BusinessMagazin

Tag: productie

  • Bursă. IAR Braşov a încheiat S1/2024 cu un profit de 20 mil. lei, în scădere cu 55% faţă de aceeaşi perioadă de anul trecut. Veniturile, minus 10%

    Compania IAR Braşov (simbol bursier IARV), care produce şi repară piese de schimb pentru elicoptere, a înregistrat un profit net de 20,2 milioane de lei în prima jumătate din an, cu 55,5% sub nivelul raportat în aceeaşi perioadă de anul trecut.

    Potrivit situaţiilor semestriale publicate la BVB, veniturile au atins 242,2 milioane de lei la 30 iunie, în scădere cu 10% an/an, în timp ce cheltuielile au însumat 222,2 milioane de lei, minus 0,8%.

    Acţiunile IARV se depreciau cu 3,7% în după-amiaza de vineri, pe un rulaj de 12.000 de lei, ducând randamentul de anul acesta la minus 5%. Grupul este deţinut în proporţie de 65% de statul român prin Ministerul Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului.

    „Fluctuaţia anuală 2024/2023 a indicatorilor economico-financiari se datorează specificului producţiei cu ciclu lung de fabricaţie şi fluctuaţiei structurii programului de producţie (fabricaţie sau mentenanţă), chiar în condiţiile menţinerii unui grad de încărcare a capacităţilor de producţie de 106,16%”, scriu reprezentanţii IAR Braşov.

    Societatea a distribuit dividende de 11,7 milioane de lei pe 5 iunie, respectiv un dividend brut de 0,64 lei pe acţiune. În prezent, un titlu IARV valorează 13,1 lei.

     

  • Radu Burnete, directorul confederaţiei Concordia, despre plafonarea adaosului la alimentele produse în România: O astfel de măsura va distorsiona grav producţia şi comerţul cu alimente

    Plafonarea preţurilor la alimentele produse în România ar putea distorsiona grav producţia şi comerţul cu alimente, spun reprezentanţii confederaţiei patronale Concordia, organizaţie care reuneşte companii mari din cele mai importante sectoare ale economiei locale, atât firme româneşti cât şi multinaţionale.

    Potrivit acestora, experienţa ordonanţei similare din iulie 2023 a arătat că, chiar daca preţurile alimentelor de bază plafonate au scăzut, măsura a generat scumpiri la alte produse, fără să uşureze coşul zilnic, ducând la distorsionarea pieţelor.

    Declaraţia reprezentanţilor Concordia vine la doar câteva zile de la întâlnirea organizaţiei cu premierul Marcel Ciolacu şi cu reprezentanţii Guvernului, unde aceştia au fost asiguraţi că vor exista discuţii şi consultări pentru iniţiativele cu impact economic major, dar ulterior Ministerul Agriculturii a anunţat că este gata cu o nouă ordonanţă, care limitează adaosul comercial la 20% pentru toate alimentele produse în România.

    „România e o economie de piaţă, nu înţelegem cum poate exista o plafonare a tuturor marjelor pentru mii de produse româneşti. Luni, am agreat cu premierul că vom avea discuţii ca să înţelegem mai bine de unde vine ideea asta, după care suntem anunţaţi, în prime-time, de către Ministrul Agriculturii, că OUG-ul e gata. O astfel de măsura va distorsiona grav producţia şi comerţul cu alimente. Ungaria a luat măsuri similare şi a trebuit să renunţe, din cauza efectelor negative. De ce copiem Ungaria, când e clar că modelul nostru economic e mai bun, i-am depăşit în ultimii ani?”, spune Radu Burnete, director executiv Concordia.

    În acest context, Concordia anunţă că va solicita Guvernului o nouă întâlnire, înainte ca o astfel de măsură cu impact major să fie adoptată.

     


     

     

  • Scumpirea ouălor, inevitabilă din toamnă în Ungaria pentru susţinerea producţiei

    Deşi presiunile inflaţioniste pe partea de inputuri au scăzut pentru sectorul producţiei de ouă, nu există nicio perspectivă privind o reducere a costurilor de producţie, a anunţat asociaţia maghiară, conform Hungary Today. Reprezentanţii acesteia au subliniat de asemenea că pe partea de venituri preţurile ouălor au scăzut semnificativ în ultima vreme. Prin urmare, aceasta consideră că creşterea preţurilor va fi necesară pe piaţa ouălor din toamnă.

  • Ce urmează pentru compania care vinde unele dintre cele mai cunoscute branduri de mezeluri de pe piaţa locală?

    Extinderea capacităţii logistice, investiţii în proiecte de digitalizare şi automatizare sunt priorităţile din bugetul de investiţii al Caroli Foods Group pentru anul în curs, în condiţiile în care bugetul de investiţii din ultimii trei ani a fost cu 50% mai mare decât cel alocat în perioada anterioară, explică Roxana Manolescu, CEO al companiei.

     

     

    „În 2023 am înregistat o creştere de peste 6% a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2022, într-un context dificil de scădere a pieţei de produse de carne ambalată”, declară. Roxana Manolescu. Tot ea completează că anul trecut, activitatea companiei s-a aliniat strategiei de a investi anual în menţinerea standardelor de calitate şi în diversificarea portofoliului într-un an marcat de provocări semnificative din mai multe direcţii: economice, fiscale, geopolitice etc. „Rezultatele obţinute în 2023 trebuie privite prin prisma acestor provocări şi a gradului mare de impredictibilitate care au afectat mediul de afaceri din România, dar şi prin decizia noastră de a nu duce către consumator toate creşterile de preţuri ale materiei prime, preţul cărnii fiind cu 20% mai mare anul trecut.” În primele luni ale anului 2024, impredictibilitatea a continuat, iar consumatorii sunt foarte atenţi la coşul de cumpărături, mai spune reprezentanta companiei. „Astfel, în 2024 suntem vigilenţi în legătură cu semnalele din piaţă, ne uităm la strategia partenerilor noştri şi la modul în care obiceiurile de consum se modifică pentru a ne adapta în consecinţă.”

