BusinessMagazin

Tag: portofoliu

  • Afacere inspirată de zeiţele greceşti

    CONTEXT:
     
    În fiecare an, la nivel internaţional, numărul procedurilor invazive de înfrumuseţare scade, acestea fiind înlocuite cu proceduri non-invazive, care sunt rapide, eficiente şi au rezultate vizibile şi de durată, comparabile cu cele obţinute prin proceduri chirurgicale.
     
    DECIZIE:
    Extinderea pe piaţa serviciilor de înfrumuseţare a afacerilor grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală Cosmos Group, Alesonor şi Global Eye printr-o investiţie într-un institut de tratamente de remodelare dotat cu aparate ce folosesc tehnologii non-invazive.
     
    CONSECINŢE:
    Noua afacere va ajunge la rulaje de peste jumătate de milion de euro în doi ani de funcţionare şi se va extinde într-un lanţ de astfel de clinici.
     
    Zeiţa Avra (Aura), din mitologia greacă, face parte din ”anturajul“ Afroditei, zeiţa frumuseţii, şi este zeiţa brizelor şi a aerului rece. Pe piaţa locală, Avra denumeşte cel mai nou business din portofoliul grupului elen care a dezvoltat pe piaţa locală afacerea din telecom Cosmos Group, din imobiliare Alesonor şi din fashion Global Eye – o clinică de tratamente noninvazive pentru remodelare şi rejuvenare.
     
    Am putea spune că ”brizele şi aerul rece“ fac parte din modalităţile de remodelare a corpului prin intermediul aparatelor din clinică, ce fac obiectul unei investiţii de 400.000 de euro – spre exemplu, un aparat de remodelare a abdomenului care nici măcar nu atinge corpul şi care are mare succes, potrivit reprezentanţilor institului, în rândul clienţilor bărbaţi. ”Şi în România se respectă trendul internaţional de a scădea numărul tratamentelor invazive şi a creşte numărul tratamentelor non-invazive, dar cred că încă nu suntem la nivelul potenţialului“, descrie Marina Aristotel, managing director al Avra Aesthetic Institute, nişa pe care activează începând cu toamna anului trecut, când au deschis centrul.
     
    Ideea dezvoltării institutului s-a conturat după vizitarea SkourasMed, un grup de clinici din Grecia cu peste 25 de ani de experienţă în chirurgia estetică, unde au văzut ce rezultate se pot obţine prin intermediul tehnologiilor noninvazive de înfrumuseţare. După ce au observat acest model de business şi au constatat că în România încă nu erau prezente tehnologiile din clinicile greceşti, au decis să lanseze un institut pe plan local. Investitorii observaseră că trendul internaţional, de orientare dinspre operaţiile invazive spre modalităţile noninvazive, se respecta, totuşi nu exista niciun institut de înfrumuseţare cu un asemenea profil, ci clinici de operaţii estetice şi centre de înfrumuseţare care aveau şi câteva aparate de acest tip. 
     
    După câteva luni de funcţionare, investitorii au constatat că clienţii sunt deopotrivă bărbaţi şi femei; pentru remodelare corporală, de pildă, au observat că numărul bărbaţilor este egal cu al femeilor, iar vârsta clienţilor depăşeşte 30-40 de ani. Pentru alte tipuri de servicii (tratamente cosmetice, de pildă), există o plajă mai extinsă de vârstă; sunt oameni cu venituri medii spre mari. Preţurile tratamentelor variază în funcţie de complexitatea acestora şi de aparatele folosite, însă cel mai scump, care îmbină utilizarea a trei aparate, costă în jur de 1.400 lei. Pentru 2018, primul an complet de funcţionare, Marina Aristotel previzionează o cifră de afaceri de 300.000 de euro. Conform aşteptărilor, investiţia totală ar urma să se amortizeze în aproximativ doi ani. Pe termen lung, investitorii greci şi-au propus să deschidă şi alte unităţi, dar vizează şi extinderea gamei de servicii oferite, se gândesc să introducă şi tratamente minim invazive. 
     
    Şapte oameni lucrează în prezent la Avra, dintre care un medic chirurg plastician, un dermatolog, trei terapeuţi licenţiaţi, un nutriţionist; echipa completă va fi formată din zece oameni, iar potrivit Marinei Aristotel, recrutarea personalului a fost una dintre provocări. O alta a constat în găsirea unui spaţiu potrivit: au mizat pe clădirea Labyrinthe Paris din apropierea Pieţei Dorobanţi, în care se află, pe lângă institutul de estetică corporală şi facială şi magazinul de bijuterii Malvensky, Espace Labyrinthe  un hub creativ şi spaţiu de evenimente, restaurantul Maize şi un spa.
     
    Marina Aristotel, managing directorul institutului de înfrumuseţare, a studiat la Academia de Studii Economice din Bucureşti – Relaţii Economice Internaţionale şi într-un program masteral de managementul afacerilor prin proiecte. După absolvirea studiilor economice, în 2009, s-a înscris şi la secţia de pictură a facultăţii de arte. De când grupul elen a hotărât să dezvolte acest business, şi-a completat pregătirea cu traininguri pe aparatele din cadrul centrului, precum şi prin cursuri de cosmetică. ”|mi doream ceva care să le îmbine pe cele două  şi partea de înfrumuseţare, estetică şi partea de business; s-au îmbinat în mod fericit prin această afacere.“ |nainte de a prelua rolul de managing director al Avra Aesthetic Institute, Aristotel a fost brand manager pentru Burberry în România şi, anterior, marketing manager pentru firma de telecomunicaţii din cadrul Cosmos Group. 
     
