BusinessMagazin

Tag: preturi

  • Storia lansează retrospectiva anului în imobiliare: Evoluţia preţurilor, preferinţe în căutări şi tranzacţiile record din 2024

    „Deşi câteva dintre tendinţele observate în 2024 sunt similare cu cele din anul anterior, cum ar fi oraşele cu cele mai rapide tranzacţii sau cele mai ridicate preţuri, am fost încântaţi să vedem şi câteva schimbări interesante. Un aspect surprinzător a fost faptul că oamenii au fost mult mai activi în căutările lor în luna ianuarie, în comparaţie cu anul 2023, când august a fost luna cu cea mai mare activitate. În 2024, interesul cumpărătorilor s-a îndreptat către apartamentele cu trei camere, care au devenit cele mai căutate, faţă de cele cu două camere, care au fost preferate în 2023. De asemenea, am remarcat o creştere semnificativă a implicării cumpărătorilor, reflectată în numărul crescut de contactări faţă de anul precedent. Pentru noi este important să urmărim îndeaproape aceste schimbări şi să le oferim utilizatorilor noştri informaţiile necesare pentru a înţelege cum evoluează piaţa. Sperăm ca acest raport să fie un instrument util pentru toţi cei care doresc să fie mai bine pregătiţi în procesul de achiziţie imobiliară”, a declarat Monica Dudău, Senior Marketing Manager Storia & OLX Imobiliare.

    Piaţa imobiliară în 2024: Preţuri, tranzacţii rapide şi preferinţe în căutări

    În 2024, piaţa imobiliară din România a înregistrat o creştere de 10% a preţurilor apartamentelor, comparativ cu anul anterior.Astfel, preţul mediu al unui apartament nou a ajuns la 1.840 euro/m², cu o creştere de 10% faţă de 2023. De asemenea, apartamentele vechi au înregistrat o valoare medie de 1.661 euro/m², ceea ce reprezintă o majorare de 11% faţă de anul trecut. În Bucureşti, preţul mediu solicitat a fost de 1.904 euro/m² (+10% faţă de 2023), în timp ce în Cluj-Napoca un apartament s-a vândut, în medie, cu 2.737 euro/m² (+10%). Preţurile medii de achiziţie au crescut şi în alte oraşe mari din ţară în 2024: Iaşi – 1.609 euro/m² (+11% faţă de 2023), Constanţa – 1.747 euro/m² (+7%) şi Timişoara – 1.621 euro/m² (+9%). Cele mai mari creşteri de preţ au fost înregistrate în Arad şi Sibiu (+19%).

    Cluj-Napoca rămâne lider în topul celor mai scumpe proprietăţi din România, cu un preţ mediu de 2.737 euro/m² pentru apartamentele de vânzare. În contrast, Reşiţa s-a remarcat prin cele mai accesibile preţuri dintre reşedinţele de judeţ, cu un preţ mediu de 795 euro/m² pentru apartamente, fiind o opţiune atractivă pentru cumpărătorii care îşi doresc locuinţe mai accesibile din punct de vedere financiar. Anul 2024 a adus şi o creştere a contactărilor de pe platformă – interacţiunile dintre cumpărători şi vânzători au crescut cu 43%, ceea ce sugerează că românii au continuat să exploreze activ piaţa imobiliară.

    În 2024, preferinţele cumpărătorilor s-au orientat către apartamentele cu trei camere, care s-au aflat în topul celor mai căutate proprietăţi (51%). Luna ianuarie a fost perioada de vârf pentru căutările de locuinţe, înregistrând cele mai multe căutări pentru apartamentele de vânzare, spre deosebire de 2023, când luna august a fost perioada cu cel mai mare interes. În ceea ce priveşte viteza tranzacţiilor, Bucureştiul s-a menţinut ca lider, fiind oraşul în care proprietăţile s-au vândut cel mai rapid, urmat de Iaşi, Braşov şi Galaţi. În schimb, tranzacţiile s-au finalizat cel mai lent în Călăraşi, Brăila, Bistriţa şi Focşani. 