    Planul de investiţii al companiei, spune Roxana Manolescu, este realizat în acord cu strategia companiei de a dezvolta un business sustenabil şi relevant pe termen lung. „În ultimii trei ani ne-am concentrat investiţiile în calitatea produselor, tehnologizare şi digitalizare. Am acordat o atenţie semnificativă acestor segmente, drept urmare investiţiile au fost cu peste 50% mai mari comparativ cu perioadele anterioare”, afirmă executivul. Tot ea oferă detalii. O investiţie semnificativă în zona producţiei a fost în direcţia obţinerii certificării Fără Gluten pentru fabrica din Piteşti în 2022, fiind un aspect extrem de important în alegerile consumatorilor care se confruntă cu intoleranţe alimentare. Sub brandul Sissi compania pune pe piaţă, de anul trecut, o întreagă gamă de produse fără gluten, consumatorii cu boală celiacă sau cu sensibilitate nonceliacă la gluten putând găsi produse care conţin certificarea Fără Gluten.

    De asemenea, în ultimii ani a devenit evidentă preocuparea consumatorilor pentru produse cu un conţinut mai mic de E-uri şi, tot sub brandul Sissi, au fost adăugate în portofoliu specialităţile fără aceste subtanţe. „Investiţiile noastre s-au concentrat şi pe dezvoltarea de produse vegetale. La finalul anului 2023, consumatorii de astfel de produse au găsit pe raftul magazinelor produsele Caroli Vegalia, pe bază de proteină din mazăre. De asemenea, continuăm să investim în oferta de produse ready meals, pe care o avem prin cele două branduri, Maestro şi Caroli”, afirmă Roxana Manolescu.

    Tot ea completează că este vizibilă şi o modificare a preferinţelor consumatorilor pentru produse feliate, în 2023 acest segment având o creştere atât în volum, cât şi în valoare. Tendinţa se menţine şi în 2024, prin urmare investiţiile vizează şi creşterea capacităţii de producţie în acest sens. Compania îşi adaptează oferta an de an, iar în 2024 a lansat mai multe produse, de exemplu gama de cârnaţi cabanos în format Maxi de 450 g, sau de 270 g, dar şi în varianta vrac. „Există mai multe criterii care stau la baza listării sau delistării anumitor produse: tendinţele de consum, preferinţele determinate de diverse momente (postul, de exemplu), sezonalitate etc. Suntem în permanenţă atenţi la dinamica pieţei şi ajutăm portofoliul în consecinţă, în aşa fel încât să fim relevanţi în raport cu alegerile consumatorilor.”

    Dezvoltarea capacităţilor de logistică este o altă direcţie strategică, Caroli având propria reţea de distribuţie, cu unsprezece locaţii la nivel naţional, fiind şi furnizor de servicii logistice pentru parteneri din industrii conexe în zona de food. Unul dintre proiectele importante ale companiei a fost punerea în funcţiune, în 2022, a centrului logistic de la Oarja, din jud. Argeş. Proiectul a presupus investiţii cumulate în valoare de peste 10 milioane de euro. „În 2024 vom continua extinderea capacităţii logistice, alături de investiţiile în proiectele de digitalizare şi automatizare”, declară reprezentanta producătorului de mezeluri. Compania are cinci branduri în portofoliu – Caroli, Campofrio, Sissi, Maestro şi Primo – şi peste 200 de produse, precum salam, cârnaţi, şuncă, cremvurşti, parizer, pate, produse gata preparate şi alte specialităţi. „ Pe unele categorii de produse suntem lider în preferinţele consumatorilor. De exemplu, conform ultimelor date de la NielsenIQ, clienţii apreciază, în mod deosebit, salamul Victoria, şunca sub brandurile Sissi şi Caroli, cabanoşii şi cremvurştii Caroli”, spune Roxana Manolescu.

    Compania are o capacitate de producţie anuală de peste 40.000 de tone în fabrica din Piteşti, în care, spune CEO-ul Caroli Foods Group, se derulează permanent investiţii în tehnologie, digitalizare şi echipamente moderne.

    Compania are aproximativ 1.400 de angajaţi în 13 locaţii la nivel naţional, având sediul central Bucureşti, fabrică la Piteşti, locaţii de logistică şi birouri. „La nivel de companie înregistrăm un procent aproape egal de angajaţi femei vs. bărbaţi. Aproape 700 de oameni îşi desfăşoară activitatea în fabrica şi birourile adiacente din Piteşti”, afirmă Roxana Manolescu. Ea punctează că procesul de recrutare în România este complicat, având în vedere existenţa unei mase din ce în ce mai restrânse de potenţiali angajaţi calificaţi. „În cazul nostru, recrutarea este şi mai dificilă, pentru că a lucra în industria alimentară presupune respectarea unor reguli stricte de igienă, temperatură controlată în producţie şi logistică.” Pe lângă salariu şi pachetul de beneficii aferent poziţiei, pentru angajaţii din Piteşti şi din localităţile învecinate compania pune la dispoziţie transportul gratuit, acoperind peste 50 de localităţi din judeţul Argeş; angajaţii din birouri lucrează în sistem hibrid. „Este o decizie pe care am luat-o, asemenea multor companii, în urma pandemiei, pentru a le oferi angajaţilor noştri un beneficiu în ceea ce priveşte echilibrul dintre viaţa privată şi cea profesională şi pentru a răspunde solicitărilor noilor generaţii, pentru care flexibilitatea este foarte importantă”, conform executivului.