    Deschiderea acestui institut a reprezentat o oportunitate în contextul în care România este una dintre ţările în care numărul operaţiilor invazive este printre ele mai mari – un argument în acest sens este, de pildă, faptul că România este singura ţară din sud-estul Europei care declară numărul operaţiilor estetice pentru societatea chirurgilor plasticieni. La nivel internaţional, în fiecare an numărul procedurilor invazive scade, fiind înlocuite cu proceduri noninvazive. Trendul se respectă şi pe piaţa locală: potrivit statisticilor Societăţii Internaţionale de Chirurgie Estetică Plastică (ISAPS) referitoare la numărul de proceduri estetice sau cosmetice realizate la nivel global, pe piaţa locală s-au realizat în 2016, cel mai recent an pentru care există statistici disponibile, 76.911 de operaţii estetice, în creştere cu 0,3% faţă de anul anterior. Totuşi, trendul este unul descrescător, dacă luăm în considerare faptul că în 2011 numărul operaţiilor estetice depăşea 96.000. 
     
    Avra Aesthetic Institute face parte dintr-un grup elen de investiţii din care mai fac parte şi compania de dezvoltare imobiliară Alesonor, compania din telecom Cosmos Mobile şi fondul de investiţii Global Eye. Alesonor s-a specializat pe piaţa locală în construirea de proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi şi a dezvoltat Amber Gardens, descris de companie drept primul proiect rezidenţial din România cu locuinţe verzi de lux (respectă designul bioclimatic şi urmează standardele unei case pasive), precum şi Almond Tree Residence, Clover Residence, Magnolia Residence, Ivi Office Residence. |n afară de imobiliare, Alesonor investeşte şi în soluţii de wellness, fiind distribuitor exclusiv în România al brandurilor de fitness Kettler, SKLZ şi Bodytone. Compania a realizat până în 2016 investiţii de 45 de milioane de euro.
     
    Cosmos Group reuneşte mai multe companii din sectorul telecomunicaţii, axate pe furnizarea de soluţii telecom atât pentru clienţi retail, cât şi B2B şi care au ajuns în 2016 la venituri de 23 mil. euro. Cosmos Mobile şi reţeaua de magazine IQBOX sunt două dintre cele mai importante companii ale grupului. Cosmos Mobile a devenit cel mai mare distribuitor de cartele preplătite în România pentru Vodafone, Orange, Telekom şi Lyca Mobile, iar IQBOX este o reţea de magazine telecom de peste 40 de unităţi (dintre acestea, jumătate sunt proprii, iar jumătate operate în regim de franciză; operează cea mai mare reţea independentă de magazine a operatorului Telekom în România). Potrivit ZF, Global Eye deţine companiile The Luxury, Division (distribuitor exclusiv Burberry România), Sport Couture, Fashion Lifestyle Distribution (distribuitor exclusiv Vans, Superdry, New Era), Living Well (distribuitor exclusive Technogym, Powerbar, Polar).
     
    Toate aceste companii au în spate acţionari greci; printre ei se numără Leonidas Anastasopoulos, care a venit în România în 2003 şi a început dezvoltarea proiectelor imobiliare din rolul de managing partner al companiei de dezvoltare imobiliară specializate în proiecte rezidenţiale cu locuinţe verzi de lux Alesonor. Din 2005, Anastasopoulos este şi membru fondator şi CEO al Cosmos Group. |ntr-un interviu acordat anterior Business Magazin, Anastasopoulos spunea că se vede în continuare implicat în proiecte pentru viitor, care îmbunătăţesc stilul de viaţă al oamenilor. ”Personal, sunt atras de tot ceea ce înseamnă tehnologie şi inovaţie.“
     

  • Farmec a ajuns anul trecut la afaceri de 45,8 milioane de euro

    Pentru 2018, a fost stabilit un program investiţional de peste 11 milioane lei (2.4 milioane de euro), mare parte din aceasta fiind alocată proceselor de retehnologizare şi modernizare a producţiei, dar şi dezvoltării reţelei magazinelor de brand, atât la nivel naţional, cât şi internaţional, potrivit reprezentanţilor companiei.

    „Businessul Farmec a crescut constat, pe fondul expansiunii susţinute şi dezvoltării portofoliului propriu, în conformitate cu ultimele tendinţe din domeniul cosmetic, dar adaptate pieţei locale. An de an, am atins noi ţinte de dezvoltare, care ne-au reconfirmat statutul de lider local al acestui sector. Suntem primul şi singurul producător român de cosmetice care dispune de o reţea proprie de magazine de brand şi, după dublarea numărului de spaţii în 2017 (de la 11 la 21 de centre naţionale), ne propunem să deschidem alte 10 magazine în 2018, în toată ţara. Bazându-ne pe un plan sănătos de investiţii şi pe un model propriu de business, anul 2017 a fost unul curajos din punct de vedere strategic, fiind anul în care am lansat primele game pe 2 segmente de piaţă noi pentru Farmec – cosmeticele de lux şi cosmetica decorativă”, a declarat Mircea Turdean, Director General Farmec.

    Creşterea cu  peste 9% a Farmec din 2017 s-a datorat mai multor factori: modernizarea şi extinderea portofoliului, pătrunderea pe noi segmente de piaţă, dar şi evoluţia semnificativă atât a reţelei magazinelor de brand Farmec şi Gerovital, cât şi a platformei online.

    Vânzările din magazinul online s-au ridicat la peste 7.1 milioane lei (1.5 milioane Euro), în creştere cu circa 23% faţă de anul 2016. Dezvoltarea zonei de e-commerce a fost asigurată de strategia de marketing digital, care a vizat o serie de modificări comerciale şi de funcţionalitate, dar şi extinderea ofertei produselor disponibile.