    Cea mai scumpă proprietate rezidenţială vândută pe Storia în 2024 a fost un bloc cu 20 de apartamente din Bucureşti, care a avut un preţ de cerere de 2.600.000 euro, echivalentul a 1.715 euro/m². Proprietatea includea facilităţi precum parcare şi subsol, având, de asemenea, două etaje şi mansardă.  În acelaşi timp, cea mai scumpă proprietate vândută pe Storia în 2024 a fost un spaţiu comercial, respectiv un centru logistic cu spaţii de birouri şi hale din Mogoşoaia cu un preţ de cerere de 12,5 milioane de euro. Cea mai vizualizată proprietate rezidenţială de pe Storia în 2024 a fost un penthouse de 184 mp, dispus pe două nivele, cu două locuri de parcare şi terase de 64 mp, având o panoramă spectaculoasă în zona Zorilor din Cluj-Napoca. Preţul de cerere al acestei proprietăţi a fost de 335.000 euro.

     

     

  • Rata anuală a inflaţiei a accelerat în luna noiembrie la 5,1%, în condiţiile în care serviciile s-au scumpit cu 7,5% faţă de noiembrie 2023, alimentele cu 5,1% şi mărfurile nealimentare cu 4,1%

    Rata anuală a inflaţiei a urcat în luna noiembrie la  5,1%, fată de 4,7% în octombrie, în conditiile în care serviciile s-au scumpit cu 7,5% fată de noiembrie 2023, alimentele cu 5,1% şi mărfurile nealimentare cu 4,1%, potrivit INS.

    Comparativ cu octombrie 2024, în noiembrie preturile de consum au crescut cu 0,4%.

    Rata inflaţiei de la începutul anului (noiembrie 2024 comparativ cu decembrie 2023) a fost 4,8%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) a fost 5,7%.

    Dintre alimente, cele mai mari creşteri de pret an la an au fost la fructe (17%), margarină (15%), conserve de fructe şi de legume (10%), , în timp ce vinul şi berea s-au scumpit cu circa 7%.

    În schimb, untul s-a ieftinit cu 10%, iar făina şi mălaiul cu aproape 7% şi zahărul cu 6%.

    La capitolul mărfuri nealimentare, detergentii s-au scumpit cu 12%, tutunul şi tigările cu 10%, iar cărtile, revistele şi ziarele cu 7,5% şi îmbrăcămintea cu 6%.

    Fată de noiembrie 2023, gazele sunt cu 10% mai ieftine.

    Dintre servicii, cele mai mari creşteri au fost la Poştă (17%), Igienă şi Cosmetică (11%), Apă şi Canalizare (11,6%) şi Ingrijire medicală (9,8%) . Biletele de avion erau cu 9,3% mai scumpe, în medie, decât în perioada similară din 2023.

    Singurele servicii care sunt mai ieftine decât în toamna trecută sunt cele de telefonie, cu -2%.
     

     

    Rata anuală a inflaţiei în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna noiembrie 2023 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) a fost 5,4%.Indicele armonizat al preţurilor de consum în luna noiembrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2024 a fost 100,32%.

    Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (decembrie 2023 – noiembrie 2024) faţă de precedentele 12 luni (decembrie 2022 – noiembrie 2023) determinată pe baza IAPC a fost 6,0

     

  • Inflaţia revine în zona euro: În noiembrie preţurile au crescut cu 2,3% în blocul comunitar

    Inflaţia din zona euro a crescut la 2,3% în noiembrie, scrie FT.

    Noile date sunt în ton cu aşteptările analiştilor, dar peste inflaţia de 2% din octombrie.

    Economiştii consideră că revenirea inflaţiei nu a fost din cauza motivelor structurale, iar BCE va continua scăderea dobânzilor la şedinţa din decembrie.

    Aceştia prevăd că Banca Centrală Europeană va reduce dobânzile cu 0,25% pe 12 decembrie.

  • Managerii prevăd creşteri de preţuri în construcţii, comerţ şi servicii în următoarele 3 luni

    Managerii prevăd creşteri de preţuri în industria prelucrătoare, construcţii, comerţ şi servicii în următoarele trei luni, potrivit tendinţelor în activitatea economică, publicate joi de Institutul Naţional de Statistică.

    În cadrul anchetei de conjunctură din luna noiembrie 2024, managerii din industria prelucrătoar previzionează pentru următoarele trei luni, relativă stabilitate a volumului producţiei (sold conjunctural -2%). Referitor la numărul de salariaţi se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Pentru preţurile produselor industriale se prognozează creştere în următoarele trei luni (sold
    conjunctural +17%).

    Potrivit estimărilor din luna noiembrie 2024, în activitatea de construcţii se va înregistra pentru următoarele trei luni scădere a volumului producţiei (sold conjunctural -19%). Managerii estimează scădere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural -8%). În ceea ce priveşte preţurile lucrărilor de construcţii se preconizează creştere a acestora (sold conjunctural +23%).