    Piaţa de produse de carne ambalată din România este matură, foarte dezvoltată şi volumele de vânzare sunt într-o zonă de aplatizare, în special în ani cu inflaţie importantă. Pe o asemenea piaţă, cu un grad mare de competitivitate, ratele de creştere sunt mai mici, explică Roxana Manolescu. Ea adaugă că, din cauza situaţiei economice, consumatorii au un comportament de cumpărare mai precaut şi mai cumpătat. „Este o realitate la care am urmărit să ne adaptăm prin diversificarea portofoliului, prin dezvoltarea gamei de produse feliate sau produse ambalate în formate diferite.”

    Roxana Manolescu punctează că în ultimii ani preferinţele de consum au fost marcate în primul rând de o inflaţie foarte ridicată şi de instabilitatea existentă la nivel general. În plus, stilul de viaţă contemporan determină o preferinţă pentru ready-meals, în această categorie, compania având produse sub brandurile Caroli şi Maestro. „Din totalul vânzărilor lunare înregistrate în categoria de carne procesată, ready meals atinge un procent de cca 5% şi ne dorim să continuăm dezvoltarea aceastei game.”

    În ceea ce priveşte obiceiul de cumpărare al consumatorilor români, reprezentanta companiei spune că în prima parte a acestui an s-a înregistrat o uşoară creştere de vânzări pe segmentul magazinelor de proximitate versus supermarketuri şi hipermarketuri. În plus, conştientizarea risipei alimentare devine din ce în ce mai prezentă şi, prin urmare, şi aceasta generează o modificare în comportamentul de consum, conchide Roxana Manolescu.   

     

    1994
    Este înfiinţată compania de familia libaneză El Solh.

    2003
    este mutată producţia de la fabrica din Bucureşti în locaţia actuală din Piteşti. Tot în 2003, compania a achiziţionat brandul Gourmet, reprezentând una dintre puţinele tranzacţii din industria mezelurilor la acel moment de pe piaţă.

    2006
    Caroli cumpără fabrica de mezeluri Maestro din Cluj, brandul Maestro fiind lider de piaţă în Transilvania.

    2009
    numele companiei devine Caroli Foods Group

    2010
    fuzionează cu Tabco-Campofrio, parte a grupului Campofrio Spania, lider în Europa.

    2017
    Compania este achiziţionată de grupul alimentar multinaţional Sigma, care are acum operaţiuni în Europa, America de Nord şi America de Sud. La momentul achiziţiei, Sigma a cumpărat 51% din acţiunile Caroli, acestea fiind adăugate la pachetul de 49% pe care îl deţinea deja prin Campofrio Food Group. Sigma este specializată în producţia, comercializarea şi distribuţia de produse alimentare de calitate, inclusiv carne preparată şi proaspătă, brânză, iaurt şi alimente congelate.

  • Ce urmează pentru compania care vinde unele dintre cele mai cunoscute branduri de mezeluri de pe piaţa locală?

    Extinderea capacităţii logistice, investiţii în proiecte de digitalizare şi automatizare sunt priorităţile din bugetul de investiţii al Caroli Foods Group pentru anul în curs, în condiţiile în care bugetul de investiţii din ultimii trei ani a fost cu 50% mai mare decât cel alocat în perioada anterioară, explică Roxana Manolescu, CEO al companiei.

     

     

    „În 2023 am înregistat o creştere de peste 6% a cifrei de afaceri comparativ cu anul 2022, într-un context dificil de scădere a pieţei de produse de carne ambalată”, declară. Roxana Manolescu. Tot ea completează că anul trecut, activitatea companiei s-a aliniat strategiei de a investi anual în menţinerea standardelor de calitate şi în diversificarea portofoliului într-un an marcat de provocări semnificative din mai multe direcţii: economice, fiscale, geopolitice etc. „Rezultatele obţinute în 2023 trebuie privite prin prisma acestor provocări şi a gradului mare de impredictibilitate care au afectat mediul de afaceri din România, dar şi prin decizia noastră de a nu duce către consumator toate creşterile de preţuri ale materiei prime, preţul cărnii fiind cu 20% mai mare anul trecut.” În primele luni ale anului 2024, impredictibilitatea a continuat, iar consumatorii sunt foarte atenţi la coşul de cumpărături, mai spune reprezentanta companiei. „Astfel, în 2024 suntem vigilenţi în legătură cu semnalele din piaţă, ne uităm la strategia partenerilor noştri şi la modul în care obiceiurile de consum se modifică pentru a ne adapta în consecinţă.”

    Planul de investiţii al companiei, spune Roxana Manolescu, este realizat în acord cu strategia companiei de a dezvolta un business sustenabil şi relevant pe termen lung. „În ultimii trei ani ne-am concentrat investiţiile în calitatea produselor, tehnologizare şi digitalizare. Am acordat o atenţie semnificativă acestor segmente, drept urmare investiţiile au fost cu peste 50% mai mari comparativ cu perioadele anterioare”, afirmă executivul. Tot ea oferă detalii. O investiţie semnificativă în zona producţiei a fost în direcţia obţinerii certificării Fără Gluten pentru fabrica din Piteşti în 2022, fiind un aspect extrem de important în alegerile consumatorilor care se confruntă cu intoleranţe alimentare. Sub brandul Sissi compania pune pe piaţă, de anul trecut, o întreagă gamă de produse fără gluten, consumatorii cu boală celiacă sau cu sensibilitate nonceliacă la gluten putând găsi produse care conţin certificarea Fără Gluten.

