Tag: problema

  • Oraşul unde maşinile nu mai au voie să facă la stânga

    Bucureştiul este Capitala europeană cu cel mai congestionat trafic din Europa, conform datelor colectate de compania TomTom.  Datele au fost adunate pe o perioadă de 9 ani de zile. Rezultatele arată că Bucureştiul se confruntă cu cel mai rău trafic din Europa, iar autorităţile nu iau nicio măsură. În Londra, spre exemplu, autorităţile percep o taxă automobilelor care vor să traverseze o zonă care tinde să se aglomereze.

    La Moscova a fost implementat un sistem inteligent de transport, automobilele nu mai au voie să facă la stânga în intersecţii, iar părcările sunt mult mai scumpe. În clasamentul celor de la TomTom, Bucureştiul este urmat de Moscova, Sankt Petersburg, Londra, Marsilia, Roma, Paris, Bruxelles, Manchester, Atena, Varşovia, Koln şi Napoli, scrie capital.ro

  • Jobul din România care se plăteşte cu 5.000 de euro NET pe lună, iar companiile NU GĂSESC angajaţi. Oricine poate învăţa

    Jumătate din terenul agricol din România, circa 4 milioane de hectare, este ex­ploatat de 3.000 de fermieri care deţin fie­care peste 1.000 de hectare în arendă, iar peste 50% dintre ei sunt persoane de peste 55 de ani, agricultura locală având o mare pro­blemă de succesiune, pe lângă fragmen­ta­rea masivă a terenurilor, a spus la ZF Live  Florin Constantin, fondatorul firmei de recrutare de specialişti în agrobusiness Agxecutive.
     
    Potrivit lui Florin Constantin, un şef de sector mecanizare în Călăraşi, care gestionează un parc de tractoare, poate ajunge la un salariu de 2.000 de euro net, dar chiar şi la acest nivel de venit recruiterii nu găsesc uşor amatori. „Se caută oameni pe zona de mecanizare, dar şi oameni de vânzări pe inputuri (seminţe şi produse pentru protecţia plantelor). E un mare necesar de expertiză, de mentenanţă, pe tot lanţul de producţie.“
     
    Un exemplu este lipsa de angajaţi pentru abatoare, existând firme care aduc muncitori din străinătate pentru că nu găsesc soluţii pe plan local, chiar dacă salariul lunar ajunge la 3000 lei. „ Ştiu o firmă care a adus  50 de oameni din Sri Lanka pentru a lucra în abator. Oamenii din satul respectiv nu au fost interesaţi“.
     
  • Jobul din România care se plăteşte cu 5.000 de euro NET pe lună, iar companiile NU GĂSESC angajaţi. Oricine poate învăţa

    Jumătate din terenul agricol din România, circa 4 milioane de hectare, este ex­ploatat de 3.000 de fermieri care deţin fie­care peste 1.000 de hectare în arendă, iar peste 50% dintre ei sunt persoane de peste 55 de ani, agricultura locală având o mare pro­blemă de succesiune, pe lângă fragmen­ta­rea masivă a terenurilor, a spus la ZF Live  Florin Constantin, fondatorul firmei de recrutare de specialişti în agrobusiness Agxecutive.
     
    Potrivit lui Florin Constantin, un şef de sector mecanizare în Călăraşi, care gestionează un parc de tractoare, poate ajunge la un salariu de 2.000 de euro net, dar chiar şi la acest nivel de venit recruiterii nu găsesc uşor amatori. „Se caută oameni pe zona de mecanizare, dar şi oameni de vânzări pe inputuri (seminţe şi produse pentru protecţia plantelor). E un mare necesar de expertiză, de mentenanţă, pe tot lanţul de producţie.“
     
    Un exemplu este lipsa de angajaţi pentru abatoare, existând firme care aduc muncitori din străinătate pentru că nu găsesc soluţii pe plan local, chiar dacă salariul lunar ajunge la 3000 lei. „ Ştiu o firmă care a adus  50 de oameni din Sri Lanka pentru a lucra în abator. Oamenii din satul respectiv nu au fost interesaţi“.
     
