierea de cheltuieli pentru că majorarea taxelor, după majorările intervenite la 1 ianuarie, ar atinge şi mai mult economia care şi aşa va avea o creştere mai modestă în acest an, undeva la 2,5%, faţă de 4,7% anul trecut.

    Guvernul s-a gândit, aşadar, să reducă din cheltuieli. Dar, rând pe rând, ipotezele de economisire cad ca popicele. Cumulul pensie-salariu (de care beneficiază şi premierul Nicolae Ciucă) nu va mai fi interzis. PSD (prin vocea preşedintelui său Marcel Ciolacu, viitorul premier) susţine însă impozitarea suplimentară a veniturilor din cumulul pensie-salariu. Ar fi vizate veniturile brute care depăşesc venitul preşedintelui României, adică undeva la 25.000 de lei. Cu cât vor fi impozitate suplimentar aceste venituri? Nu ştim. Câţi bani vor veni la buget – o statistică mai veche arată că în jur de 30.000 de persoane au venituri mai mari decât ale preşedintelui României – iarăşi nu ştim pentru că măsura ar urma să fie valabilă pentru pensionarii reangajaţi la stat. Nu există niciun calcul, nicio prognoză. Despre îngheţarea salariilor, ministrul muncii, Marius Budăi, spune că nu va fi o „îngheţare”, ci o „nonintervenţie”.

    Marius Budăi: „Pe o perioadă de câteva luni să nu mai fie intervenţie asupra legii salarizării. Suntem într-un contract cu Banca Mondială. Punem la dispoziţia Băncii Mon­diale datele, astfel încât să avem oglinda unde suntem acum şi să ştim ce măsuri să luăm. Deci nu vorbim de o îngheţare a salariilor, ci de o neintervenţie pe o perioadă limitată”. Ce-o fi însemnând asta, e greu de spus.

    În privinţa angajărilor la stat, ministrul muncii spune că vor fi excepţii. Vor fi exceptate în primul rând sănătatea şi educaţia, unde, într-adevăr, este un deficit de personal. Doar că educaţia şi sănătatea reprezintă segmentul cel mai puternic al anga­jaţilor din sectorul public – sunt 245.000 de angajaţi în sănătate şi 363.000 de angajaţi în sistemul de educaţie, de la grădiniţă până la universitate.

    În total 608.000 de angajaţi, adică 48% din totalul de 1,27 de milioane de angajaţi ai statului. Prin urmare nu faci angajări în celelalte sectoare, în administraţie, de pildă. Dar câte beneficii îţi vin de aici, dacă nu angajezi 100 sau 1.000 de oameni? Da, sunt mulţi angajaţi la stat, dar cu astfel de măsuri nu faci o economie de 20 de miliarde de lei, cât iese calculul că ar fi golul bugetar pe întreg anul (după estimarea veniturilor din T1) şi, probabil, deficitul-ţintă de 4,4% din PIB pentru 2023 nu va putea fi respectat.

     

     

  • Proiect de OUG: Interzicerea cumulului pensie-salariu şi a achiziţiei de maşini şi mobilă

    „De la data intrării în vigoare a prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă, autorităţilor şi instituţiilor publice, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, inclusiv activităţilor finanţate integral din venituri proprii înfiinţate pe lângă acestea, li se interzice achiziţionarea, preluarea în leasing sau închirierea de autoturisme, (…) mobilier şi aparatură birotică. Asigurarea necesităţilor de bunuri prevăzute la alin. (1) se va putea face numai prin redistribuiri din cadrul aceleiaşi instituţii sau de la alte instituţii publice”, potrivit proiectului consultat de MEDIAFAX.

    Conform documentului, angajările sunt stopate la stat: „În anul 2023, începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, se suspendă ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din instituţiile şi autorităţile publiceşi publice locale”nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare.

    De asemenea, apare intedicţia ca o persoană să facă parte din doua sau mai multe consilii de administraţie.

    Proiectul prevede şi interdicţia cumulului pensie-salariu.

    „Începând cu data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă beneficiarii dreptului la pensie aparţinând atât sistemului public de pensii, cât şi sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activităţi pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, operatorilor economici, prevăzuţi la art. 1 din Ordonanţa Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile
    administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară, cu modificările şi completările ulterioare, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate”, se menţionează în proiect.

    Totodată, personalul care deţine titlul ştiinţific de doctor beneficiază de o indemnizaţie pentru titlul ştiinţific de doctor în cuantum de 50% din nivelul salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, care se acordă lunar numai dacă îşi desfăşoară activitatea în domeniul pentru care deţine titlul şi dacă are prevăzute în fişa postului un set de atribuţii obiective şi cuantificabile care să permită verificarea lunară a modului în care activitatea acestuia este valorificată în mod suplimentar.

    Potrivit unor surse politice, documentul urmează să fie discutat în coaliţia de guvernare, apoi să intre pe agenda Executivului.