    De asemenea, în ultimii ani a devenit evidentă preocuparea consumatorilor pentru produse cu un conţinut mai mic de E-uri şi, tot sub brandul Sissi, au fost adăugate în portofoliu specialităţile fără aceste subtanţe. „Investiţiile noastre s-au concentrat şi pe dezvoltarea de produse vegetale. La finalul anului 2023, consumatorii de astfel de produse au găsit pe raftul magazinelor produsele Caroli Vegalia, pe bază de proteină din mazăre. De asemenea, continuăm să investim în oferta de produse ready meals, pe care o avem prin cele două branduri, Maestro şi Caroli”, afirmă Roxana Manolescu.

    Tot ea completează că este vizibilă şi o modificare a preferinţelor consumatorilor pentru produse feliate, în 2023 acest segment având o creştere atât în volum, cât şi în valoare. Tendinţa se menţine şi în 2024, prin urmare investiţiile vizează şi creşterea capacităţii de producţie în acest sens. Compania îşi adaptează oferta an de an, iar în 2024 a lansat mai multe produse, de exemplu gama de cârnaţi cabanos în format Maxi de 450 g, sau de 270 g, dar şi în varianta vrac. „Există mai multe criterii care stau la baza listării sau delistării anumitor produse: tendinţele de consum, preferinţele determinate de diverse momente (postul, de exemplu), sezonalitate etc. Suntem în permanenţă atenţi la dinamica pieţei şi ajutăm portofoliul în consecinţă, în aşa fel încât să fim relevanţi în raport cu alegerile consumatorilor.”

    Dezvoltarea capacităţilor de logistică este o altă direcţie strategică, Caroli având propria reţea de distribuţie, cu unsprezece locaţii la nivel naţional, fiind şi furnizor de servicii logistice pentru parteneri din industrii conexe în zona de food. Unul dintre proiectele importante ale companiei a fost punerea în funcţiune, în 2022, a centrului logistic de la Oarja, din jud. Argeş. Proiectul a presupus investiţii cumulate în valoare de peste 10 milioane de euro. „În 2024 vom continua extinderea capacităţii logistice, alături de investiţiile în proiectele de digitalizare şi automatizare”, declară reprezentanta producătorului de mezeluri. Compania are cinci branduri în portofoliu – Caroli, Campofrio, Sissi, Maestro şi Primo – şi peste 200 de produse, precum salam, cârnaţi, şuncă, cremvurşti, parizer, pate, produse gata preparate şi alte specialităţi. „ Pe unele categorii de produse suntem lider în preferinţele consumatorilor. De exemplu, conform ultimelor date de la NielsenIQ, clienţii apreciază, în mod deosebit, salamul Victoria, şunca sub brandurile Sissi şi Caroli, cabanoşii şi cremvurştii Caroli”, spune Roxana Manolescu.

    Compania are o capacitate de producţie anuală de peste 40.000 de tone în fabrica din Piteşti, în care, spune CEO-ul Caroli Foods Group, se derulează permanent investiţii în tehnologie, digitalizare şi echipamente moderne.

    Compania are aproximativ 1.400 de angajaţi în 13 locaţii la nivel naţional, având sediul central Bucureşti, fabrică la Piteşti, locaţii de logistică şi birouri. „La nivel de companie înregistrăm un procent aproape egal de angajaţi femei vs. bărbaţi. Aproape 700 de oameni îşi desfăşoară activitatea în fabrica şi birourile adiacente din Piteşti”, afirmă Roxana Manolescu. Ea punctează că procesul de recrutare în România este complicat, având în vedere existenţa unei mase din ce în ce mai restrânse de potenţiali angajaţi calificaţi. „În cazul nostru, recrutarea este şi mai dificilă, pentru că a lucra în industria alimentară presupune respectarea unor reguli stricte de igienă, temperatură controlată în producţie şi logistică.” Pe lângă salariu şi pachetul de beneficii aferent poziţiei, pentru angajaţii din Piteşti şi din localităţile învecinate compania pune la dispoziţie transportul gratuit, acoperind peste 50 de localităţi din judeţul Argeş; angajaţii din birouri lucrează în sistem hibrid. „Este o decizie pe care am luat-o, asemenea multor companii, în urma pandemiei, pentru a le oferi angajaţilor noştri un beneficiu în ceea ce priveşte echilibrul dintre viaţa privată şi cea profesională şi pentru a răspunde solicitărilor noilor generaţii, pentru care flexibilitatea este foarte importantă”, conform executivului.

    Piaţa de produse de carne ambalată din România este matură, foarte dezvoltată şi volumele de vânzare sunt într-o zonă de aplatizare, în special în ani cu inflaţie importantă. Pe o asemenea piaţă, cu un grad mare de competitivitate, ratele de creştere sunt mai mici, explică Roxana Manolescu. Ea adaugă că, din cauza situaţiei economice, consumatorii au un comportament de cumpărare mai precaut şi mai cumpătat. „Este o realitate la care am urmărit să ne adaptăm prin diversificarea portofoliului, prin dezvoltarea gamei de produse feliate sau produse ambalate în formate diferite.”

