BusinessMagazin

Tag: premier

  • Exclusiv Mediafax: Întreg dosarul penal al premierului Florin Cîţu din instanţa din SUA. Adevărata poveste document

    Noaptea fatidică: 3 decembrie 2000, ora 2.08. Maşina Ford Probe roşie mergea de pe-o parte pe cealaltă a drumului, Florin Cîţu era băut, avea ochii injectaţi şi o alcoolemie (BAC) de 0.161, limita legală fiind de 0.08.

    În aceeaşi noapte de 3 decembrie 2000, Florin Cîţu este luat în custodia autorităţilor americane care stabilesc o cauţiune de 1950 de dolari.

    După ce procurorul formulează oficial acuzaţiile şi le trimite judecătorului, Florin Cîţu nu se mai prezintă la instanţă pentru că se întoarce în România pentru sărbătorile de Crăciun.

    Revenit în SUA în ianuarie 2001, Florin Cîţu pledează nevinovat, se ia la trântă cu autorităţile americane, enervează instanţa care ameninţă cu un mandat de arestare dar intră în programul Drinking Drivers.

    Spre sfârşitul lui februarie 2001, Florin Cîţu se răzgândeşte, face un acord de recunoaştere a vinovăţiei cu procurorul, acceptă să intre într-un program de evaluare împotriva abuzului de substanţe şi trimite evaluarea sa într-un plic „confidenţial” la instanţă

    Pe 26 februarie 2001, judecătorul Thomas R. Hronek îl condamnă pe Florin Cîţu la 2 zile de închisoare în Penitenciarul Story County, îi scade din pedeapsă perioada reţinerii, îi dă amendă de peste 1300 de dolari şi îi cere să contacteze şeriful din Story County pentru executarea pedepsei şi chiar şi să plătească masa şi camera din penitenciar dacă este nevoie.

    Agenţia Mediafax şi Aleph News au obţinut în exclusivitate, în urma unei solicitări oficiale, întreg dosarul penal al premierului Florin Vasile Cîţu, aşa cum el a fost pus la dispoziţie de către autorităţile judiciare americane, şi prezintă publicului în cele ce urmează faptele şi mărturiile, în ordine cronologică, aşa cum se regăsesc şi reies ele din documentele aflate în dosar.

    Ce s-a întâmplat pe 3 decembrie 2000. Duminică, la ora 2.08 noaptea:Maşina Ford Probe roşie mergea de pe-o parte pe alta a drumului, inculpatul Cîţu mirosea a băuturi alcoolice, a recunoscut că a băut, avea ochii injectaţi şi umezi. Cîţu avea BAC (Blood Alcohol Content) de 0.161, limita legală fiind de 0.08

    În plângerea şi declaraţia pe propria răspundere, întocmită chiar pe 3 decembrie 2000, autorităţile americane notează că în acea zi, la ora 2.08 noaptea, Florin Vasile Cîţu a fost prins pe Lincoln Way de pe Podul Squaw Creek, oraşul Ames, din Comitatul Story, conducând o maşină sub influenţa băuturilor alcoolice în timp ce avea o alcoolemie peste 0.100 (Blood Alcohol Content peste 0.100).

    Inculpatul Florin Vasile Cîţu este acuzat oficial de infracţiunea de „conducere sub influenţă” (OWI) 1st (Serious Misdemeanor)/Delict grav, prin încălcarea Secţiunii 312J.2 litera 1a şi 1b din Codul Penal al Iowa din 1999. Litera 1a se referă la conducere sub influenţa unei băuturi alcoolice sau a unui alt drog sau a unei combinaţii de astfel de substanţe iar litera 1b se referă la prezenţa unei concentraţii de alcool de 0.08 sau mai mari.

    Citiţi continuarea pe www.mediafax.ro

     

     

  • Primele declaraţii de presă ale premierului Florin Cîţu, după dezvăluirile dosarului din SUA

    Premierul Florin Cîţu a declarat, sâmbătă, că de la momentul izbucnirii scandalului legat de faptul că a făcut închisoare în SUA nu s-a gândit niciun moment să îşi dea demisia. Cîţu a spus că a discutat şi cu preşedintele Klaus Iohannis.