  • Fiecare reducere de taxe înseamnă un nou minus pentru sistemul educaţional. Iar acest lucru se va întoarce împotriva companiilor

    Companiile sunt nervoase: tinerii sunt total nepregătiţi, nu au cu cine să lucreze şi, în final, pierd business. Statul trebuie să facă reforma educaţiei, iar clasa politică nu face nimic în acest sens.

    Vă este cunoscută această descriere, această furie a companiilor şi a liderilor din business? Această constatare este făcută şi în România, dar şi în Statele Unite.

    După Brexit, alegerea lui Donald Trump ca preşedinte al SUA, după protestele tinerilor împotriva globalizării, împotriva elitelor, împotriva multinaţionalelor, împotriva imigraţiei, Occidentul, sau mai precis analiştii, încep să-şi pună întrebări şi să caute răspunsuri.

    Cum de lumea occidentală a ajuns aici? Cum de Occidentul, capitalismul, care a învins comunismul şi care oferă cea mai bună societate în care să trăiască şi să se dezvolte oamenii, începe să fie contestat din ce în ce mai mult tocmai de cei care ar trebui să ducă această societate mai departe?

    Rana Foroohar, unul dintre editorialiştii de la Financial Times, un bastion al retoricii capitaliste, al marilor companii, al marilor lideri din business dar şi din politică, are un răspuns ferm: reforma taxelor, care înseamnă reducerea taxelor cerută de companii şi de liderii din business, a dus la prăbuşirea sistemului de educaţie în marile economii ale lumii, începând cu Statele Unite. (Titlul articolului din Financial Times: An answer to America’s schools crisis.)

    Este o ironie: clasa de business vrea, cere şi impune scăderea taxelor şi solicită o reformă a sistemului educaţional care nu mai reuşeşte să livreze forţă de muncă, dar refuză să accepte că există o incompatibilitate între cele două cerinţe, scrie ziaristul de la Financial Times.
    Pentru că statul a dat înapoi companiilor, proprietarilor, acţionarilor bani prin reducerea taxelor (a se vedea reforma lui Donald Trump), bugetele naţionale şi locale au rămas fără fonduri pentru sistemul de educaţie, pentru şcoli, pentru profesori.

    Statele Unite trăiesc prin câteva şcoli de elită – Harvard, Yale, Princeton, Stanford etc. – care atrag toate talentele din SUA şi din întreaga lume şi furnizează forţă de muncă pentru cele mai mari companii americane. Aceste şcoli, care sunt unul dintre cele mai puternice produse de marketing ale americanilor, sunt finanţate privat cu zeci şi sute de milioane de dolari anual, la care se adaugă banii obţinuţi din administrarea averilor pe care şi le-au construit în timp aceste şcoli. Pentru cei care nu ştiţi, Harvard sau Yale, prin fondurile lor de investiţii, au plasat bani în România. La un moment dar, una dintre şcolile de top din SUA ajunsese cel mai mare proprietar de păduri din România, păduri pe care le-au vândut grupului Ikea.

    Dacă marile şcoli de elită americane nu au o problemă cu banii, ce se întâmplă cu celelalte?

    Ziaristul de la Financial Times scrie că sistemul american de învăţământ a ajuns în cea mai proastă situaţie, pe lângă calitatea lui intervenind şi costul extrem de ridicat ca să faci o şcoală bună şi care să-ţi permită accederea la un salariu mare. 

    Foarte multe familii americane au luat credite de la bancă ca să plătească studiile copiilor, dar problema intervine când piaţa forţei de muncă nu are joburi suficient de bine plătite din care un tânăr să poată acoperi costul educaţiei şi apoi să îi rămână bani să şi trăiască.
    După criza subprime care a stat la baza crizei începute în 2007-2008, analiştii spun că cea mai mare problemă va fi când sistemul de finanţare a educaţiei din SUA va da faliment, adică atunci când familiile şi tinerii nu vor avea bani ca să-şi plătească împrumuturile pentru studii.

    Trebuie să înţelegem că atunci când cerem reducerea taxelor înaintea altor politici publice, riscăm să înfometăm sistemul public, ceea ce într-un final va duce la un rezultat educaţional scăzut, la inegalitate şi la o societate polarizată, spune Darren Walker, preşedintele Fundaţiei Ford.