    Roxana Manolescu punctează că în ultimii ani preferinţele de consum au fost marcate în primul rând de o inflaţie foarte ridicată şi de instabilitatea existentă la nivel general. În plus, stilul de viaţă contemporan determină o preferinţă pentru ready-meals, în această categorie, compania având produse sub brandurile Caroli şi Maestro. „Din totalul vânzărilor lunare înregistrate în categoria de carne procesată, ready meals atinge un procent de cca 5% şi ne dorim să continuăm dezvoltarea aceastei game.”

    În ceea ce priveşte obiceiul de cumpărare al consumatorilor români, reprezentanta companiei spune că în prima parte a acestui an s-a înregistrat o uşoară creştere de vânzări pe segmentul magazinelor de proximitate versus supermarketuri şi hipermarketuri. În plus, conştientizarea risipei alimentare devine din ce în ce mai prezentă şi, prin urmare, şi aceasta generează o modificare în comportamentul de consum, conchide Roxana Manolescu.   

     

    1994
    Este înfiinţată compania de familia libaneză El Solh.

    2003
    este mutată producţia de la fabrica din Bucureşti în locaţia actuală din Piteşti. Tot în 2003, compania a achiziţionat brandul Gourmet, reprezentând una dintre puţinele tranzacţii din industria mezelurilor la acel moment de pe piaţă.

    2006
    Caroli cumpără fabrica de mezeluri Maestro din Cluj, brandul Maestro fiind lider de piaţă în Transilvania.

    2009
    numele companiei devine Caroli Foods Group

    2010
    fuzionează cu Tabco-Campofrio, parte a grupului Campofrio Spania, lider în Europa.

    2017
    Compania este achiziţionată de grupul alimentar multinaţional Sigma, care are acum operaţiuni în Europa, America de Nord şi America de Sud. La momentul achiziţiei, Sigma a cumpărat 51% din acţiunile Caroli, acestea fiind adăugate la pachetul de 49% pe care îl deţinea deja prin Campofrio Food Group. Sigma este specializată în producţia, comercializarea şi distribuţia de produse alimentare de calitate, inclusiv carne preparată şi proaspătă, brânză, iaurt şi alimente congelate.

  • Cum a ajuns România cel mai mare hub de producţie de maşini automate de cafea al De’Longhi?

    Grupul italian De’Longhi, unul dintre cei mai mari actori din producţia de e­lec­trocasnice mici din lu­me, a investit în România, începând cu 2012-2013, peste 150 de mili­oane de euro, bani ce au mers în principal către achiziţia şi dezvoltarea a trei fabrici. O parte din investiţii au fost realizate cu ajutor de stat.

    ♦ Italienii de la De’Longhi au deschis cea de-a treia fabrică din România, la Satu Mare ♦ De’Longhi a început producţia de espressoare de cafea pe plan local în 2013, la Jucu, judeţul Cluj, pe platforma Nokia, la scurtă vreme după ce gigantul finlandez s-a retras din România ♦ O parte din investiţii au fost realizate cu ajutor de stat.

    Grupul italian De’Longhi, unul dintre cei mai mari actori din producţia de e­lec­trocasnice mici din lu­me, a investit în România, începând cu 2012-2013, peste 150 de mili­oane de euro, bani ce au mers în principal către achiziţia şi dezvoltarea a trei fabrici. O parte din investiţii au fost realizate cu ajutor de stat.

    Totodată, gigantul are local şi hub IT şi activitate de import şi distribuţie de electrocasnice.

    Cel mai recent, De’Longhi a inaugurat la Satu Mare cea de-a treia facilitate de producţie din România, unde se vor pro­duce doar aparate de cafea automate, care folosesc boabe de cafea, nu capsule.

    „Cu această nouă fabrică, România devine cel mai mare hub de producţie de maşini automate de cafea al grupului De’Longhi. Evoluţia constantă a competi­ti­vităţii echipei române, dezvoltarea porto­foliului şi calitatea produselor fabricate în România vor contribui cu siguranţă la consolidarea poziţiei de lider pentru De’Longhi în faţa clienţilor noştri în toate colţurile lumii“, a declarat Nicola Serafin, general manager al De’Longhi Group. El a venit în România cu ocazia inaugurării.

    Compania mai are fabrici în Cluj, la Jucu, şi în Bihor, la Salonta. Dezvoltarea operaţiunilor De’Longhi a atras în Româ­nia şi o serie de furnizori (câteva zeci în total), care pun umărul la dezvoltarea industriei de profil.

     

    O istorie de puţin peste un deceniu

    De’Longhi a început pro­duc­ţia de espressoare de cafea pe plan local în 2013, la Jucu, judeţul Cluj, pe platforma Nokia, la scurtă vreme după ce gigantul finlandez s-a retras din România, acum mai bine de un deceniu. Aceasta a fost şi rămâne faci­litatea principală de producţie a italienilor de la De’Longhi în România.

    În 2020, la început, grupul a cumpărat local şi o fabrică ce realiza componente pen­­tru Samsung şi a demarat şi în Bihor pro­duc­ţia, de această dată de echipamente pen­tru micul dejun sub marca Braun. Doi ani mai târziu, gigantul a preluat şi o uzină la Satu Mare. E vorba despre o clădire indus­tri­a­­lă, dar unde nu exista niciun fel de activitate.

    Odată cu noua inaugurare, cea de la Satu Mare, România este singura piaţă cu trei fabrici proprii, în Italia fiind una, iar în China două, plus un joint-venture cu un grup local.

    Valoarea totală a investiţiei în acest nou centru de producţie, ce se întinde pe 52.000 mp, e de 40 de milioane de euro. Suma totală va fi investită pe parcurs.

    Până la finalul acestui an, fabrica va ajunge la 300 de salariaţi, iar planurile de dezvoltare permit o creştere ulterioară de alte câteva sute. Gigantul italian avea deja 4.000 de angajaţi la Jucu (judeţul Cluj) şi Salonta (Bihor).