    În sectorul comerţ cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendinţă de creştere moderată a activităţii economice (sold conjunctural +11%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale va înregistra creştere (sold conjunctural +20%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creştere moderată a numărului de salariaţi (sold conjunctural +9%). Managerii societăţilor comerciale estimează creştere a preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +35%).

    Conform estimărilor din luna noiembrie 2024, cererea de servicii (cifra de afaceri) va înregistra relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +3%). Managerii din sectorul servicii prevăd relativă stabilitate a numărului de salariaţi (sold conjunctural +1%). Conform opiniei managerilor, preţurile de vânzare sau de facturare ale prestaţiilor vor avea tendinţă de creştere moderată (sold conjunctural +15%).

  • Disneyland Paris: preţul biletului de intrare se va modifica în funcţie de cerere

    Parcul de distracţii a introdus începând de marţi, preţuri dinamice pentru biletele sale de intrare, potrivit Le Figaro. La fel ca majoritatea parcurilor europene mari, Disneyland Paris a avut până în prezent preţuri diferite în funcţie de perioadă. Fiecare zi era clasificată în funcţie de prezenţa estimată cu un preţ mai mic sau mai mare. Totuşi, după ce era stabilit, preţul nu se mai schimba. De acum încolo, ca şi în cazul biletelor de tren şi avion, cu cât parcul se umple mai mult în ziua respectivă, cu atât preţul va creşte.

    Organizatorii susţin că noile preţuri minime vor fi 51 de euro pentru o vizită de o zi într-un parc şi 75 de euro pentru o vizită de o zi în ambele părţi ale parcului (Parcul Disneyland şi Studiourile Walt Disney). De asemenea, preţul maxim va fi 175 de euro pentru o vizită de o zi în ambele locuri.

    Noul sistem ar trebui să ofere mai multă transparenţă vizitatorilor care îşi pot rezerva biletul cu până la 18 luni în avans. Biletele pot fi rambursate sau modificate cu până la trei zile înainte de vizită.

    Noua strategie reprezintă o modalitate prin care compania îşi maximizează veniturile prin creşterea preţurilor în zilele aglomerate şi prin încurajarea rezervărilor din timp. Acest lucru îi permite companiei să-şi calibreze cel mai bine oferta şi forţa de muncă în funcţie de prezenţa aşteptată. Preţurile reduse în perioadele mai puţin aglomerate oferă aceleaşi avantaje şi, în plus, îi va încuraja pe vizitatori să evite zilele în care parcurile sunt aglomerate.

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente s-au prăbuşit cu 12.000 de euro peste noapte

    Luna octombrie aduce o tempe­rare a preţurilor pe piaţa apar­ta­mentelor vechi cu trei came­re, după mai multe luni de creş­teri. După avansul de 4,9% din august faţă de aceeaşi lună din 2023, în septembrie piaţa a accelerat cu 5,6 preţurile cerute de vânzători, pentru ca în octombrie evoluţia să revină la 4,9 procente.

    Astfel, media preţurilor în octombrie 2024 a ajuns la 112.308 euro, potrivit Indexului Imobiliar ZF realizat alături de compania de consultanţă imobiliară SVN România, cu circa 80 de euro sub media lunii anterioare.

    Începând cu luna ianuarie 2024 ZF Index Imobiliar vine cu 13 zone în loc de 20, concentrându-se pe cartierele cu mai multe anunţuri, astfel încât acurateţea informa­ţiilor să fie cât mai mare. Din acest motiv au fost eliminate zone precum 1 Mai, 13 Sep­tembrie şi Vitan Mall, iar Brâncoveanu acum este calculat ca parte din Olteniţei, Mihai Bravu din Iancului, Ştefan cel Mare din Moşilor, iar Victoriei alături de Unirii, ca parte a zonei centrale a Capitalei. În plus, sunt luate în calcul acum apartamentele construite între 1978 şi 1990, nu doar între 1980 şi 1990.

    Din cele 13 zone ale Capitalei luate în calcul, doar două au scăzut în septembrie faţă de august, iar cinci au accelerat. An la an, nouă zone au crescut iar trei au scăzut. Mai mult, patru zone au crescut cu două cifre an la an.

    Faţă de septembrie, în octombrie, zonele Drumul Taberei şi Iancului – Mihai Bravu au înregistrat scăderi semnificative, de 7.000 de euro, respectiv 12.000 de euro, în timp ce Titan şi Dristor au urcat cu aproape 10.000 de euro.