  • Veştile proaste curg lanţ pentru milioane de salariaţi din România care primesc tichete de masă. Anunţul neaşteptat a fost făcut de oficiali

    Recent a fost publicat în Monitorul Oficial Ordinul Ministerului Finanţelor Nr. 1.263 şi Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale Nr. 654 care prevede care prevede ca valoarea maximală a tichetelor de masă să rămână neschimbată până în septembrie 2023.

    În prezent, valoarea maximă a unui tichet de masă este de 30 lei şi se doreşte ca aceasta să rămână neschimbată până în septembrie 2023.

    Ultima majorare a valorii maximale a tichetelor de masă a fost făcută în luna iulie a anului trecut, când a fost majorată de la 20,17 lei la 30 lei.

    “Pentru semestrul I al anului 2023, începând cu luna aprilie 2023, valoarea nominală a unui tichet de masă, (…), nu poate depăşi cuantumul de 30 lei.”, conform documentului oficial.

    Valoarea tichetelor de masă este reglementată prin Legea nr. 165/2018 privind acordarea biletelor de valoare, cu modificările şi completările ulterioare.

    “Valoarea nominală (…) se aplică şi pentru primele 2 luni ale semestrului II al anului 2023 respectiv, august 2023 şi septembrie 2023”, conform documentului oficial.

     

     

     

     

  • Ciolacu vrea interzicerea utilizării făinii de insecte în prepararea produselor prevăzute în RNPT

    „Protejăm produsele tradiţionale româneşti! Am depus astăzi proiectul de lege prin care se interzice utilizarea făinii de insecte în prepararea produselor prevăzute în Registrul Naţional al Produselor Tradiţionale. Aşa cum au făcut şi alte ţări europene, la fel trebuie să facem şi noi”, anunţă Marcel Ciolacu.

    Preşedintele PSD susţine că toate produsele alimentare care vin din import şi conţin ingrediente obţinute din insecte trebuie să fie expuse separat pe rafturile magazinelor.

    „Oamenii trebuie să ştie ce cumpără, iar eticheta să fie clară şi să conţină informaţii complete cu privire la aceste produse. Patriotismul economic înseamnă protejarea producătorilor locali şi a produselor şi mâncării tradiţionale româneşti”, încheie Ciolacu.

  • Un proiect de infrastructură prinde contur. Ce spune Ministrul Transportului

    Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că forajele pentru lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva vor fi gata înainte de termen. 

    Anunţul a fost făcut sâmbătă, pe Facebook.

    „Forajele pentru Lotul 2 al autostrăzii Lugoj-Deva (secţiunile E şi D) se apropie de finalizare! Deşi termenul contractual pentru execuţia forajelor geotehnice este de 4 luni, acestea vor fi finalizate în mai puţin de 2 luni. Forajele pentru acest lot, pe care se vor construi cele două tuneluri deja faimoase (tunelurile pentru urşi), au început în data de 5 martie 2023 şi au ajuns deja la 95%. Pe cei aproximativ 10 km ai acestui lot toate cele 109 foraje necesare se vor finaliza săptămâna viitoare”, a anunţat Grindeanu.

    Contractul pentru construcţia lotului 2 (secţiunile E şi D) al Autostrăzii Lugoj-Deva a fost semnat anul trecut. Termenul de finalizare este de 45 de luni. Lucrarea costă 1,83 miliarde de lei, banii fiind alocaţi din PNRR.

    După finalizarea acestui lot, se va putea circula pe A1 (parte a coridorului 4 pan-european) de la Sibiu la Nădlac, fără întreruperi, doar în regim de autostradă, a precizat Sorin Grindeanu.

  • Mai aproape de metrou şi mall: eMag ia în calcul mutarea birourilor din Swan în Globalworth Square

    eMag discută cu Globalworth închirierea a 10.000 mp de birouri în proiectul Globalworth Square din proximitatea Barbu Văcărescu, potrivit datelor din piaţa imobiliară. Odată cu mutarea, eMag părăseşte astfel proiectul Swan din Pipera Nord unde are 20.000 mp de birouri contractate. Acesta ar fi cel mai mare contract de relocare din acest an, dar şi unul care vizează reducerea spaţiului de lucru având în vedere trendul de mod de lucru hibrid, atât de acasă cât şi de la birou. Mai mult, eMag pleacă dintr-o zonă care nu are metrou dar este deservită de un transport cu mini-autocare, spre una cu metrou şi care are şi mallul Promenada în proximitate.

    În Globalworth Square şi-au mutat birourile cu un an în urmă compania de curierat Sameday, deţinută în proporţie de 80% de eMag, care a închiriat în februarie 2022 o suprafaţă de circa 4360 mp în clădirea Globalworth Square, pentru o perioadă de 5 ani.

    Clădirea face parte din Globalworth District, în partea de nord a Capitalei. Globalworth Square are o suprafaţă închiriabilă totală de 29.000 mp, repartizată pe 3 nivele subterane, parter şi 15 etaje superioare, plus 1 nivel tech, cu un plan tipic de 2.130 mp.

    Tot din Pipera Nord ia în calcul să mute birourile şi Coca-Cola HBC, cel mai mare jucător de pe piaţa băuturilor răcoritoare. Compania analizează relocarea birourilor sale din Global City Business Park, deţinută de grecii de la Global Finance, în clădirea Globalworth Campus, potrivit datelor din piaţa imobiliară.