    Pe lângă cele trei facilităţi de produc­ţie, De’Longhi a dezvoltat în România şi un hub IT dedicat programelor prioritare de automatizare şi digitalizare pentru în­tre­gul grup, care are prezenţă în 80 de ţări. Gigantul italian are în România şi activităţi de producţie şi de import şi distribuţie.

     

    Din România în toată lumea

    Tot businessul este operat pe o singură firmă, De’Longhi România, cu afaceri de 2,4 mld. lei (500 mil. euro) în 2023, cu 16,7% mai mari decât în anul anterior. La totalul businessului, producţia are cea mai mare contribuţie, însă nu există date exacte privind ponderea diviziilor. De altfel, cea mai mare parte a producţiei ia drumul exportului, espressoarele şi celelalte produse ajungând în toată lumea. De’Longhi e de mai mulţi ani cel mai mare exportator din judeţul Cluj.

    Totodată, este interesant de observat că De’Longhi are în România afaceri de 500 mil. euro, în contextul în care tot grupul a raportat vânzări de 3 mld. euro.

    De’Longhi este o afacere de familie cu o istorie de peste 50 de ani, cu sediul în Treviso, Italia, grupul având în portofoliu brandurile De’Longhi, Braun, Ariete, Nutribullet, Kenwood şi, de curând, La Marzocco.

     

    De ce investesc atât de mult italienii în România?

    Într-un raport recent, producătorul de electrocasnice De’Longhi anunţa că a fost importantă dezvoltarea operaţiunilor din România pentru a contrabalansa poziţia dominantă pe care o avea China în porto­foliul grupului.

    Oficialii gigantului adăugau că operaţiunile de producţie din China au asociate o serie de riscuri, de la cele macroeconomice, la fluctuaţia puternică a forţei de muncă şi la dificultatea în a găsi oameni.

    Nearshoringul este un termen care a ajuns în prim-plan în pandemie, când tot mai multe companii şi-au dat seama că depind disproporţionat de mult de aprovizionarea din Asia, care în contextul unei crize – cum a fost criza sanitară din 2020-2021 – poate deveni problematică. Pentru că atunci lanţurile de distribuţie au fost blocate şi multe transporturi au fost întârziate, multiple companii au declarat că trebuie să îşi diversifice sursele de aprovizionare, care este de dorit să fie amplasate cât mai aproape de locul de consum.

    Pariul De’Longhi pe Europa e mai vechi însă. Doar că nici pieţele europene nu sunt lipsite de probleme.

     

     

     

  • Italienii de la De’Longhi au deschis cea de-a treia fabrică din România la Satu Mare. “România devine cel mai mare hub de producţie de maşini automate de cafea al grupului”

    Grupul italian De’Longhi, unul dintre cei mai mari actori din producţia de electrocasnice mici din lume, a inaugurat cea de-a treia facilitate de producţie din România, la Satu Mare. Compania mai are fabrici în Cluj, la Jucu, şi în Bihor.

    „Cu această nouă fabrică, România devine cel mai mare hub de producţie de maşini automate de cafea al grupului De’Longhi. Evoluţia constantă a competitivităţii echipei române, dezvoltarea portofoliului şi calitatea produselor fabricate în România vor contribui cu siguranţă la consolidarea poziţiei de lider pentru De’Longhi în faţa clienţilor noştri, în toate colţurile lumii”, a declarat Nicola Serafin, general manager De’Longhi Group. El a venit în România cu ocazia inaugurării.

    Valoarea totală a investiţiei în acest nou centru de producţie e de 40 de milioane de euro. Suma totală va investită pe parcurs. Până la finalul acestui an, fabrica va ajunge la 300 de salariaţi, iar planurile de dezvoltare permit o creştere ulterioară de alte câteva sute. Gigantul italian avea deja 4.000 de angajaţi la Jucu (judeţul Cluj) şi Salonta (Bihor).

    Fabrica de la Satu Mare se întinde pe o suprafaţă de 52.000 mp şi producţia va fi dedicată integral maşinilor automate de cafea.

    De’Longhi a intrat în România în 2013, prin fabrica de espressoare de cafea din judeţul Cluj, iar ulterior şi-a extins activitatea prin producţia de echipamente de mic dejun sub marca Braun în fabrica de la Salonta, judeţul Bihor.

    Pe lângă cele trei facilităţi de producţie, De’Longhi a dezvoltat în România şi un hub IT dedicat programelor prioritare de automatizare şi digitalizare pentru întregul grup, care se întinde în 80 de ţări.
    Delonghi este o afacere de familie cu o istorie de peste 50 de ani, cu sediul in Treviso, Italia. De’Longhi, Braun, Ariete, Nutribullet, Kenwood şi de curând La Marzocco sunt brandurile grupului cu o cifră de afaceri de peste 3 miliarde de euro. În România, tot businessul a ajuns la 2,4 mld. lei (circa 500 mil. euro).

     

  • Economia germană rămâne blocată în criză: Experţii avertizează că prima economie a Europei continuă să piardă viteză, iar redresarea este încă departe

    „Economia germană este blocată în criză”, afirmă Klaus Wohlrabe, şeful departamentului de sondaje de la ifo, comentând raportul Oficiului Federal de Statistică, conform căruia producţia economică a scăzut cu 0,1% în al doilea trimestru din 2024. „Nici în trimestrul al treilea din 2024 nu este de aşteptat aproape nicio îmbunătăţire”, continuă Wohlrabe. „Acest lucru este indicat de rezultatele indicelui ifo privind climatul de afaceri în luna iulie”, potrivit Financial Times.