    Traficul de clienţi din centrele comerciale fizice şi magazinul online s-a aflat, de asemenea, pe un trend ascendent. Cu un total de peste 120.000 de vizitatori ai magazinelor de brand în 2017, valoarea medie a bonului de cumpărături a fost dublată anul trecut. În ceea ce priveşte platforma online, a fost înregistrată o medie de 5.000-6.500 de clienţi lunari, iar valoarea medie a coşului de cumpărături a fost de 150 de lei (32 Euro).

    Farmec S.A. Cluj-Napoca este cel mai mare producător de cosmetice cu capital 100% românesc. Compania comercializează produsele din portofoliu în aproximativ 30 ţări.

    În martie 2018, reţeaua de magazine de brand deţinute de Farmec cuprindea 8 magazine Farmec, amplasate în Cluj-Napoca, Arad, Braşov, Sibiu, Târgu-Mureş şi Timişoara şi 13 magazine Gerovital care se găsesc în Cluj-Napoca, Bucureşti (3 magazine), Constanţa, Timişoara, Craiova, Ploieşti, Suceava, Iaşi, Piatra Neamţ, Galaţi şi Râmnicu Vâlcea.

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior mandatului de la Mecanica Ceahlăul, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

  • Gadget Review: noul rege al telefoanelor mobile – VIDEOREVIEW

    + DESIGN ŞI CONSTRUCŢIE

    + ECRANUL SUPERB

    + PERFORMANT

    + CAMERA FOTO

    -BIXBY MAI ARE DE INVĂŢAT

    – AUTONOMIA BATERIEI PUTEA FI MAI BUNĂ

    Noile telefoane Samsung S9 şi S9 Plus arată aproape identic cu modelul anterior, S8, ceea ce nu este un lucru rău. S8 a fost unul dintre cele mai frumoase telefoane lansate anul trecut, iar coreenii nu aveau motive să umble la aspectul telefonului. Singurul inconvenient la capitolul design la Samsung S8 a fost decizia de a amplasa senzorul de amprentă lângă cameră, nu sub, ceea ce făcea accesarea acestuia dificilă. Fanii şi criticii au fost vocali şi compania a rezolvat problema.

    De fapt, Samsung se pare că a ţinut cont de părerile criticilor adresând câteva dintre problemele semnalate. În recenzia de anul trecut la Samsung S8 am semnalat amplasarea ciudată a senzorului, puterea scăzută a difuzorului şi autonomia mediocră a bateriei. La S9, primele două au fost rezolvate prin modificarea poziţiei senzorului, implementarea unui difuzor mai puternic, care pe deasupra vine şi cu tehnologia Dolby Atmos, dar în privinţa autonomiei bateriei nu s-au făcut mari progrese.

    După cum spuneam, Samsung S9 păstrează linia de design impusă de S8, cu faţa şi spatele de sticlă pe un cadru de aluminiu şi cu marginile rotunjite. Telefonul arată foarte bine şi mă bucur că Samsung a decis să continue ce a început anul trecut.

    Tot la capitolul lucruri arătoase care au rămas la fel se încadrează şi display-ul OLED, extrem de frumos cu o rezoluţie de 1440 x 2960 pixeli, cu o densitate de pixeli de 570 ppi în cazul S9 şi 529 ppi în cazul S9Plus. La fel ca şi la versiunea anterioară, este o plăcere să te uiţi la ecranul acesta, să vezi filme şi să-l foloseşti în fiecare zi.

    De asemenea, telefoanele vin echipate cu difuzoare stereo produse de AKG ce vor suporta sunet surround Dolby Atmos. Asta înseamnă un volum mai mare al difuzoarelor, mai ales odată cu activarea funcţiei Atmos, ceea ce va face o experienţă mai plăcută din vizionarea filmelor pe telefon. De menţionat că telefonul nu vine cu rezoluţia de mai sus setată din fabrică, ci cu una de 1080 x 2220 pixeli. Diferenţele dintre cele două nu sunt vizibile cu ochiul liber, cel puţin eu nu am observat, iar asta nu face ca ecranul să fie mai urât sau ca imaginile sau culorile să nu fie la fel de frumos redate, ci se traduce într-o viaţă prelungită a bateriei.

    Am avut în teste modelul S9 Plus care vine cu o baterie de 3500 mAh care asigură o zi de lucru, plecând de la 100% dimineaţa la 8 şi ajungând la 33% seara la 8, cu ecranul la rezoluţia maximă. În cele zece ore am fotografiat, am navigat, am publicat poze pe reţelele de socializare şi am vorbit de câteva ori la telefon. A doua zi am trecut la rezoluţia 1080 x 2220 pixeli şi telefonul a ţinut ceva mai bine, rămânând cu câteva procente în plus şi pentru a doua zi. Încărcarea telefonului se poate face cu fir sau fără – cea cu fir este la fel de rapidă ca în trecut, iar noutatea este că telefonul suportă fast wireless charging, ceea ce este o veste cât se poate de bună – deoarece pe cât de util este modul de încărcare wireless, pe atât este de lent.
    Si acum să trecem la capitolul care probabil vă interesează pe toţi – camera foto. Noile telefoane Samsung au integrate o nouă lentilă cu diafragmă duală, care ar trebui să ofere fotografii mai bune în situaţii mai puţin bine iluminate, Super Slow-motion la 960 de cadre pe secundă şi AR Emoji personalizate.

    Samsung S9 Plus este dotat cu un sistem dual de cameră cu diafragma duală. Similar cu modul în care pupila se dilată şi se contractă, diafragma duală Samsung  (1.5 – 2.4) captează în mod automat mai multă lumină când este întunecat şi mai puţină lumină când mediul este prea luminos.