    Cîţu a remarcat că în spaţiul public a rămas greşeala sa făcută acum aproape 21 de ani în SUA.

    Întrebat dacă atunci când a solicitat certificatul ONRNISS a declarat ceea ce s-a întâmplat în SUA, Florin Cîţu a spus că, în România, preşedintele, premierul, miniştri, nu se face cerere pentru ONRNISS. „Avem acces la aceste informaţii fără a face cerere”.

    Întrebat dacă Ludovic Orban şi Klaus Iohannis au fost informaţi despre acest incident, premierul a spus că nu a adus în discuţie acest eveniment petrecut în urmă cu 21 de ani în SUA.

    „Nu am adus în discuţie acest lucru faţă de domnul preşedinte. În ceea ce îl priveşte pe domnul Ludovic Orban, un coleg mi-a spus că acum câteva luni de zile i-a arătat această hârtie şi i-a spus că o are. Deci, presupun că avea această informaţie”, a spus Cîţu.

    Întrebat, în continuare, dacă a discutat, între timp, cu preşedintele Klaus Iohannis, Florin Cîţu a răspuns afirmativ.

    „Am discutat cu domnul preşedinte şi dânsul este foarte clar. Aceasta nu este o situaţie penaă. Bineînţeles că sunt legislaţii diferite în România şi în SUA. (…) Am discutat cu domnul preşedinte şi despre acest subiect, şi despre rectificare şi mai multe subiecte”.

    Florin Cîţu a fost întrebat dacă de la momentul izbucnirii scandalului s-a gândit vreun moment să îşi dea demisia, iar el a răspuns: „Nu! Niciun moment”.

  • Iulian Anghel, editor politic ZF: Dle Cîţu, nimănui nu-i pasă ce mâncaţi dvs acasă. Indicele coşului de consum ar trebui să fie însă zilnic pe masa dvs de lucru, iar “franzela” este în topul acestui indice. De aceea ar fi trebuit să ştiţi cât costă o franzelă

    Eu nu ştiu care este preţul unui cauciuc pentru bicicletă pentru că nu am mai intrat într-un magazin de biciclete de 20 de ani – şi pentru că mi-e teamă să merg prin Bucureşti cu bicicleta.

    La fel, dl Florin Cîţu nu are de ce să cunoască preţul unei franzele de vreme ce nu mănâncă pâine. Diferenţa este că eu sunt o persoană oarecare, iar domnia-sa este premier peste 18 milioane de mâncători de pâine.

    Poveşti din acestea au mai fost. Politicienii nu au ştiut cât costă un bilet la metrou sau la autobuz, etc. Şi au fost iertaţi, pentru că nu mergeau cu autobuzul. Doar că ei aprobau subvenţiile de stat pentru metrou şi pentru autobuz, caz în care ar fi trebuit să ştie aceste lucruri elementare – preţul unui bilet şi subvenţia pentru o călătorie.

    Premierul Florin Câţu nu ştie preţul unei franzele “pentru că nu mănâncă pâine”. Este rezonabilă o astfel de explicaţie?

    Fabricarea pâinii este cel mai mare sector din industria alimentară din România , cu afaceri de 7 mld. lei în 2020, cu 50.000 de angajati şi 6.500 de companii active, majoritate firme antreprenoriale româneşti. În fabricile de pâine lucreaza de 6 ori mai mulţi oameni decât în industria laptelui. Dar dacă premierul nu mănâncă pâine? Csf? Ncsf!

    Ştie premierul că românii sunt cei mai mari consumatori de pâine din Uniunea Europeană? Ştie care va fi anul aceasta producţia şi valoarea grâului, care va fi exportul de grâu şi importul de aluat congelat din care se face pânea din supermarketuri?