    Ziaristul de la Financial Times scrie că organizaţiile de business ar trebui să facă acelaşi efort de lobby pentru reforma educaţiei cum au făcut pentru reducerea taxelor.

    Dar această reformă nu poate fi făcută fără bani.

    Este imposibil să ai taxe scăzute şi un sistem de educaţie cu un nivel ridicat care să livreze în final o forţă de muncă bine pregătită şi educată.

    Este imposibil să ai profesori bine pregătiţi, şcoli adaptate la piaţa muncii, când taxele plătite de companii sunt reduse, este concluzia editorialistului de la Financial Times.

    Problema educaţiei, care este valabilă şi în România, nu înseamnă educarea elitelor, ci educarea maselor începând de la bază, dar mai ales mijlocul unei societăţi.

    Talentele întotdeauna vor avea şi vor găsi sistemul de educaţie adecvat.

    Dar dacă nu sunt resurse suficiente, mijlocul şi baza rămân repetente.

    Iar aceşti repetenţi sunt protestatarii de azi şi de mâine, care vor ocupa străzile şi care se îşi vor îndrepta în final furia către elitele politice şi de business.

  • Oana Pellea: „Am ajuns sa ma inchin in fata televizorului deschis spunand “Ferasca Dumnezeu”dar mi e ca e PREA TARZIUl”

    Oana Pellea: „Am ajuns sa ma inchin in fata televizorului deschis spunand “Ferasca Dumnezeu”…dar mi e ca e PREA TARZIU.. daca nu ne ferim noi…EL ce sa mai faca.

    Iar cand e inchis televizorul mi e frica sa l mai deschid…Daca l arunc..nu rezolv nimic…problema ramane. Noi suntem problema. Noi toti. Nu cei ce profita de noi sunt de vina.

    Ei isi urmaresc interesul .Noi suntem de vina ca ne lasam calcati in picioare, mintiti si manipulati”.

  • Cum rezolvi problema traficului? Elon Musk vrea să construiască o reţea de tuneluri sub şoselele Los Angeles-ului, iar costul unei călătorii ar fi de 1 dolar

    Elon Musk, fondatorul companiei Tesla, cere suportul statului pentru ambiţia sa de a construi o reţea de tuneluri subterane în Los Angeles, pentru a rezolva problema traficului congestionat, potrivit CNN.

    Joi seară, Musk a discutat despre proiectul prin care vrea să „vindece” traficului cu sute de tunele subterane. El spune că serviciul va fi unul similar metroului – se va numi „Bucla” – şi va costa un dolar.

    Musk propune ca mai multe şosele să fie transformate în parcări pentru a ajuta la tranziţia înspre subteran.

    Fondatorul Tesla şi SpaceX descrie tunelurile ca fiind „aproape ca un sistem autonom de circulaţie pe mai multe nivele”.

    „Este o soluţie care credem că va funcţiona şi merită încercată”, a spus el.

    El susţine că că start-up-ul Boring dezvoltă propria maşină de executat tunele şi spune că va fi de 10 ori mai rapidă decât orice alta existentă.

    Tuneluri din Los Angeles până în San Francisco ar putea fi realizate în câteva săptămâni, a transmis Steve Davis, CEO al companiei Boring.

    Pentru moment, Boring Company începe la un nivel mic, încercând să obţină permis pentru un tunel de 4,3 km în bulevardul Sepulveda din Los Angeles. Este primul pas înainte de a începe construirea unui tunel de 96,5 km de-a lungul oraşului.

    Oficialii oraşului au fost receptivi. Un consiliu oficial al oraşului i-a dat dreptul companiei Boring de a se exclude de la o serie de măsuri de mediu pentru a testa proiectul.

    Două ONG-uri americane – Brentwood Residents Coalition şi Sunset Coalition – au dat în judecată oraşul luna aceasta, susţinând că Boring Company nu ar trebui să primească această excludere.

     

     

     

     

  • Este una dintre cele mai bogate ţări din Europa, dar nu are angajaţi nici pentru locurile de muncă oferite de stat

    Suedia se confruntă cu o mare problemă în ceea ce priveşte forţa de muncă.
     