    Nu este nicio surpriză faptul că S9 Plus produce imagini excelente în timpul zilei: culorile sunt aprinse, expunerea corect făcută şi reuşeşte să păstreze destul de multe detalii fără mult zgomot în imagine. De asemenea, peisajele sunt contrastante şi imaginile au o gamă dinamică mare, păstrând multe detalii atât în zonele luminoase, cât şi în zonele întunecate. Surpriza vine din faptul că se descurcă foarte bine atunci când iluminarea nu este foarte bună, telefonul reuşind să realizeze imagini cu un echilibru bun între zgomot şi detalii. Astfel, imaginile sunt curate, dar fără a pierde din detalii, datorându-se în special deschiderii diafragmei până la f/1.5. Telefonul ar trebui să detecteze când are nevoie de mai multă lumină şi să treacă singur de la f/2.4 la f/1.5. S9 Plus face o treabă bună, iar imaginile sunt mai luminoase, dar nu fără un compromis: spre margini imaginea pierde din detalii.

    Pentru că S9 Plus vine echipat cu două camere (una cu un zoom optic de 2x), exact ca Samsung Note 8, zoom-ul este destul de rapid şi funcţionează bine: imaginile sunt contrastate, au detalii bune. De asemenea, acest sistem de cameră duală îi permite telefonului să realizeze fotografii ce le imită pe cele realizate cu un DSLR, prin acel background frumos înceţoşat. S9 Plus reuşeşte să dea un blur bun background-ului şi face o tranziţie bună între subiect şi peisaj, de cele mai multe ori. Pentru că mai ratează din când în când şi dă cu bidineaua de blur prea mult.

    Şi pe partea de filmare Samsung S9 Plus se descurcă bine, iar telefonul poate filma chiar şi 4K la 60 de cadre pe secundă. Culorile redate în modul video sunt vii, expunerea este bună şi telefonul reacţionează bine atunci când condiţiile de iluminare se schimbă (de ex. aprinzi şi stingi lumina), iar focalizarea automată funcţionează bine. Ca şi în cazul fotografiilor, şi pe partea de video software-ul reduce bine zgomotul de fundal fără a elimina prea mult din detalii.

    Tot prin aceste noi telefoane, Samsung permite utilizatorilor să creeze un emoji care arată, sună şi acţionează exact ca ei, susţin reprezentanţii companiei. Realitatea arată puţin altfel – avatarele nu sunt copii fidele, iar eu unul nu m-am recunoscut în avatarul meu. Totuşi, merită lăudat faptul că avatarul preia detalii precum părul facial şi, în cazul meu, chiar tăietura din bărbie. AR Emoji foloseşte un algoritm de învăţare a datelor, care analizează o imagine 2D a utilizatorului şi preia peste 100 de caracteristici faciale pentru a crea un model 3D care să reflecte şi să imite expresii precum clipitul şi mişcări ale capului, însă nu la un nivel foarte avansat. De exemplu, avatarele realizate de Apple pentru iPhone X mi s-au părut mai expresive şi parcă imitau mai bine mimica feţei, pe când S9 câteodată le nimereşte şi câteodată nu. Oricum ar fi, atât animoji (iPhone X) cât şi AR Emoji (Samsung S9) mi se par inutile, reprezentând doar o atracţie pe moment. Dar poate am îmbătrânit eu şi încă îmi mai place să mă exprim în scris, nu prin emoji.

    Samsung susţine că Bixby, asistentul din telefon, utilizează realitatea augmentată şi tehnologii de învăţare pentru a oferi informaţii utile despre împrejurimile în care se află utilizatorii. Bixby generează instant informaţii direct deasupra imaginii spre care este îndreptată camera, detectând şi recunoscând obiectul în timp real. E adevărat şi nu prea; eu am încercat mai multe obiecte şi rata de succes a recunoaşterii obiectului aş zice că e undeva la 30-40%.

    De asemenea, coreenii promit că prin Bixby am putea traduce în limbi străine. Nici aici nu m-a convins. I-am arătat asistentului 10-15 propoziţii şi expresii în limba franceză şi portugheză şi abia a reuşit să traducă unele cuvinte; de multe ori, fără să facă o legătură logică între ele. Deci să nu vă bazaţi pe Bixby atunci când călătoriţi într-o ţară străină.

    Prin modelele S9 şi S9 Plus, Samsung a rafinat conceptul adus de S8, păstrând acelaşi design premium, îmbunătăţind camera, însă ar mai putea lucra la autonomia bateriei şi la asistentul Bixby, pe care ni-l tot bagă pe gât. Chiar şi aşa, S9 Plus este unul dintre cele mai bune telefoane de pe piaţă la ora actuală, dacă nu chiar cel mai bun.

    CASETĂ TEHNICĂ
    SISTEM OS ANDROID 8 (OREO)
    DISPLAY 6.2-INCI QUAD HD + CURVED SUPER AMOLED, 18.5:99, 10 (529PPI)
    DIMENSIUNE 158.1MM X 73.8MM X 8.5MM, 189G, IP68
    CAMERĂ PRINCIPALĂ: DUAL CAMERA CU DUAL OIS
    • WIDE-ANGLE SUPER SPEED DUAL PIXEL 12MP AF SENZOR (F1.5/F2.4)
    • TELEPHOTO 12MP AF SENSOR (F2.4)
    FRONTALĂ 8MP AF (F1.7)
    PROCESOR 10NM, 64-BIT, OCTA-CORE PROCESSOR (2.7 GHZ QUAD + 1.7 GHZ QUAD)
    MEMORIE 6GB RAM
    SPAŢIU DE 64GB/128GB/256GB + MICRO SD SLOT (DE PÂNĂ LA 400GB)
    STOCARE
    SIM CARD SINGLE SIM:  NANO SIM
    DUAL SIM NANO SIM + NANO SIM SAU SLOT MICROSD
    (HYBRID SIM)
    BATERIE 3.500MAH
    PREŢ 4.400 LEI