    Revenirea este încă departe, în special în industrie. Industriile mari consumatoare de energie au reuşit să îşi extindă oarecum producţia de la începutul anului. În restul sectorului manufacturier, producţia economică stagnează. În general, comenzile în aşteptare continuă să scadă, industria fiind lipsită de noi comenzi. În iulie, evaluarea situaţiei actuale s-a situat la cel mai scăzut nivel înregistrat din septembrie 2020, aşteptările întreprinderilor pentru lunile următoare suferind considerabil.

    Redresarea consumului privat este, de asemenea, lentă. Conform sondajelor economice ifo, este probabil ca Euro 2024 din iunie să fi determinat o creştere temporară a vânzărilor, în special în industria ospitalităţii. În plus, vânzările de automobile din iunie au fost surprinzător de pozitive. Cu toate acestea, în ansamblu, climatul de afaceri pentru furnizorii de servicii legate de consum şi pentru sectorul comerţului cu amănuntul s-a deteriorat în continuare în iulie. Prin urmare, este probabil ca şi consumul privat să înregistreze creşteri uşoare în trimestrul al treilea.

  • Ministerul Agriculturii numără pagubele: nimic nu mai corespunde cu estimările iniţiale, se schimbă de la o oră la alta

    În timp ce soarele arde porumbul şi floarea-soarelui pe câmp, deja lipsite de precipitaţii, iar în Bărăgan, Dobrogea şi Moldova există puţine speranţe de recoltă sau chiar deloc, Ministerul Agriculturii nu are încă o imagine a situaţiei din teren. Ministerul numără pagubele şi susţine că acestea sunt „în continuă dinamică”. Chiar şi premierul Marcel Ciolacu a anunţat că, împreună cu ministriul Agriculturii, va evalua în teren situaţia pagubelor produse de secetă. Analiştii şi fermierii spun că am putea avea cele mai mici recolte de porumb şi floarea-soarelui din ultimii 15 ani.

    „În ceea ce priveşte suprafeţele recoltate si producţiile obţinute, la acest moment este prematur să vă oferim valori exacte având în vedere faptul că încă se întocmesc procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă, iar estimările făcute înaintea procesului de recoltare a culturilor nu mai corespund fiind în continuă dinamică”, au răspuns reprezentanţii Ministerului Agriculturii la solicitarea ZF după mai bine de o săptămână.

    ZF a întrebat „Ce suprafaţă cultivată cu grâu/ rapiţă/ orz/ orzoaică a fost recoltată şi care este producţia medie/hectar? Aveţi estimări privind producţia totală?”, în contextul în care grâul, orzul şi rapiţa sunt aproape recoltate, iar fermierii români estimează producţii medii spre bune, în linie cu previziunile Comisiei Europene. Totuşi, Ministerul Agriculturii refuză să dea cifre, susţinând că este „prematur să ofere valori exacte”. ZF nu a cerut valori exacte privind producţia totată pentru culturile respective, ci date la zi, pentru că în anii anteriori, când nu era Florin Barbu ministru al Agriculturii, astfel de date erau disponibile chiar în această etapă a recoltării, fiind strânse de Direcţiile Agricole Judeţene. În plus, având în vedere că recoltarea este aproape de final, datele actuale nu ar trebui să difere semnificativ faţă de cele disponibile în acest moment.

    De asemenea, ZF a întrebat „Ce suprafaţă cultivată cu grâu, rapiţă şi orz/ orzoaică a fost afectată de secetă, arşiţă, inundaţii sau grindină (ori alte fenomene naturale)? Ce despăgubiri vor fi acordate pentru ele?”, iar Ministerul spune că „încă se întocmesc procese verbale de constatare a pagubelor produse de secetă”. Răspunsul este evaziv, fără a specifica care culturi sunt afectate şi excluzând alte fenomene naturale. Cum este posibil ca Ministerul Agriculturii să nu ştie pagubele din teren pentru culturile de toamnă, cel puţin, în condiţiile în care campania de recoltare este aproape finalizată? Mai mult, Florin Barbu a declarat recent pentru Agerpres, agenţia naţională de presă aflată sub controlul Parlamentului, că sunt afectate de secetă 100.000 de hectare la grâu şi rapiţă şi că fondurile totale estimate pentru plata despăgubirilor pe secetă sunt situate între 500 şi 600 de milioane de euro, cu despăgubiri între 200 şi 250 euro pe hectar.

    ZF a mai cerut informaţii despre cererile de despăgubiri pentru porumb şi floarea-soarelui: „Aţi primit cereri de despăgubiri pentru porumb şi floarea-soarelui, având în vedere lipsa precipitaţiilor? Dacă da, ce suprafaţă este afectată?”, iar Ministerul Agriculturii spune că „estimările făcute înaintea procesului de recoltare a culturilor nu mai corespund fiind în continuă dinamică”. Din nou, a evitat să ofere date concrete, deşi ministrul agriculturii, Florin Barbu, a declarat recent într-o emisiune la Televiziunea Română că 2 milioane de hectare de porumb şi floarea-soarelui, adică peste 50% din suprafaţa totală cultivată, sunt afectate. De ce nu se pot oferi aceste cifre oficial şi către ZF, în mod punctual, care reflectă situaţia prezentă şi nu posibilele scenarii din viitor?