    Potrivit estimărilor, numărul persoanelor active în câmpul muncii va creşte cu 207.000 până în 2025, dar numărul locurilor de muncă din aparatul de stat ce trebuie ocupate va creşte într-un ritm mult mai alert.

    Prin urmare, lipsa forţei de muncă ar putea avea un impact negativ asupra serviciilor şi va creşte salariul mediu, reprezentând una dintre cele mai mari provocări cu care s-a confruntat statul nordic în ultimii ani.

    “Un scenariu în care sectorul public recrutează peste 200.000 de oameni nu e unul realist”, crede Annika Wallenskog, economist-şef în cadrul Asociaţiei Suedeze a Autorităţilor şi Regiunilor. Din punctul său de vedere, majoritatea celor angajabili va fi recrutată de către companiile din mediul privat.

    O soluţie ar fi ca Suedia să automatizeze cât mai multe dintre locurile de muncă într-o perioadă scurtă, încercând în acelaşi timp o restructurare a aparatului birocratic.

    În prezent, creşterea accelerată a economiei a permis autorităţilor să acopere deficitul apărut ca urmare a problemelor de pe piaţa muncii, dar analiştii estimează că ritmul de creştere va încetini în următorii ani. În prezent, datoria publică a Suediei se află la cel mai scăzut nivel din ultimii 41 de ani.

  • Sorina Pintea: Nu am rezolvat problema şpăgii din spitale. Cred că ne-a intrat în sânge

    „Nu am rezolvat problema şpăgii. Chiar astăzi citeam nişte elemente legate de faptul că există spitale unde se mai dă şpagă. Cred că ne-a intrat în sânge să mergem la medic şi să dăm plicul”, a spus, miercuri, ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea.

    Pintea precizează că, deşi în unele spitale există chestionare prin care pacienţii pot evalua în mod anonim calitatea serviciilor prestate, nu toţi pacienţii au încredere în acestea.

    „Chestionarele (n.r. – de feedback) au fost introduse în 2016 şi, dacă vă uitaţi pe site-ul Ministerului Sănătăţii, publicăm rapoarte trimestriale. Acestea funcţionează, dar, din păcate, oamenii nu au încredere în anonimatul respectivului chestionate, deşi el este sigur”, a subliniat Sorina Pintea.

    Ministrul Sănătăţii a menţionat că managerul spitalului este responsabil pentru verificarea chestionarelor care conţin feedback-ul pacienţilor privind calitatea serviciilor din spitale.

    Săptămâna trecută, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Codruţa Kovesi, a făcut public un raport privind corupţia din sistemul de sănătate, preciznd că s-au identificat cinci domenii de manifestare a corupţiei din acest sistem: achiziţii publice,servicii medicale, bugetarea unităţilor spitaliceşti, accesul personalului în sistemul medical şi autorizarea farmaciilor.

    “În completarea studiului, pot să vă spun că au fost investigate, de asemenea, nu doar persoanele/funcţionarii care au lucrat în sistemul de sănătate, ci şi persoanele juridice (companii, firme) care au dat mită sau alte foloase ilegale în cadrul achiziţiilor publice din sănătate, fiind solicitate în anumite investigaţii chiar şi măsuri preventive. (..) O abordare pro activă din partea administraţiei publice pentru împiedicarea producerii actelor de corupţie, creşterea integrităţii, reducerea vulnerabilităţilor şi a riscurilor de corupţie pot duce la diminuarea corupţiei în România”, spune procurorul şef DNA.

    Kovesi a explicat că acest fenomenul nu poate fi eliminat doar prin anchete, fiind necesară schimbarea unor proceduri şi introducerea unor mecanisme de control.

    “Dacă nu se schimbă unele proceduri, nu se introduc mecanisme de prevenire, nu se realizează eficient activităţile de control, atunci cetăţenii vor fi în continuare afectaţi de corupţie. Este evident că nu doar prin anchetele procurorilor eliminăm corupţia din sănătate. Corupţia în sistemul public de sănătate se traduce în costuri suportate de pacienţi, atât direct, prin plăţi din bugetul personal, cât şi indirect, prin prejudicierea bugetului asigurărilor sociale. Costul suplimentar pe care firmele îl plătesc cu titlu de mită se reflectă în calitatea şi preţul serviciilor de care beneficiază publicul. Toate acestea produc efecte asupra calităţii serviciilor medicale de care beneficiază pacientul român”, a declarat procurorul şef al DNA.