    Imagini:

    Diferenţa dintre F/1.5 şi F/2,4 (toate setările au fost blocate mai puţin diafragma)

    F/1.5

     

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    La inceputul acestui an, mandatul de conducere al Laurei Şerban la Mecanica Ceahlău s-a încheiat. „Am optat să îmi continui cariera pe calea antreprenoriatului, acceptând o nouă provocare. Acum sunt managing partner la compania MPC trade marketing services.” Acum, preşedintele consiliului de administraţie al Mecanica Ceahlău este Aurelian Trifa.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.

  • Un mediu bun pentru listări. Mai multe listări

    Greg Konieczny a renunţat la începutul acestui an la managementul Fondului Proprietatea, iar de la 1 aprilie Johan Meyer va deveni singurul manager de portofoliu principal al Fondului. Din 1 noiembrie 2016, Johan Meyer a împărţit responsabilităţile manageriale cu Greg Konieczny, în calitate de comanager de portofoliu. Astfel, începând cu 1 aprilie 2018, Greg Konieczny va renunţa la responsabilităţile legate de managementul Fondului, acestea fiind transferate către Johan Meyer. Echipa Franklin Templeton Bucureşti, alcătuită din cinci analişti de investiţii locali, este la rândul său sprijinită de platforma globală a Franklin Templeton, ce include experienţa şi resursele unor talente investiţionale globale, cu peste 50 de profesionişti în investiţii în pieţe emergente în 20 de birouri la nivel global şi peste 28 de miliarde de dolari active administrate.

    ”De când am preluat managementul Fondului Proprietatea ne-am luptat pentru respectarea guvernanţei corporative în companiile deţinute de stat, iar rezultatele pozitive înregistrate de companiile din portofoliul nostru stau ca dovadă a faptului că acesta este modul în care trebuie acţionat. Este clar că mai sunt multe de făcut înainte ca toate regulile să producă efecte, dar este esenţial ca principiul de bază să rămână nealterat“, spune Greg Konieczny.

    Capitalizarea bursieră a Fondului Proprietatea a ajuns la 8,33 miliarde lei (1,81 miliarde euro), după ce de la începutul acestui an acţiunile FP au crescut cu 3,36%, pe fondul unor tranzacţii de 128,7 milioane lei.

    Tranzacţia cu Electrica a contribuit în mod pozitiv la performanţe, spune Konieczny, considerând-o un exemplu clar de situaţie în care toate părţile câştigă: pe de-o parte statul, ca acţionar majoritar, iar de cealaltă parte acţionarii de la Electrica. ”Am demarat o serie de procese prin care să evaluăm dacă există interes în achiziţionarea unor acţiuni la Enel, Engie şi Hidroelectrica. Aceste procese necesită o analiză atentă şi discuţii cu părţile interesate, dar nu există nicio garanţie că ele se vor materializa într-o tranzacţie. Este însă datoria noastră să căutăm, permanent, metode de a maximiza câştigurile acţionarilor noştri“, notează Greg Konieczny.

    În cazul Enel, pentru analiza unei potenţiale achiziţii Franklin Templeton a apelat la Ithuba Capital AG, o companie independentă de consultanţă. În ceea ce priveşte Hidroelectrica, compania a desemnat Citigroup Global Markets şi UBS Limited drept consultanţi financiari.

    ”Vom continua să luptăm pentru ca legislaţia guvernanţei corporative să fie respectată, fără excepţie, în ceea ce priveşte companiile deţinute de stat“, spune Konieczny, referindu-se la planurile pentru anul în curs. ”Practica de a oferi mandate interimare, dusă de statul român ca acţionar majoritar are ca scop numirea în fruntea companiilor a unor oameni afiliaţi politic şi care au foarte puţine sau niciun fel de competenţe, iar acest lucru trebuie să înceteze. Este dăunător pentru stabilitatea economică a acestor companii pe termen scurt, mediu şi lung, iar acestea sunt unele dintre cele mai valoroase întreprinderi de stat din România“, adaugă el.

    Konieczny spune că executivii aflaţi la conducerea companiilor ar trebui numiţi după un proces riguros de selecţie; noii membri ar trebui mai întâi să seteze priorităţile strategice ale companiei, luând în calcul deciziile acţionarilor.

    Ulterior, ei pot aproba planuri de investiţii şi pot identifica soluţii de finanţare, iar banii aduşi de o ofertă publică iniţială reprezintă o soluţie bună din punctul de vedere al costurilor. ”Nu e mare ştiinţă; aceşti paşi şi-au dovedit eficienţa în cadrul mai multor companii din lumea întreagă. Dacă regulile de guvernanţă corporativă sunt urmate, există toate premisele pentru dezvoltarea sănătoasă a unei companii“, spune el. Ca urmare, următorul pas în evoluţia unei companii va fi accesarea capitalului de piaţă prin listarea la bursă.