    Andrei Sârbu, CEO, SVN România ex­plica luna trecută că evoluţia din septem­brie, medie la care s-au situat şi în octom­brie locuinţele analizate, a reprezentat cel mai mare ritm de creştere din ultimii doi ani. Mai mult, ţinând cont de scăderea livră­rilor de locuinţe noi, de 23% în Bucureşti şi Ilfov în primele şase luni din acest an, dar şi de creşterea numărului de tranzacţii, de aproape 19% în perioada ianuarie – august 2024 comparativ cu primele opt luni din 2023, putem asista la o creştere a presiunii pe oferta existentă pe piaţa rezidenţială se­cun­dară.

    De partea cealaltă, locuinţele vechi în cele mai multe cazuri sunt racor­date la sistemul centralizat de încălzire, iar lipsa apei calde şi a căldurii cauzate de avarii afectează calitatea vieţii.

    Valoarea ratelor lunare şi dobânzile creditelor ipotecare au ajuns în prezent la nivelul înregistrat în 2019, potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă financiară şi brokeraj ipotecar SVN Româ­nia Credit & Financial Solutions, în timp ce ponderea ratei a coborât la circa 36% din salariul mediu net, mult sub nivelul de 59% din urmă cu cinci ani.

    Astfel, media dobânzilor pentru credi­tele ipotecare acordate în Bucureşti în pri­me­le şase luni din 2024 a fost de aproxi­mativ 6% pe an, potrivit calculelor compa­niei realizate pe baza datelor din piaţa ban­cară, peste 90% din finanţările ipotecare aprobate fiind reprezentate de credite cu dobândă fixă.

    Rata unui credit ipotecar în valoare de aproximativ 61.500 de euro (echivalentul a 292.000 de lei) contractat în 2019 a ajuns la mijlocul acestui an la o valoare de 1.881 de lei, similară cu cea înregistrată în 2019, de 1.868 de lei, când nivelul dobânzilor practi­cate pe piaţa ipotecară bucureşteană era de asemenea similar cu cel din prezent, şi anume 5,93% pe an.

    În total, media ratelor achitate din 2019 până în prezent pentru împrumutul analizat a fost de 1.890 de lei lunar, cu 1,1% mai mare faţă de nivelul iniţial asumat prin scadenţar, în ciuda dobânzilor ridicate din ultimii doi ani. Analiza SVN Credit mai arată că rata actuală a unui credit ipotecar contractat în trecut poate fi redusă cu aproximativ 22,5% faţă de nivelul înregistrat în 2023 prin trecerea la dobândă fixă.

    Valoarea ratelor lunare şi dobânzile creditelor ipotecare au ajuns în prezent la nivelul înregistrat în 2019, potrivit unui raport realizat de compania de consultanţă financiară şi brokeraj ipotecar SVN Romania Credit&Financial Solutions, în timp ponderea ratei a coborât la circa 36% din salariul mediu net, mult sub nivelul de 59% din urmă cu cinci ani.

    Astfel, media dobânzilor pentru creditele ipotecare acordate în Bucureşti în primele şase luni din 2024 a fost de aproximativ 6% pe an, potrivit calculelor companiei realizate pe baza datelor din piaţa bancară, peste 90% din finanţările ipotecare aprobate fiind reprezentate de credite cu dobândă fixă.

    Rata unui credit ipotecar în valoare de aproximativ 61.500 de euro (echivalentul a 292.000 de lei) contractat în 2019 a ajuns la mijlocul acestui an la o valoare de 1.881 de lei, similară cu cea înregistrată în 2019, de 1.868 de lei, când nivelul dobânzilor practicate pe piaţa ipotecară bucureşteană era de asemenea similar cu cel din prezent, şi anume 5,93% pe an.

    În total, media ratelor achitate din 2019 până în prezent pentru împrumutul analizat a fost de 1.890 de lei lunar, cu 1,1% mai mare faţă de nivelul iniţial asumat prin scadenţar, în ciuda dobânzilor ridicate din ultimii doi ani.

    Consultanţii SVN Credit Romania estimează că şi dobânzile variabile vor înregistra reduceri, cel mai probabil în ultimul trimestru din acest an, fără a se înregistra însă un nivel semnificativ de scădere, dobânzile fixe urmând să rămână şi în următoarele 12 luni cele mai avantajoase.