    România exportă grâu şi importă aluat congelat, probabil chiar din acelaşi grâu. De câte zeci/sute de milioane de euro, ştie premierul? Doar în 2020 şi doar din Polonia România a importat pâine de 2,3 milioane de euro. România a avut un deficit comercial cu Ungaria de 2,8 miliarde de euro în 2020, iar cu Polonia de 2,6 miliarde de euro. Majoritatea sunt importuri alimentare. Ştie premierul asta?

    Mica neînţelegere a plecat de la un articol din ZF. (https://www.zf.ro/eveniment/50-000-angajati-romani-adica-1-total-au-salarii-mari-3-000-euro-net-20220725). Premierul citează datele din ZF care arată că 50.000 de români câştigă peste 3.000 de euro lunar, dar nu citează şi sursa. Citează din ziare deşi are în spate mii de angajaţi care i-ar putea furniza date bune ca să ştie ce să spună în public. Şi, lăudându-se cu munca altora, nu întreabă câţi din aceştia “super 3.000” lucrează la stat – inclusiv domnia sa, mielul  care suge la două oi: vreo 5.000 de euro de la Parlament şi vreo 5.000 de la guvern. De ce are premierul 2 salarii că nu munceşte 25 de ore pe zi?! Şi nici nu spune că în catastife sunt înregistraţi cu salariul minim pe economie 1,5 milioane de angajaţi – o treime din angajaţii României –  cu salariul de 1.400, adică de 280 de euro/lună, adică de aproape 11 ori mai puţin decât salariile celor “super 3.000”. Că o fi, că nu o fi aşa, nu-i treaba altcuiva, ci a Fiscului, cel cu 27.000 de angajaţi cu salarii de 1.500 de euro/lună, fisc condus chiar de premier în calitatea lui actuală de ministru de finanţe.

    Premierul tot zumzăie de luni de zile că salariile cresc peste inflaţie, o inflaţie ajunsă la 5%. Aşadar, spune el, nivelul de trai creşte.

    Guvernul şi premierul nu sunt de vină pentru inflaţie, nu asta e problema. Dar există un “coş de consum” al Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorului. Primele cinci produse, iată: “Făină”, “Mălai”, “Pâine”, Produse de franzelărie”, “Paste făionase”. De ce sunt primele în coş? Pentru că sunt cele mai consumate. Pentru că sunt ieftine, pentru că sunt pentru oamenii săraci, iar majoritatea românilor, mai ales în zonele rurale sunt săraci, din păcate, şi mănâncă pâine multă şi nu e bine. Ce  răspunde premierul? “Eu nu mănânc pâine”. Altfel zis: “Io nu mănânca ca săracii!”

    Poate premierul nu mănâncă pâine, dar, în momentul în care conduci o ţară, în momentul vorbeşti de inflaţie şi vezi că preţul pâinii a crescut cu 5%, ar trebui să te intereseze şi cât costă o pâine.

    Nimeni nu l-a întrebat pe dl  Florin Câţu, ce mâncă acasă. Ziariştii l-au întrebat dacă ştie care este preţul unei franzele, ca urmare a lăudăroşeniei domniei-sale anume că 50.000 de români (între care şi domnia-sa şi aparatul administrativ de la Victoria) câştigă peste 3.000 de euro lunar. Cei 50.000 reprezintă însă doar 3,3% din cei 1,5 milioane care câştigă salariul minim. Unde se vede aici prosperitate liberală cu care se laudă premierul?

    Premierul putea să răspundă că nu ştie preţul unei pâini (nu era nicio problema), dar că ştie situaţia agriculturii, în mare. Că ştie ce se întâmplă în industria de panificaţie, că ştie problemele acesteia. Că ştie că în satele din România – acelea atât de refractare la vaccin – oamenii încă mănâncă o porţie de “cartofi pai” cu o jumătate de pâine.