    Coca-Cola HBC are închiriat în Global City circa 6.000 mp de birouri, iar suprafaţa pe care ar putea să o contracteze în Globalworth Campus ar fi una similară, potrivit surselor citate. Reprezentanţii Coca-Cola HBC nu au oferit niciun comentariu pe această temă.

     

     

     

  • Galaţi poate să devină un pol regional de fabricare a hidrogenului verde printr-un proiect finanţat de Comisia Europeană. Dan Nica, europarlamentar: Dacă astăzi nu luăm măsurile corecte pentru a da drumul unor industrii strategice, mâine poate să fie târziu

    Galaţi ar putea deveni un centru regional important de fabricare a hidrogenului verde printr-un proiect gestionat la nivelul Consiliului Judeţean Galaţi în parteneriat cu primăria oraşului, Combinatul Siderurgic Liberty Steel, APDM, operatorul feroviar Grampet şi Universitatea Dunărea de Jos, care ar urma să fie finanţat direct de Comisia Europeană, susţine europarlamentarul Dan Nica, membru al Comisiei pentru industrie, cercetare şi energie (ITRE) a Parlamentului European.

    “Există un consorţiu format din Primăria Galaţi, Combinatul Siderurgic Liberty Steel, APDM, operatorul feroviar Grampet şi Universitatea Dunărea de Jos, la care se vor adăuga şi alte entităţi din afara României, pentru a crea acest proiect – Galaţi Hydrogen Valley.  Grantul Comisiei Europene ar urma să se asigure o finanţare de 20 mil. euro”, a spus Dan Nica în cadrul conferinţei  ZF/Liberty Galaţi Green Valley – noul pol de investiţii pentru viitor, organizată recent de ZF şi Liberty.

    Proiectul ar putea fi inclus în strategia mai amplă a Comisiei Europene în care hidrogenul joacă un rol major în reducerea emisiilor de carbon, ca parte a Fit for 55, pachetul de politici menite să pună pe drumul neutralităţii climatice blocul european.

    “Săptămâna viitoare este termenul de depunere al proiectului şi am convingerea că o să primească finanţarea, pentru că este foarte bine făcut. Semnalul dat de la Galaţi ar trebui să fie receptat şi de alte zone din ţară. Dacă astăzi nu luăm măsurile corecte pentru a da drumul unor industrii strategice, mâine poate să fie târziu”, a mai spus Dan Nica.

    Specificaţiile tehnice ale proiectul indică o capacitate de 20 MW, care ar genera o producţie anuală de 2.500 – 3.000 de tone de hidrogen. Sursa de energie regenerabilă urmează să fie asigurată de parcului fotovoltaic pe care Liberty vrea să-l construiască pe actualul amplasament al haldei de zgură.

    “Liberty Galaţi se pregăteşte de o tranziţie către oţelul verde, o tranziţie liniară. Compania ştie că nu va mai putea ultiliza gaze foarte mult timp sau nu în cantităţile de azi. În plus şi partea de energie ar putea să ridice probleme, de aceea a decis să  facă tranziţia graduală către producţia de oţel curat (verde), care înseamnă să elimini utilizarea gazelor de la furnal şi să le înlocuieşti cu hidrogen, de exemplu”.

    După depunerea proiectului, termenul de evaluare şi aprobare este de două-trei luni, astfel încât partea de implementare ar trebui să debuteze în perioada august-septembrie, fiecare membru al consorţiului având rolul său în proiectul ce ar urma să devină operaţional în aproximativ doi ani.

    Din perspectiva lui Dan Nica, potenţialii utilizatori de hidrogen pot fi combinatele siderurgice precum Liberty Galaţi, hidrogenul fiind un substitut foarte bun al gazului metan pentru procesele tehnologice cu ardere înaltă, companiile care activează în zona traficului feroviar-locomotivele alimentate cu hidrogen dezvoltă o putere mai mare şi pot să înlocuiască locomotivele tradiţionale care utilizează motorina sau alte tipuri de combustibili, companiile din transportul public- primăriile, companiile din transportul naval, etc.

    “Ceea ce s-a întâmplat în 2022, când 40 mil. tone de capacitate în industria oţelului au fost închise, este un fenomen care nu este ireversibil. Dimpotrivă, se doreşte reversibilitatea acestui fenomen. La fel, şi pentru industria aluminiului, a cimentului, industria chimică, cea a îngrăşamintelor, etc.  Există scheme de finanţare care să-i sprijine pe toţi cei care au nevoie să producă în condiţii de consum mare”.

    Proiectele de tip “Hydrogen Valley”, printre cele mai ambiţioase avute în vedere de Comisia Europeană, vizează accelerarea dezvoltării şi implementarea unui lanţ valoric european pentru tehnologiile pe bază de hidrogen curat, cu focus pe producţia, distribuţia şi stocarea de hidrogen, precum şi pe aprovizionarea sectoarelor dificil de decarbonizat.