    Valoarea medie a unui credit ipotecar acordat la nivel naţional în 2023 a fost de circa 62.000 de euro, în timp ce preţul mediu la nivel naţional al unui imobil tranzacţionat prin credit ipotecar în 2023 a fost de 85.000 de euro, în creştere de la 82.000 de euro în 2022, potrivit calculelor companiei. În total, anul trecut au fost acordate aproximativ 48.000 de credite ipotecare noi, comparativ cu un nivel de aproximativ 55.000 de credite ipotecare noi acordate în 2022.

     

     

  • Colliers: Piaţa construcţiilor din România a înregistrat maxime istorice în ultimii doi ani, însă 2025 se anunţă un an provocator, pe fondul modificărilor fiscale şi întârzierilor în implementarea reformelor pentru accesarea fondurilor europene

    Sectorul construcţiilor din România a atins niveluri record în 2023 şi 2024, susţinut de o cerere privată puternică pentru anumite segmente imobiliare şi de o creştere semnificativă a investiţiilor publice, dar 2025 se anunţă un an provocator, pe fondul modificărilor fiscale şi întârzierilor în implementarea reformelor pentru accesarea fondurilor europene, potrivit unei analize a companiei de consultantă imobiliară Colliers privind evoluţia pieţei imobiliare în primele şase luni ale anului.

    Astfel, e termen mediu, viitoarele modificări ale regimului fiscal pentru muncitorii din construcţii, alături de ajustările fiscale mai ample din România, ar putea crea dificultăţi pietei de profil.

    „În ultimii doi ani, piaţa construcţiilor a înregistrat atât o creştere a valorii nominale, cât şi o extindere a volumului lucrărilor. Această evoluţie a generat provocări pentru dezvoltatorii care încearcă să lanseze noi proiecte imobiliare. Ce a influenţat direct această situaţie? În mare parte, creşterea semnificativă a costurilor totale de construcţie, cauzată de scumpirea materiilor prime, care, totuşi, par să se stabilizeze în prezent. Majoritatea preţurilor la mărfuri s-au apropiat acum de nivelurile pre-pandemice, fiind mai mici decât maximele din 2020. Spre exemplu, Indicele Bloomberg Commodity, care urmăreşte preţurile din diverse sectoare (agricultură, energie, metale), este cu aproximativ 28% sub vârful din 2022, dar totuşi cu 19% peste nivelurile din decembrie 2019. Beneficiarii finali vor resimţi însă aceste scăderi treptat.”, explică Silviu Pop, Director CEE & Romania Research la Colliers.

    Pe de altă parte, tensiunile geopolitice globale – fie între blocurile comerciale principale, fie din cauza conflictelor militare regionale (mai ales în zona Mării Roşii) – menţin riscurile de reinflamare a preţurilor la mărfuri. De altfel, unele preţuri au început să crească din nou în a doua jumătate a lui 2023.

    Având în vedere contextul dificil al pieţei muncii, preţurile din construcţii au reînceput să crească în 2024, ajungând la o rată anuală de aproximativ 12% în mai 2024 (cea mai recentă lună disponibilă), după o perioadă de stabilizare în prima jumătate a anului trecut. Unul dintre factorii principali care determină această creştere este costul forţei de muncă. În timp ce preţurile materiilor prime s-au stabilizat, subliniază consultanţii Colliers, cheltuielile cu angajaţii continuă să crească.

    Numărul de muncitori din sectorul construcţiilor a atins un nivel record în mai 2024, cu aproape 453.000 de angajaţi, înregistrând o creştere modestă de 1% faţă de anul anterior, dar un avans semnificativ de 15% faţă de perioada pre-pandemică.

    Conform datelor Eurostat, intenţiile de angajare rămân pozitive, ceea ce indică faptul că firmele de construcţii continuă să caute forţă de muncă, determinând astfel creşterea salariilor. În ultimii cinci ani, salariile din acest sector au crescut cu 63%.

    Un alt aspect important este că lucrătorii din construcţii au beneficiat de scutiri fiscale începând din 2019, contribuind astfel la majorarea veniturilor nete. Cu toate acestea, având în vedere presiunile asupra bugetului public, guvernul intenţionează să elimine aceste facilităţi fiscale începând cu 2025 (măsură care încă nu a fost aprobată la începutul trimestrului trei din 2024). Această schimbare ar putea complica şi mai mult piaţa, punând presiune pe marjele de profit ale companiilor, care vor fi nevoite să crească salariile pentru a reţine sau atrage angajaţi. O parte din aceste costuri suplimentare este probabil să fie transferată în preţuri mai mari pentru beneficiarii finali, se arată în analiză.