    Nu a spus nimic din astea. Nu a ştiut, nu a vrut, oricum nu contează: el nu mănâncă pâine. “Noi seara nu mâncăm…”

     

     

  • Premierul Cîţu face un sondaj pe Facebook şi întreabă cât cred românii că va fi creşterea economică anuală în T2: 6%,12% sau 18%. În urmă cu două săptămâni, premierul spunea că urmează o creştere economică de cel puţin10%

    Premierul Florin Cîţu face un sondaj pe Facebook şi întreabă cât cred românii că va fi creşterea economică anuală în T2: 6%,12% sau 18%. 

    La începutul lunii, premierul anunţa o creştere economiucă de cel puţin 10% anul acesta în România. 

    “O să avem o creştere economică puternică anul acesta, sper să se adeverească, de cel puţin 10%”, spunea Fforin Cîţu. 

    Anul trecut România a avut o scădere economică de 3,9%.

     

  • Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare, ia poziţie faţă de revocarea din funcţie de către Florin Cîţu: Premierul mi-a spus că decizia nu are legătură cu rezultatele, ci cu “echipa”

    Fostul ministrul al Finanţelor, Alexandru Nazare, a publicat  joi după-amiază o explicaţie amplă pe pagina sa de Facebook despre motivele pentru care a refuzat să îşi dea demisia din funcţie, la cererea premierului Florin Cîţu, spunând că remanierea nu se impunea dacă sunt analizate rezultatele.

    El a adăugat că, potrivit premierului, decizia de remaniere nu are legătură cu rezultatele activităţii în minister, ci cu echipa.  

    Potrivit lui Alexandru Nazare, mesajul lui Florin Cîţu s-a referit probabil la faptul că nu s-a alăturat echipei care să îl susţină în campania pentru poziţia de preşedinte al PNL.

    Redăm mai jos mesajul lui Alexandru Nazare:

    ”Premierul mi-a cerut demisia, paradoxal, cu o zi înainte de emisiunea României de eurobonduri, menţionând că dacă nu demisionez, îmi va cere remanierea. O demisie, înaintea unei emisiuni de eurobonduri, ar fi afectat condiţiile pe care România le-ar fi putut obţine pe pieţele externe, condiţii şi aşa vitrege.

    Ieri, în timpul negocierilor, a revenit cu mesaje telefonice insistând să primească demisia cât mai curând. Imediat cum am finalizat cu succes emisiunea de eurobonduri, i-am răspuns că după toată munca depusă, rezultatele bune obţinute şi reflectate în execuţia bugetară şi evaluările instituţiilor financiare internaţionale, luând în calcul şi modul în care permanent a apreciat activitatea mea şi a colegilor din Ministerul Finanţelor, nu consider că aş avea vreun motiv sa îmi asum o demisie atât timp cât am apărat cu onestitate şi bună credinţă interesele financiare ale României.

    I-am spus domnului Florin Cîţu să pună în discuţie decizia legată de evaluarea şi retragerea mandatului meu în forurile de decizie ale PNL, conform protocolului asumat în coaliţie.

    Astăzi, înainte de şedinţa de Guvern, mi-a confirmat că va trimite propunerea de remaniere. Am menţionat că remanierea nu se impune dacă analizăm rezultatele; a replicat că această decizie nu are legătură cu rezultatele, ci cu “echipa”. Posibil s-a referit la faptul că nu m-am alăturat echipei care să îl susţină în campania pentru poziţia de preşedinte al PNL. Am considerat că o atitudine neutră, prin prisma poziţiei de ministru de Finanţe, este cea mai înţeleaptă în raport cu interesele românilor, cu ţintele asumate de România şi cu imaginea PNL.

    Ţin să menţionez că nu sunt întârzieri în proiectele de la Ministerul Finanţelor, aşa cum a precizat premierul. Mai mult, am deblocat multe dintre proiectele preluate şi am iniţiat multe altele noi, precum parteneriatul cu UiPath.

    Am mărit, în negociere cu Comisia Europeană, suma alocată Ministerului de Finanţe prin PNRR, de la 100 mil. EUR la 562 mil EUR şi am dublat numărul de proiecte de digitalizare, de la 25 la 50. În plus, am adăugat şi reforme proiectelor de investiţii.