    Listarea Hidroelectrica ar avea un impact pozitiv în ceea ce priveşte stabilitatea financiară a Fondului Proprietatea, deoarece ar creşte în mod considerabil segmentul din portofoliu listat. ”De asemenea, procesul de listare ar stabiliza valoarea participaţiei de 20% pe care o avem la Hidroelectrica, participaţie ce la rândul său reprezintă 30% din valoarea activului net unitar al Fondului (raportul dintre activele deţinute şi numărul de acţiuni – n.red.)“, explică Konieczny. ”Listarea unei părţi din cea mai valoroasă şi profitabilă companie românească nu poate fi decât profitabilă, atât pentru Fondul Proprietatea, cât şi pentru stat, aducând şi o mai mare valoare acţionarilor noştri.“

  • RE/MAX îşi extinde reţeaua şi ajunge la 25 de birouri în România

    RE/MAX Home Connection, cel mai nou birou al reţelei deschis în Bucureşti, care va fi operaţional din martie, este deschis de Cristina Warinschi şi partenerul său, Dan Dănăilă, aflaţi la început de drum în domeniul imobiliar. Antreprenorii au ales sa achiziţioneze spaţiul comercial pentru noul birou RE/MAX, demarând aşadar noul business cu o investiţie imobiliară rentabilă.

    RE/MAX Smart, unitate operaţională din ianuarie în Satu-Mare, este deţinută de Nicolae Varga şi a presupus până acum o investiţie de aproximativ 5.000 de euro, care va fi completată de costurile cu brandingul biroului. În prezent, în cadrul RE/MAX Smart activează o echipă de 5 persoane, iar fondatorul are în plan recrutarea a 10 agenţi pentru următoarele 6 luni.

    Potrivit reprezentantului RE/MAX Smart, Satu-Mare şi zona învecinată devin tot mai atractive din perspectivă imobiliară, iar asta se reflectă în dinamica şi valoarea tranzacţiilor realizate în ultimul timp în oraş. De exemplu, preţurile medii de tranzacţionare sunt de 600 euro/mp apartament, 500 euro mp/case şi 45 euro/mp teren. Majoritatea tranzacţiilor rezidenţiale se situează între 35.000 şi 65.000 de euro. La închiriere preţul ajunge la 5 euro mp/rezidenţial şi 10 euro/mp pentru spaţii în zone active.

    Tot la începutul acestui an, în portofoliul de francize al companiei a intrat şi RE/MAX Magnum, birou deschis în Bucureşti, deţinut de Cătălin Cornescu asociat cu Andrei Marinescu. Biroul este operaţional din ianuarie şi numără în prezent 16 agenţi, fiind un birou care se va orienta către reprezentarea la vânzare a proiectelor imobiliare de la dezvoltatori..

    RE/MAX a intermediat anul trecut peste 1.500 de tranzacţii imobiliare, în creştere cu 50% comparativ cu 2016 şi comisioane generate în valoare de peste 2 milioane de euro, în creştere cu cca. 30% faţă de anul precedent.

  • Javier Garcia del Valle, CEO Happy Tour: „Happy Tour este de vânzare, dar nu au existat niciodată discuţii avansate referitoare la o potenţială tranzacţie”

    Potrivit CEO-ului Happy Tour, anul trecut, veniturile companiei au ajuns la la 54 de milioane de euro în România; la nivel consolidat (incluzând afacerile companiei din Bulgaria şi Turcia), acestea se plasează la la 58-59 mil. euro. Totodată, profitul operational al companiei se plasează la circa 1 milion de euro.

    Javier Garcia del Valle spune că zvonurile de anul trecut referitoare la o posibilă tranzacţie între Happy Tour şi un competitor local sunt false. „Anul trecut au existat zvonuri referitoare la faptul că un competitor local a făcut un due dilligence al Happy Tour, nu este adevărat; acel lucru nu s-a întâmplat niciodată, nicio companie românească sau străină nu a început sau iniţiat conversaţii pentru achiziţia companiei. Nici în acest moment nu suntem implicaţi în niciun fel de conversaţii, negocieri, acţiuni proactive de vânzare a companiei.  Nu ştiu când vom vinde compania, dacă mă duc la birou şi vine cineva cu o ofertă, este posibil ca acest lucru să se întâmple.”

    În ceea ce priveşte exitul de anul trecut al lui Mircea Vladu, care deţinea 4,99%  din acţionariatul Happy Tour, el spune: „Nu am cumpărat acţiunile lui Mircea Vladu, el a vândut acţiunile către Happy Tour – era acţionar minoritar în structura de acţionariat a Happy Tour; din anumite motive, a spus că vrea să iasă din companie. El ne a întrebat dacă vrem să cumpărăm acţiunile, nu invers; acţiunile lui nu au fost cumpărate de acţionari, de compania însăşi şi scoase de pe piaţă – am redus capitalul pentru a reduce participaţia lui Vladu, aşteptăm aprobarea, iar apoi vom creşte capitalul din nou.” 

    De asemenea, el spune că evaluarea companiei speculată în piaţă anul trecut, odată cu ieşirea din acţionariatul companiei al acestui acţionar minoritar, de 3 milioane de euro, nu este reală. „Dacă aceasta ar fi valoarea companiei, m-aş duce la bancă şi aş cumpăra-o imediat. Valoarea companiei este cât este dispusă o altă companie să plătească. În fiecare tranzacţie există diferite metode de a calcula valoarea companiei, una dintre ele este multiplii de EBITDA.”

    Javier Garcia del Valle spune că, în pofida faptului că Happy Tour nu este liderul pieţei de turism din punctul de vedere al cifrei de afaceri, el spune că valoarea este dată de alţi factori cheie, interesanţi pentru potenţialii investitorii: „Nu cred că factorul cheie este cifra de afaceri, ci stabilitatea, onestitatea, transparenţa, să acţionezi conform legii, să plăteşti taxe, un lider este urmat de alţii, setează trendurile în piaţă, este cineva care este urmărit de competitori, Happy Tour este unul dintre lideri – astfel, din punctul meu de vedere, valoarea companiei ar trebui să fie o sumă formată din două cifre.”