    „Deşi oferta pe piaţa construcţiilor este supusă unor presiuni semnificative, cererea rămâne puternică. Chiar dacă în prima parte a lui 2024 s-a înregistrat o uşoară încetinire, sondajele Comisiei Europene arată că sectorul continuă să crească. Indicele care măsoară percepţia companiilor asupra volumului comenzilor generale este confortabil peste media istorică, indicând un sector robust, situat nu foarte departe de maximele istorice. Un alt indicator relevant vine din analiza autorizaţiilor de construcţie. Deşi numărul autorizaţiilor de construcţie rezidenţiale a încetinit în ultimii doi ani, acest lucru este cauzat în principal de probleme administrative în anumite oraşe, în special în Bucureşti. Totuşi, se observă o tendinţă de revenire la nivelul mediu al ultimului ciclu, după maximele record din perioada 2021-2022. Pe segmentul non-rezidenţial, deşi datele sunt variabile, activitatea de autorizare se menţine la un nivel solid, în concordanţă cu expansiunea sectoarelor industrial şi retail. Per ansamblu, deşi investiţiile private în construcţii nu ating niveluri record, ele rămân la un nivel stabil, susţinând creşterea sănătoasă a pieţei”, precizează Alexandru Atanasiu, Board Member &  Head of Construction Services în cadrul Colliers.

    Un factor cheie care a susţinut creşterea pieţei construcţiilor la niveluri record a fost creşterea investiţiilor publice, finanţate atât prin fonduri naţionale, cât şi europene. În sectorul autostrăzilor, România are în prezent aproximativ 800 de kilometri de drumuri de mare viteză în construcţie, comparativ cu o reţea existentă de 1.100 de kilometri. De asemenea, sute de alte tronsoane de autostradă se află în diverse stadii de pregătire, unele fiind deja în faza de licitaţie. Investiţiile majore nu se limitează doar la infrastructura rutieră, ci şi modernizarea căilor ferate este în desfăşurare, iar în prima jumătate a acestui an au început lucrările la mai multe spitale regionale importante.

    Guvernul a cheltuit peste 11 miliarde de euro pe proiecte de capital susţinute de UE în prima jumătate a anului 2024, ceea ce reprezintă aproximativ 3,3% din PIB. Prin comparaţie, în aceeaşi perioadă din 2019, cheltuielile guvernamentale pentru investiţii au fost de 3,5 miliarde de euro, sau aproximativ 1,6% din PIB. Această creştere a investiţiilor publice a contribuit semnificativ la menţinerea unui nivel ridicat de activitate în sectorul construcţiilor.

    Pe termen mediu, piaţa construcţiilor se află într-o poziţie solidă, cu o cerere puternică din partea beneficiarilor şi un flux consistent de proiecte pentru companiile din domeniu.  Varietatea factorilor care influenţează cererea creează un context mai favorabil decât în trecut, în special în comparaţie cu perioada 2006-2008, când piaţa era impulsionată în mare parte de investitori privaţi, în special dezvoltatori rezidenţiali. Totuşi, consultanţii Colliers anticipează şi o serie de provocări.

    „Dincolo de factorii externi imprevizibili, în special de îngrijorările legate de economia globală, schimbările viitoare în regimul fiscal al muncitorilor din construcţii şi modificările fiscale mai largi din România ar putea crea dificultăţi. De asemenea, întârzierea României în implementarea reformelor necesare pentru menţinerea accesului la fondurile europene ar putea aduce noi provocări. Prin urmare, deşi anticipăm rezultate bune comparativ cu istoria recentă, atingerea unor noi maxime este puţin probabilă. În acest context, ne aşteptăm la o diminuare a presiunilor pe piaţa construcţiilor în următorul an şi jumătate”, conchide Alexandru Atanasiu.

     

  • Creşterea preţurilor le bântuie toamna românilor. Inflaţia rămâne o problemă în România, după ce şi în septembrie am avut cea mai mare inflaţie la nivel european VIDEO

    România a înregistrat şi în septembrie cea mai mare inflatie la nivel european, de 4,8%, în conditiile în care, în medie, preturile de consum au avut un avans de 2,1% în Uniunea Europeană, în scădere de la 2,4% în august, potrivit datelor Eurostat. Inflaţia va continua trendul ascendent, este de părere analistul financiar Bogdan Glăvan, mai ales pe fondul majorării pensiilor, a viitoarelor creşteri de taxe ce se preconizează din 2025 şi a situaţiei economice la nivel european.