    Spre exemplu, astăzi avem 90.000 de case de marcat conectate pentru că am demarat o aplicaţie nouă în luna ianuarie, care este funcţională. Numai dacă acest proiect este finalizat cu succes până la sfârşitul anului, aşa cum am planificat, va avea efecte de minim 10% în creşterea colectării TVA. Aplicaţia demarata în 2020, de ministrul Finanţelor de atunci, încă nu este funcţională.

    Mulţumesc tuturor colegilor din Ministerul de Finanţe pentru activitate şi rezultate! Le mulţumesc tuturor membrilor PNL care mi-au acordat susţinerea!

    Îi mulţumesc domnului Preşedinte Klaus Iohannis şi sunt onorat pentru încrederea acordată la numirea în funcţia de ministru de Finanţe şi pe parcursul mandatului!”.

    Joi dimineaţă, premierul Florin Cîţu a solicitat preşedintelui Klaus Iohannis aprobarea revocării din funcţie a ministrului de Finanţe Alexandru Nazare după ce acesta a refuzat să îşi dea demisia, la solicitarea premierului.

    „În ceea ce priveşte motivele, am făcut o evaluare la şase luni de zile, sunt mai multe lucruri, dar pe scurt cele mai întârziate proiecte sunt la Ministerul Finanţelor”, a spus premierul, care a adăugat că este vorba de proiecte importante pentru atragerea fondurilor europene şi eliminarea evaziunii fiscale.

    Florin Cîţu a spus că în acest moment nu are nicio propunere pentru noul ministru al Finanţelor. Acesta a precizat că este posibil ca membrii corpului de control să meargă la Ministerul Finanţelor.

     

  • Englezii, nevoiţi să mai aştepte revenirea la normalitate: Premierul Boris Johnson se pregăteşte să amâne ridicarea măsurilor anti-Covid din cauza numărului mare de cazuri din ultimele săptămâni

    Prim-ministrul britanic Boris Johnson se pregăteşte să amâne ridicarea restricţiilor impuse pe fondul pandemiei în Anglia, decizie lansată din cauza creşterii numărului de infecţii, care pun din nou sub presiune instituţiile medicale, potrivit Bloomberg.

    Ritmul de răspândire al variantei delta l-a forţat pe Johnson să regândească data ce va marca încheierea majorităţii regulilor de distanţare socială în Anglia. În schimb, oficialii se aşteaptă ca premierul să anunţe o întârziere de până la patru săptămâni în ceea ce priveşte relaxarea celor mai multe restricţii, decizia urmând să fie anunţată în seara de luni, 14 iunie.

    Un oficial susţine că ar putea exista o serie nouă de relaxări în ceea ce priveşte nunţile şi evenimentele sportive majore. O amânare ar lovi puternic businessurile din entertainment şi industria ospitalităţii care au fost închise sau au operat sub controale stricte în timpul pandemiei. Ultimele decizii vor fi luate luni.

    Ministrul britanic al sănătăţii Edward Argar a sugerat că autorităţile vor aştepta până vor primi mai mulţi oameni a doua doza a vaccinului anti-Covid pentru a lansa o nouă rundă de relaxări. Oamenii care au primit rapelul prezintă o imunitate de 81%, comparativ cu aproape o treime pentru persoanele cu o singură doză, spune Argar.

    „Toată lumea va recunoaşte că va veni un moment în care vom fi nevoiţi să trăim cu boala şi să spunem că nu poţi spera la o strategie zero-Covid”, a adăugat ministrul sănătăţii din Regatul Unit.

    Sâmbătă, Johnson a tras un semnal de alarmă cu privire la înrăutăţirea perspectivelor din ţară, declarându-se mai puţin optimist prin comparaţie cu perioada de acum două săptămâni.

    Varianta delta este „mai transmisibilă şi, de asemenea, este adevărat că infecţiile au crescut alături de gradul de spitalizare. Nu ştim în ce măsură va afecta acest lucru mortalitatea, însă este un motiv serios de îngrijorare.”