    De asemenea, CEO-ul Happy Tour subliniază faptul că modul în care sunt raportate cifrele la Registrul Comerţului nu este relevant pentru businessul Happy Tour; aceste cifre referindu-se la profiturile nete sau pierderile nete – şi nu la cele operaţionale; valorile nete fiind influenţate de factori precum deprecierile, amortizările, impactul referitor la rata de schimb valutar – „care este uriaş, leul nu ajută”.

    Javier Garcia del Valle spune că cel mai probabil, compania pe care o conduce va fi cumpărată de o altă companie străină, care nu are încă operaţiuni în România. „Nu cred că o companie prezentă pe piaţa locală să facă achiziţia – nu cred că au resursele, în plus, competitorii mari au deja un nume bun în piaţă, astfel că nu văd rostul unei astfel de achiziţii. Eu văd cumpărătorul într-o companie străină care să vină din afară, este interesant pentru o companie din afara UE să vină în UE sau din Europa de Vest sau Centrală  să se extindă pe cele trei pieţe pe care suntem prezenţi prin cumpărarea Happy Tour – pot prelua astfel organizaţia, care este bine pregătită – cu cifre exacte, auditate – pentru un străin este mai uşor să preiei acest tip de companie, decât să iei câte o câte companie în fiecare dintre aceste trei ţări.”

    Javier Garcia del Valle spune că businessul companiei evoluează foarte bine: compania şi-a majorat anul trecut vânzările din România am cu mai mult de 10%,în Bulgaria, cu 40% şi în Turcia, cu peste 200%.  „Per ansamblu, am crescut, consolidat, cu mai mult de 15%.”  Divizia de corporate travel a generat mai mult de 60% din totalul vânzărilor; în business travel, compania şi-a crescut cu aproximativ 20% numărul de clienţi. „Avem clienţi din energie, IT, pharma, retail, creştem în continuare – spre exemplu,  am semnat recent un nou contract, de mai mult de 600.000 de euro.”

    În ceea ce priveşte divizia de evenimente (MICE) compania a înregistrat o creştere de 20% faţă de anul anterior, iar pe segmentul leisure compania şi-a crescut de asemenea câştigurile cu două cifre.

    Happy Tour/FCM Travel Solutions este deţinută de fondul de investiţii GED Capital şi parte din Happy Tour Group – cel mai mare jucător de pe piaţa de turism din România, cu o reţea de 83 de agenţii proprii şi asociate, numărând 94 de puncte de vânzare, în 52 de oraşe din România, Turcia, Bulgaria şi Republica Moldova.

  • Vânzări cu 13% mai mari pentru Jidvei, anul trecut

    Segmentul premium şi superpremium, cu gamele Mysterium şi Owner’s Choice (vinurile Ana şi Maria), au avut cea mai mare creştere, respectiv cu 30% faţă de anul anterior. În ceea ce priveşte vinul bag-in-box, Jidvei a vândut, în anul 2017, peste 1 milion de litri.

    „În prezent, portofoliul de produse cuprinde, pe lângă vinurile liniştite, vinuri spumante, vinars şi must, Jidvei fiind producătorul cu cea mai diversificată gamă de produse din România”, a spus Cristian Şaitariu, girector general al Jidvei.

    Recoltarea în anul 2017 s-a desfăşurat în perioada 5 septembrie – 9 octombrie, fiind implicaţi 1.100 de oameni pentru culesul manual şi 13 combine pentru culesul mecanizat. În total, din podgoria Târnave, ce se întinde pe o suprafaţă de peste 2.500 ha de viţă-de-vie, s-au recoltat peste 22 milioane kg de struguri. Din această producţie se estimează obţinerea a aproximativ 17 milioane de litri de vin.

    Anul 2017 a marcat cea de-a treia ediţie a campaniei „Vin de casă din must de la Jidvei”, iniţiativă care vine în sprijinul iubitorilor de vin, al celor care păstrează tradiţiile generaţiilor anterioare, al gospodarilor care doresc să obţină acasă un vin de calitate autentic românesc. La această ediţie, s-au vândut 900.000 de litri de must.

    Compania a continuat investiţiile în dezvoltare, acestea fiind direcţionate către achiziţionarea de echipamente şi utilaje pentru viticultură, precum şi către extinderea capacităţii de producţie şi depozitare a cramelor – capacitatea depăşeşte, în prezent, 30 milioane litri. Valoarea echipamentelor achiziţionate pentru lucrările agricole a depăşit 2.5 milioane euro, iar a celor pentru modernizarea cramei Jidvei a fost de aproximativ 4 milioane euro.

    Jidvei deţine plantaţii bază certificate, precum şi o pepinieră de butaşi, denumită „Şcoala de viţă”, care generează peste 500.000 de plante anual, soiurile cultivate fiind integral nobile, atât autohtone (Fetească Regală şi Fetească Albă), cât şi internaţionale (Sauvignon Blanc, Pinot Grigio, Riesling, Syrah ş.a.).

    „Aceasta reprezintă baza genetică sănătoasă pentru întreaga producţie Jidvei. Toate operaţiunile sunt făcute integral în cadrul grupului Jidvei: creşterea butaşilor ce se plantează ulterior în vie, creşterea şi recoltarea strugurilor, vinificaţia şi condiţionarea vinurilor, precum şi procesul de îmbuteliere. Integrarea verticală completă asigură un control total al procesului de producţie, cu beneficii directe şi certe asupra calităţii produselor”, a spus Cristian Şaitariu.