  • Sorin Pâslaru, ZF: Ce ar trebui făcut pentru finanţarea centralei Tarniţa Lăpuşteşti, „bateria naturală“ necesară pentru echilibrarea sistemului energetic: contribuţie obligatorie a oricărui dezvoltator de solare şi eoliene pentru proiect

    Sistemul energetic naţional trece printr-o perioadă de stres istorică, din cauza consumului mult peste estimări, a secetei şi a producţiei insuficiente şi cu variaţii la energie solară şi eoliană.

    Perioada de secetă şi caniculă a dat peste cap echilibrul sistemului energetic şi, în lipsa investiţiilor în capacităţi de producţie supli­mentară în bandă, adică cele care pot porni sau pot fi oprite la comandă, a ajuns aproape în criză.

    Singura soluţie pe termen mediu şi lung este finanţarea şi construcţia centralei hidro pe pompaj de  1.000 MW de la Tarniţa Lăpuşteşti din judeţul Cluj, care să folosească energia solară şi eoliană când nu este nevoie de ea în sistem pentru a pompa apă la înălţime şi apoi, când este nevoie de energie, să o elibereze pentru producţie şi echilibrarea sistemului.

    Investiţia trenează pentru că aparent nu există finanţare. O soluţie este impunerea finanţării către investitorii în solare şi eoliene, adică chiar cei care aduc energie nouă şi curată în sistem, dar sunt şi cei care creează de fapt dezechilibrul.

    În această săptămână, la orele de vârf, România a ajuns să importe 1.000 MW, la un consum de 7.700 MW şi o producţie internă de 6.700 MW, deci 13% din consum să provină din import.

    Şi aceasta în condiţiile în care au fost repornite toate centralele pe cărbune care nu au fost încă închise şi centralele de cogenerare din oraşe pe păcură şi gaz, în goana după orice 10-20 MW producţie suplimentară.

    Deşi pe hârtie România are o capacitate de producţie de energie de 18.000 MW, deci mai mult decât dublu faţă de consumul actual, din cauza secetei şi a condiţiilor meteo, hidro, solarele şi eolienele nu reuşesc să producă decât 20-50% din cât ar putea produce.

    Astfel, capacitatea pe hidro este de 6.600 MW, dar producţia ajunge în această perioadă doar la 1.400 MW, adică 20%, din cauza secetei. Lacurile de acumulare pur şi simplu nu au apă, Dunărea are debit scăzut, iar de apă e nevoie şi pe râuri pentru faună şi floră. Situaţia e complicată.

    La solare capacitatea instalată e de 1.700 MW, dar producţia ajunge în miezul zilei la 900 MW pentru că este afectată, culmea, de prea mult soare. Celulele de siliciu se încing prea tare şi dau randament din start cu 30% mai redus când temperaturile depăşesc 40 grade la nivelul panourilor.

    Capacitatea pe eolian este de 3000 de MW, dar dacă ai 900-1000 MW în funcţiune este bine, pentru că vântul bate când şi unde vrea el.

    La cărbune, gaz şi păcură teoretic capacitatea instalată este de 5.000 MW, dar având în vedere drumul pe care merge acum producţia de energie spre verde abia s-a mai reuşit adunarea a 2.000 MW, inclusiv din centrala nouă pe gaze a OMV de la Brazi de 700 MW.

    Centrala de la Iernut pe gaze a Romgaz de 700 MW este împotmolită de ani de zile, dar salariile lunare de zeci de mii de euro ale şefilor Romgaz curg în continuare fără probleme. Bine că acum vrea să se împrumute cu 1 mld. euro prin bonduri pentru proiectul de la Marea Neagră. Să obligi statul român să plătească dobânzi este uşor, toţi bancherii din City şi de pe Wall Street abia aşteaptă bonduri româneşti cu 7-8% la euro. Să scrii nişte power pointuri şi prospecte de împrumut e simplu, mai greu cu competenţele în inginerie şi fizică să ajungi să transformi banii în capacităţi de producţie viabile.

    Doar Nuclearelectrica e stâlpul sistemului: are 1.400 MW capacitate de producţie, cu două reactoare, şi produce 1.300 MW. Numai să aibă Dunărea destul debit să asigure răcirea în continuare.

    Spargerea sistemului energetic naţional după sectorul de producţie şi după drumul electricităţii de la producţie la furnizare ar fi trebuit să aducă eficientizare şi deci investiţii, dar de fapt a adus numai deza­vantaje.

    Nici Nuclearelectrica, nici Hidroelectrica, nici Romgaz şi nici cele­lalte companii din energie listate nu au fost în stare să folosească lis­tările pentru a strânge bani de in­ves­tiţii şi să îi şi folosească în creşterea capacităţilor de producţie de energie care se vede acum că lipsesc.

    Dacă tot trebuie să mergem spre solar şi eolian şi aceste sectoare sunt prin definiţie volatile, atunci singura soluţie nu este decât finanţarea şi construcţia unei „baterii naturale“ uriaşe, adică Centrala Tarniţa Lăpuşteşti.

    Impunerea dotării cu baterii litiu-ion către fiecare dezvoltator de eolian/solar nu e o soluţie pentru că nu există încă suficient avans tehnologic, bateriile nu sunt suficient de performante.

    Cine vrea să mai facă 1 MW de eolian sau solar, care oricum beneficiază de scheme generoase de finanţare, să fie obligat să contribuie, să devină acţionar la proiectul centralei Tarniţa.

    Se strâng 500 milioane de euro, mai vine statul român cu 300 milioane, mai vine UE cu 200 şi iată miliardul de euro necesar.

    În energie treaba se face pe zeci de ani înainte, nu să ajungi să rogi oamenii să nu mai bage maşinile de spălat în priză seara că altfel sar siguranţele.