    „Inflaţia se va reinflama în urma creşterii pensiilor, iar încetinirea economiei începe să fie vizibilă. Ea este cauzată atât de creşterea taxelor cât şi de contextul european, unde principalii noştri parteneri comerciali sunt în stagnare. Germania nu are niciun fel de creştere de cinci trimestre” a declarat analistul financiar Bogdan Glăvan, în cadrul emisiunii de business ZF Live, realizată cu sprijinul Orange Business.

    Când vine vorba despre situaţia politicii monetare, analiştii financiar sunt optimişti. Bogdan Glăvan este de părere că în viitorul apropiat ar putea avea loc o nouă rundă de reducere a dobânzii, ceea ce ar impulsiona economia.

    „Mă aştept ca dobânda de politică monetară să scadă în continuare. Orice scenariu este posibil. Este posibil să vedem o creştere micuţă sau să vedem păstrarea deciziei anterioare şi în iarnă o scădere mai substanţială a dobânzii. În lunile următoare mă aştept la o scădere a dobânzii de politică monetară” a mai spus Bogdan Glăvan la ZF Live.

  • Ca să scăpaţi de traficul şi aglomeraţia masochistă, Bucureştiul trebuie să devină un oraş scump. El este prea ieftin în acest moment

    Toată lumea este nervoasă pe Bucureşti, pe primar, pe primari, pe guvern, pe Poliţie etc. Traficul este infernal, străzile sunt blocate, stai cu orele în trafic, timp în care copiii stau cu ochii în telefon, transportul în comun este murdar, străzile, în special în centru, sunt pline de cerşetori şi homeleşi, drogurile au ajuns în şcoli etc. În acte, Bucureştiul are 2 milioane de locuitori. În realitate, în Bucureşti, aici incluzând şi localităţile limitrofe care au ajuns oraşe în oraş, sunt peste 4 milioane de locuitori. Oraşul nu a fost pregătit pentru atâţia locuitori, pentru atâtea maşini, pentru atâtea construcţii de toate felurile.

    Toată lumea speră ca cineva să mai elibereze din aglomeraţia acestui oraş, din traficul care devine din ce în ce mai ucigător în fiecare zi. Nu ştiu ce soluţii are fiecare, mai ales că nu poţi să faci străzile mai late, nu poţi să schimbi oraşul, nu poţi inventa practic un alt oraş, aşa cum l-ai văzut undeva în Europa. Eu aş privi această situaţie dintr-un alt punct de vedere. Bucureştiul a ajuns aglomerat şi va deveni din ce în ce mai aglomerat pentru că este un oraş ieftin. Cu un venit lunar de 500-600 de euro, adică 2.500-3.000 de lei pe lună (dar să ai deja casa ta!), poţi să trăieşti în Capitală.

    Dar ca Bucureştiul să scape de traficul infernal, de aglomeraţie, de tranzitul prin oraş, de îngrămădeală, trebuie să devină un oraş scump. Bucureştiul este prea ieftin,  apartamentele, casele, chiriile sunt prea ieftine, prea mici, taxele sunt prea mici, preţul utilităţilor este prea mic. Ca să cumperi un apartament în Bucureşti de 55 de metri pătraţi la preţurile actuale, cu salariul mediu de aici, de 1.200 de euro, adică 6.000 de lei, ai nevoie de 6 ani, dacă nu chiar mai puţin de 6 ani. Ceea ce este foarte puţin pentru o capitală europeană. În Budapesta ai nevoie de 15-20 de ani de salariu mediu ca să cumperi o locuinţă. În Europa de Vest, în marile oraşe, ai nevoie de un număr triplu de ani.

    La fel, şi chiriile în Bucureşti sunt prea mici la ceea ce oferă Capitala. Cu 250-400 de euro pe lună poţi să stai fără probleme în Bucureşti. Pentru că este un oraş ieftin – din punctul de vedere imobiliar, din punctul de vedere al costului vieţii, din punct de vedere al utilităţilor -, Bucureştiul atrage tineri/oameni din alte localităţi. Dacă preţul apartamentelor ar fi dublu sau chiar triplu, dacă chiriile ar porni de la 1.000 de euro pe lună pentru o mică garsonieră, dacă preţurile la restaurante, cafenele, gelaterii ar fi duble, dacă preţul abonamentelor de transport ar fi dublu, dacă impozitele pe casă, pe terenuri, pe maşini ar fi duble, mulţi s-ar gândi dacă îşi mai pot permite să stea în Bucureşti, dacă mai pot să trăiască aici, dacă mai merită să stea în Bucureşti.