     

  • Fini sunt! Nu înţeleg de ce premierul Florin Cîţu este revoltat de bonusurile primite de directorii companiilor de stat: Miniştrii lui aprobă aceste pachete salariale şi criteriile de performanţă, pe care însă le trec la secret

    Premierul Florin Cîţu este revoltat de directorii companiilor de stat care, în loc să facă investiţii, îşi dau bonusuri nemeritate, plus că se duc în excursii sau în team buildinguri.

    Şi pentru acest lucru, dar şi pentru altele, premierul spune public că este nevoie de reforma companiilor de stat.

    Probabil că premierul ştie mai bine care sunt bonusurile primate de directorii marilor companii de stat, cele mai multe fiind din energie.

    Citiţi continuarea pe alephnews.ro

     

     

  • Premierul Cîţu spune că ţine foarte mult la transparenţă, dar PNRR-ul prin care România se va îndatora cu 16 mld. euro va fi public abia după ce este depus la Comisie

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) rămâne până la final unul dintre cele mai mari mistere legate de creşterea economică a Ro­mâniei, nici în ultimul ceas guvernanţii ne­fiind dispuşi să facă publică lista proiectelor şi a angajamentelor luate pentru a primi ba­nii europeni.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) rămâne până la final unul dintre cele mai mari mistere legate de creşterea economică a Ro­mâniei, nici în ultimul ceas guvernanţii ne­fiind dispuşi să facă publică lista proiectelor şi a angajamentelor luate pentru a primi ba­nii europeni.

    Opacitatea din jurul acestui instrument gândit special pentru redresarea post-pandemie este cu atât mai greu de înţeles cu cât România vrea să împrumute 16 miliarde de euro, dincolo de cele 13 miliarde de euro disponibile din granturi, pentru proiecte despre care nimeni nu ştie nimic oficial, dar care vor fi plătite de toţi.

    „PNRR este ca Sfântul Graal”, spune un consultant din piaţă. „Este noaptea minţii ce se întâmplă acum”, spun specialiştii din domeniul energetic.

    Reacţiile vin în contextul în care deşi planul va fi trimis luni la Bruxelles, nimeni nu ştie exact pentru ce se împrumută România, cine ar putea accesa fondurile sau care sunt condiţiile sub care ţara va primi împrumuturile de 16 mld. euro.

    „Am luat decizia de a publica întreg planul României, vom fi printre puţinele state membre UE care publică întregul document“, a declarat Cristian Ghinea, ministrul investiţiilor şi proiectelor europene, în cadrul unui comunicat de presă dat la scurt timp după intervenţia de ieri, din Parlament, a premierului Florin Cîţu. Astfel, pe 31 mai va avea loc depunerea oficială a PNRR în sistemul informatic al Comisiei Europene.

    „Se vor depune 30 de documente separate, câte unul pentru fiecare capitol transversal şi pentru fiecare componentă”, spune Ghinea.

    Mai departe, pe 1 iunie textele vor fi reunite într-un format pentru publicare, iar pe 2 iunie va avea loc publicarea integrală şi prezentarea PNRR către publicul larg şi jurnalişti.

    Până atunci, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a publicat un document de sinteză de 16 pagini în care sunt date câteva exemple de livrabile incluse în PNRR.

    În linii mari, Facilitatea de Relansare şi Rezilienţă lansată de Comisia Europeană va pune la dispoziţia statelor membre 672,5 miliarde de euro în granturi şi împrumuri pentru a ajuta economiile europene să se redreseze după pandemia de COVID-19. Împrumurile vor urmări logica Green Deal, astfel că 37% din bani se vor duce pe investiţii care au ca rezultat protecţia mediulu, 20% din sume urmând să alimenteze tranziţia digitală a blocului european. Una dintre cele mai importante condiţii din Planurile Naţionale este faptul că proiectele trebuie să fie finalizate în 2026.

    Acestea fiind condiţiile, România spune, prin documentul de sinteză publicat ieri, că va construi 2.000 de kilometri de reţele de canalizare în localităţile de peste 2.000 de locuitori şi 470 de kilometri de reţele în cele cu mai puţin de 2.000 de locuitori.