    Grupul Jidvei este cel mai mare producător de vin din România, având 2.500 de hectare de viţă-de-vie şi crame situate la Jidvei, Tăuni, Blaj şi Bălcaciu. Jidvei produce vinuri cu denumire de origine controlată de pe Valea Târnavelor. În zona DOC „TÂRNAVE” – sub denumirea „JIDVEI” se produc unele dintre cele mai apreciate vinuri şi spumante româneşti, calitatea acestora fiind confirmată de cele peste 300 de medalii obţinute în ultimii ani în cadrul celor mai prestigioase concursuri de profil din lume.

     

  • Au angajat-o director ca să salveze o companie românească veche de 100 de ani. A evitat falimentul şi i-a crescut profitul de 6 ori

    Laura Şerban a fost numită la începutul anului 2014 CEO al producătorului de utilaje agricole Mecanica Ceahlău. În 2014 compania nemţeană a trecut printr-o întreagă serie de schimbări, iar profitul a crescut de peste şase ori, ajungând la 4,4 milioane de lei.

    2014 a fost un an încărcat pentru producătorul nemţean de utilaje. A lansat patru produse noi, a deschis în Afumaţi (Ilfov) primul showroom în parteneriat cu unul din distribuitori, a început modernizarea producţiei şi a portofoliului de produse. Trăgând linie şi adunând, în vreme ce cifra de afaceri a companiei s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 24 de milioane de lei, profitul a crescut de la 700.000 de lei în 2013 la 4,4 milioane de lei în 2014.

    În 2015, compania a avut afaceri de aproape 30 de milioane de lei, dar profitul a scăzut la 2,2 milioane de lei, iar anul trecut cifra de afaceri a Mecania Ceahlău a ajuns la 37,3 milioane de lei şi a avut un profit de 2,1 milioane de lei.

    „Rezultatele pozitive din 2014 sunt consecinţa procesului de analiză şi eficientizare a companiei – atât a structurii generale, cât şi a fluxurilor de producţie“, spune Laura Şerban, care la 38 de ani are peste 14 ani de experienţă în mediul de afaceri, după cum povesteşte chiar ea. Anterior acestui mandat, Laura Şerban a deţinut poziţia de managing director al GNC – Live well, vreme de peste un an iar înainte de aceasta a condus una dintre firmele grupului RTC, respectiv Proffice Experience.

    Şi-a făcut debutul în management în 2002, ca director de marketing şi achiziţii, iar ulterior a preluat funcţia de director general al Depozitului de Distribuţie de Carte şi Jucării, firmă dezvoltată ca start-up şi care a devenit în cinci ani lider pe segmentul său. Cel mai dificil moment din cariera sa de până acum, care coincide şi cu perioada în care a avut şi cele mai mari satisfacţii profesionale, îşi aminteşte Laura Şerban, a fost proiectul Mobishop, o firmă cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pe an şi pierderi financiare masive, cu o structură de personal de aproape 300 oameni. „Eram presaţi de timp, dar am implementat soluţii astfel încât să devină profitabilă rapid şi să nu îşi piardă poziţia în piaţă. În mai puţin de un an, după ce compania a devenit profitabilă, a fost preluată de Pay Point, într-o tranzacţie de aproximativ 20 de milioane de euro.“

    Despre mandatul prezent, când coordonează activitatea a 200 de oameni implicaţi în producţia de utilaje agricole, Laura Şerban spune ca i s-a părut „un proiect complex, într-un domeniu cu potenţial“. Decizia de a accepta a fost luată rapid, iar discuţiile au început cu circa trei luni înainte de numirea sa. La acel moment, spune ea, cunoştea deja specificul industriei, pentru că „familiarizarea cu domeniul a început încă de când am luat decizia să mă alătur acestui proiect“. Domeniul producţiei de utilaje agricole se dezvoltă rapid, pentru că, argumentează Laura Şerban: „În România există foarte multe ferme care au nevoie de dotări şi de reîmprospătarea parcului de utilaje. Mai mult decât atât, alocarea de fonduri europene în acest segment de piaţă constituie un factor favorabil şi, în acest sens, o măsură de facilitare pentru fermieri“. De pildă, tendinţa de consolidare a suprafeţelor, în rândul celor 1,3 milioane de ferme cu mai puţin de 50 de hectare în exploatare, duce la o creştere a cererii pentru tractoare moderne şi alte tipuri de utilaje.

    Mecanica Ceahlău a început producţia în 1921, fiind timp de mai multe decenii unul dintre principalii furnizori de tractoare şi utilaje agricole pe piaţa românească. După 1990 a devenit o societate pe acţiuni, iar nouă ani mai târziu s-a transformat într-o companie cu capital integral privat. Compania, listată la Bursa de Valori Bucureşti, se află în portofoliul SIF Moldova, care deţine peste 55% din acţiunile companiei, între acţionari aflându-se şi fondul de investiţii Romanian Investment Fund. La finalul anului trecut, Mecanica Ceahlău avea în portofoliu peste 20 de categorii de utilaje agricole, între care se numără semănători, maşini pentru întreţinerea solului şi pentru recoltat; din februarie 2015, firma a inclus în portofoliu şi echipamente marca Steyr, produse de CNH Industrial, cu care firma nemţeană a încheiat un parteneriat.

    Laura Şerban mai spune că nu a cochetat cu ideea antreprenoriatului, pentru că „am avut oportunitatea să lucrez cu şi pentru oameni care au crezut în mine şi în iniţiativele mele, nefiind neapărat îngrădită de reguli şi proceduri“.

    Fostul director general al companiei, Neculai Timaru, a fost demis de consilul de administraţie la finele anului 2013, fiind acuzat că ar fi încheiat contracte de peste 200.000 de euro cu firme deţinute de familia sa, conform unui audit intern al companiei.