    Dacă primăria ar tripla impozitul la casă, dacă de la a doua maşină în sus impozitul s-ar tripla, dacă preţul utilităţilor – energie, apă caldă – s-ar dubla, viaţa ar tria foarte mult din numărul persoanelor care stau în Bucureşti. Dacă preţurile ar fi duble atât în supermarketuri, cât şi la restaurante, foarte mulţi dintre pensionari nu şi-ar mai permite să stea în Bucureşti şi ar căuta oraşe, comune, sate în apropiere de Bucureşti, sau în alte zone ale ţării (spre exemplu Oradea) care să fie mai ieftine. Entertainmentul în Bucureşti este prea ieftin, a ieşi la o cafea şi un suc este prea ieftin, a mânca la restaurant este prea ieftin. După ce au venit în Bucureşti la şcoală, mulţi copii rămân aici pentru că nu mai au ce face în oraşele din ţară de unde au venit în Capitală. Rămân şi pentru că îşi găsesc repede de lucru şi pot accesa fără probleme preţurile din zona imobiliară, în special chiriile, este ieftin să ai o maşină, este ieftin să ieşi în oraş, este chiar ieftin la şcoală.

    Dacă totul s-ar scumpi peste noapte, dacă impozitele şi taxele ar fi mai mari, nu toată lumea şi-ar permite să vină şi să stea în Bucureşti şi să aglomereze oraşul. Este cinic ce spun, dar la ceea ce oferă, Bucureştiul este un oraş mult prea ieftin şi din acest motiv este aglomerat, iar lumea vrea să locuiască, să muncească şi să trăiască aici. Dacă toate preţurile s-ar dubla, s-ar tripla, cel puţin un milion de oameni nu şi-ar mai permite să stea în Bucureşti cu salariile pe care le au. Un milion de oameni mai puţin în fiecare zi ar face ca Bucureştiul să fie respirabil, traficul să se reducă, iar joburile oferite să aibă salarii mai mari. Eu nu ştiu altă soluţie prin care Bucureştiul ar putea să devină mai puţin aglomerat, mai respirabil etc. decât prin transformarea lui într-un oraş scump. Întrebarea este dacă vreţi ca Bucureştiul să devină un oraş scump ca să se mai reducă din numărul celor care stau aici sau care se îndreaptă aici.   

    (cristian.hostiuc@zf.ro)

  • Presiunile deflaţioniste din China s-au intensificat în septembrie. Investitorii aşteaptă de la Beijing un pachet de stimulente fiscale mai agresiv pentru a combate inflaţia în creştere

    Presiunile deflaţioniste din China s-au intensificat în septembrie, preţurile de consum şi de fabrică fiind mai slabe decât se preconiza, subliniind apelurile adresate Beijingului de a oferi un pachet mai amplu de măsuri pentru relansarea economiei.

    Datele mai slabe vin în timp ce pieţele volatile din China aşteaptă informaţii mai detaliate cu privire la planurile de stimulare ale Beijingului, după o conferinţă de presă a Ministerului de Finanţe de sâmbătă, care a promis mai multe cheltuieli, dar a oferit puţine cifre noi.

    Indicele preţurilor de consum din China a crescut cu 0,4% de la an la an în septembrie, a anunţat duminică Biroul Naţional de Statistică, mai slab decât un sondaj Bloomberg al analiştilor care prognoza o creştere de 0,6% şi în scădere de la 0,6% în august.

    Indicele preţurilor de producţie a scăzut cu 2,8% de la an la an, comparativ cu previziunile analiştilor privind o scădere de 2,6%. Scăderea s-a accelerat de la 1,8 la sută în august şi a fost cea mai abruptă scădere din ultimele şase luni.

    Goldman Sachs a declarat că inflaţia de consum a fost susţinută de creşterea preţurilor la alimente, care au fost afectate de condiţiile meteorologice nefavorabile şi de cererea sezonieră înainte de sărbătoarea Săptămâna de Aur, care a început pe 1 octombrie.

    Datele slabe privind inflaţia evidenţiază modul în care economia Chinei suferă din cauza presiunilor deflaţioniste generate de o criză imobiliară profundă care a afectat cererea gospodăriilor.

    Acestea vin înaintea publicării datelor guvernamentale programate pentru această săptămână, care se aşteaptă să prezinte o imagine a unei economii cu două viteze, cu cifre comerciale puternice care vor fi compensate vineri de cifrele slabe privind produsul intern brut pentru trimestrul al treilea.