  • Problema de matematică de clasa a 2-a pe care 99% dintre adulţi NU ştiu să o rezolve. Este dintr-o culegere din România. Tu reuşeşti?

    O problemă de matematică dintr-o culegere de matematică din România, gândită pentru copiii de clasa a 2a, pune în dificultate pe majoritatea adulţilor care încearcă să o rezolve. 

    Mai jos vă prezentăm textul problemei. Dacă doriţi să vedeţi răspunsul. CLICK AICI. 

  • Studiourile Marvel au rămas fără idei – VIDEO

    Spun compromis pentru că Thor: Ragnarok încearcă să-şi acopere lipsurile cu o supradoză de umor, dar asta nu e ceva chiar atât de simplu de făcut. Toate filmele produse de Marvel sunt pe alocuri amuzante, pentru că altfel şi-ar pierde jumătate din spectatori, dar ultima parte a trilogiei Thor pare gândită mai degrabă ca o succesiune de glume. Suspansul lipseşte cu desăvârşire – nu că Universul Marvel ar excela la acest capitol – iar faptul că ştii ce urmează să se întâmple în majoritatea scenelor nu ajută deloc. Era însă de aşteptat ca regizorul să abordeze un stil bazat pe comedie, având în vedere că el a intrat în atenţia publicului cu What We Do in the Shadows – o parodie la adresa filmelor cu vampiri.

    Taika Waititi nu este doar regizorul filmului, el joacă şi rolul unui nou personaj CGI din Universul Cinematografic Marvel, pe nume Korg. De altfel, Waititi este cunoscut pentru faptul că are şi roluri în filmele pe care le regizează.

    Un punct pe care Taika Waititi a mizat prea mult, din punctul meu de vedere, e relaţia dintre Thor şi fratele său vitreg, Loki. E o temă care se repetă în toate cele trei părţi şi reprezintă şi baza scenariului din Avengers. N-aş avea neapărat ceva împotriva explorării relaţiei dintre cei doi, dar lucrurile încep şi se termină de fiecare dată la fel. Loki îl trădează pe Thor, Thor se ceartă cu Loki, Loki îl salvează pe Thor, Thor şi Loki se împacă. Cei de la Marvel ar putea să găsească şi un alt fir narativ.

    Reprezentarea lui Hulk este total diferită de cele anterioare. Alter ego-ul lui Bruce Banner nu mai e doar un monstru verde care urlă şi se caţără pe clădiri: în Ragnarok el vorbeşte, face glume şi flirtează cu femei. Nu a fost cea mai bună idee. Ca un fapt interesant, trebuie să ştiţi că Hela, interpretată impecabil de Cate Blanchett, este primul personaj negativ feminin din filmele Studiourilor Marvel.

    Dar dincolo de interpretări, scenariu, glume mai mult sau mai puţin reuşite şi predictabilitate, marea problemă a filmului e că foarte multe scene par improvizate. Sunt câteva dialoguri în care aş fi putut să jur că actorii şi-au uitat replicile, iar asta nu e ceva ce vezi prea des în producţiile Marvel.

    Nu are rost să ne întrebăm dacă Thor: Ragnarok va avea sau nu succes la box-office, pentru că orice film care poartă însemnele Marvel Studios are deja câteva sute de milioane de dolari garantate. E poate şi motivul pentru care cei de acolo au început să o lase mai uşor cu ideile creative. E doar o părere, sigur, dar aş paria că mulţi spectatori îşi doresc o nouă ”colecţie“ de eroi scoşi de la naftalină.

    În concluzie, Thor: Ragnarok e un film pentru fani, dar nu e genul de film care să aducă noi fani. Am râs la film, recunosc că m-am distrat, dar n-am ieşit cu nerăbdarea de a vedea următorul film produs de Marvel.

    NOTA: 6,5/10