    Tot până în 2026 ar trebui plantate 45.000 de hectare de pădure. La acestea se adaugă 434 de kilometri de autostradă, modernizarea a 311 kilometri de cale ferată, electrificarea altor 110 kilometri, precum şi extinderea reţelei de metrou cu 15 staţii. În zona de energie este estimată punerea în funcţiune a 1.581 MW în proiecte eoliene şi a peste 2.031 MW în proiecte solare. În zona de sănătate tot în următorii cinci ani vor fi renovate sau extinse 30 de spitale.

    „Tot am fost acuzat că nu vreau să prezint acest plan în Parlamentul României. De fiecare dată când am fost invitat procedural, am prezentat în faţa românilor. Ţin foarte mult la transparenţă şi profesionalism”, a spus premierul în deschiderea discursului său. El a mai precizat că investiţiile se vor vedea în buzunarele românilor, 16 miliarde de euro din planul de 29,2 miliarde de euro fiind oricum sub formă de împrumuturi, nu granturi.

    “România are nevoie de toată suma pentru a arde etape, pentru a prinde din urmă alte ţări dezvoltate. Mai mult, România are nevoie de investitori. Vom lua toată suma, o vom folosi, iar companiile româneşti şi ceilalţi investitori vor implementa acest program. Haideţi să vă sun un secret. E nevoie de toată clasa politică pentru a realiza acest program, pentru că este programul românilor”, a mai spus premierul Cîţu.

    Deşi este programul românilor şi o bună parte din el va fi finanţat tot de români, PNRR-ul complet rămâne secret pentru români până pe 2 iunie.

     

     

  • Fini sunt! În loc să se ocupe de cei vii, de economie, de IMM-urile care de-abia mai răsuflă, premierul Cîţu a ajuns să se ocupe de morţi

    Vlad Voiculescu, vedeta USR/PLUS, a aruncat o piatră în spaţiul public că sunt mai mulţi morţi de Covid decât apar în raportările oficiale, iar toată lumea s-a apucat să-i mestece declaraţiile, în frunte cu premierul Florin Cîţu.

    În loc să se ocupe de economie, de companiile care plătesc taxe şi impozite, de angajaţii care se duc în fiecare zi la muncă sub ameninţarea permanentă a Covidului, premierul s-a apucat să numere morţii lui Vlad Voiculescu.

    De asta avem noi nevoie de la un premier? Îmbătat de revenirea economică peste aşteptări şi de nota bună primită de la agenţia de rating S&P, premierul s-ar putea să uite că România nu a scăpat de criza cu care se confruntă cei vii.

    Vedeţi articolul integral pe Aleph News. 

  • Orban: Nu putem accepta să fie afectate competenţele constituţionale ale premierului

    „Evident suntem de acord cu orice dialog, cu orice evaluare până la punctul în care nu putem accepta să fie afectate atribuţiile, competenţele constituţionale. Nu putem schimba Constituţia. În ultimă instanţă, cel care decide dacă un ministru poate sau nu continua, sigur, după o confruntare a argumentelor în cadrul coaliţiei (…), decizia aparţine premierului şi la decizie participă şi preşedintele României”, spune Ludovic Orban.

    De asemenea, el a respins varianta ca şi prim-ministrul să fie evaluat.

    „Nu mai vreau să intru în… Nu e nimic stipulat. Asta e o chestiune de evaluare care e firească. Premierul participă la şedinţele Coaliţiei, conduce şedinţele Guvernului… Asta e aşa, hai să dechidem un nou subiect”, conchide liderul liberal.

    USR PLUS ar putea renunţa în anumite condiţii la solicitarea ca Florin Cîţu să nu mai fie premier, declara liderul deputaţilor USR PLUS, Ionuţ Moşteanu.

    Moşteanu spunea, într-un interviu la RFI, că s-ar impune „nişte acte adiţionale” la protocolul de funcţionare a coaliţiei, legate în special de modul de demitere a unui ministru.