Tag: pornire

  • Povestea unui tânăr antreprenor de succes din România. Cum a pornit o afacere de la 0 şi a ridicat-o la milioane de euro

    Tanărul antreprenor a descoperit oportunităti uriaşe în mediul virtual, când multă lume era sceptică în privinţă securitătii online-ului, a crezut foarte mult în puterea Internetului de a vinde produse, iar magazinele sale online, autolux.ro şi maniamall.ro, se află, la oră actuală, în topul celor mai profitabile site-uri din România.

    “Multi prieteni nu au crezut în acest tip de afacere. Au motivat cu faptul că sunt mult prea tânăr, nu am experientă, nu am resurse financiare pentru a deschide o afacere, iar pe aceea vreme puţini credeau în vânzările online. Îmi amintesc cum multă lume întreba mirată: “Cine comandă de pe Internet?”.

    Am crescut treptat, prin mii de ore de muncă şi nopţi nedormite, îmi veneau ideei noi pe care le aplicăm şi aveau succes. Era mult mai comod pentru oameni să cumpere piese de pe un magazin online decât dintr-un magazin fizic, deoarece piese oricum trebuiau făcute pe comandă, şi îl scuteam pe client de un drum inutil.

    Başca faptul că erau mai ieftine din online, deoarece nu plăteam spaţiu de depozitare sau alte cheltuieli specifice unui magazin fizic. La vremea respectivă, şi din punct de vedere al promovării era mult mai simplu ca acum, deoarece doar câteva site-uri de anunţuri aveau trafic şi nu aveai nevoie de site-ul propriu.

    După ce site-ul autolux.ro a devenit unul de succes, datorită cererilor şi din alte domenii, am fondat maniamall.ro, unde am început să vând şi alte tipuri de produse. Prinsesem mecanismul, aveam toată experienţa necesară pentru a vinde online, iar la al doilea site mi-a fost mult mai uşor să vând. Pot să spun că vânzările se dublează anual deoarece lucrăm intens la dezvoltare şi programare, iar în fiecare lună dezvoltăm noi programe care ne ajută să evoluam”, spune antreprenorul Daniel Henegariu, acum la vârstă de doar 27 de ani. 
     

  • A pornit afacerea din primul an de facultate iar anul acesta aşteaptă vânzări de peste 20.000 de euro

    Producătorul de fructe de pădure Abund Berry şi-a vândut anul trecut producţia de fructe, care a ajuns anul trecut la 2 tone de mure şi 500 kilograme de zmeură, în Carrefour Târgu-Jiu, cofetăriilor şi direct consumatorilor. Tot în 2016, din dorinţa de a crea un produs finit şi în urma unei idei găsite pe internet, Ionel Burtea a decis să folosească o parte din producţia de mure în lansarea vinului de mure Berry Wine. Vinul este unul home made, artizanal, care cuprinde şi o linie de filtrare şi îmbuteliere. Anul trecut, a produs 700 de sticle; iar pentru anul în curs crede că va depăşi 3.000 de sticle, produse într-o ediţie limitată acest număr. 25% din recolta de mure va fi destinată producţiei vinului, iar restul, comercializării ca atare; astfel, veniturile pentru vânzarea de fructe vor depăşi 8.000 de euro anul acesta, iar pentru vin, peste 12.000 de euro.

    Ionel Burtea a povestit că ideea dezvoltării businessului i-a venit în 2015, la scurt timp după ce şi-a început studiile de Relaţii Economice Internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Burtea spune că îi plăceau fructele şi a sesizat lipsa de pe piaţă a celor crescute în România: ”Majoritatea fructelor veneau din ţări precum Olanda, Mexic, Portugalia – aşa că m-am întrebat: «De ce nu pot fi  cultivate şi aici?»“. După ce a sesizat oportunitatea, le-a povestit ideea părinţilor săi şi au testat-o pe un hectar.

    Tatăl, de profesie avocat, a încurajat ideea fiului său. Plantaţia a trecut de la un hectar la cinci, iar tânărul spune că îşi doreşte o extindere exponenţială în viitor. Potrivit antreprenorului, investiţia într-un astfel de business este de circa 20.000 de euro/hectar; în cazul lor, deţineau deja terenul, pe care se afla şi un puţ necesar ulterior irigaţiei. Deocamdată, vând fructele în cadrul Carrefour Târgu-Jiu şi clienţilor finali, anul acesta au vândut şi în Carrefour Colentina, în Bucureşti. în ceea ce priveşte modelul de business, murele se comercializează, de regulă, cu 10 lei/kg en gros, însă acest preţ poate varia în funcţie de cantitatea pe care o cumpără clienţii. Preţul unei sticle de vin este de 50 de lei. Anul trecut, vânzările de fructe au ajuns la aproximativ 5.000 de euro.

    Planurile lui Ionel presupun livrarea  fructelor şi răspândirea brandului la nivel naţional, dezvoltarea unei mici unităţi de procesare a fructelor de pe plantaţia sa, precum şi, pe termen lung, exportul. ”Românul doreşte calitate la un preţ mic, dar nu se poate lucrul acesta; noi vrem să facem totul  bio, în prezent lucrăm la partea de certificare; calitatea este apreciată la export, dar pe termen lung vom ajunge aici; deocamdată vrem să ne extindem pe piaţa naţională – vrem să ajungem în retail, cu produse naturale, fresh-uri; acestea sunt următoarele produse pe care să le facem.“

    ”Cred că putem să producem la noi, să exportăm produsul finit, nu doar materia primă; în prezent se exportă materie primă, iar lucrul acesta este o problemă, nu aduci plus valoare în economia ta – prin importuri din alte ţări“. Consideră că unul dintre motive este şi faptul că cei care dezvoltă aceste businessuri nu sunt atât de tineri – ”Acum au început să apară şi la noi producători pe segmentul nostru“. Şi-a propus să atragă şi fonduri europene (submăsura 4; pentru o seră de căpşuni) şi la Start-up Nation – pentru o linie de procesare a gemurilor şi dulceţurilor, cu o capacitate de producţie de 700 de borcane pe zi. ”Mai avem puţin de lucru la proiectul pentru fondurile europene pe submăsura 4.1.a, pentru sera de căpşuni cu lanţ alimentar integrat (procesarea fructelor în sucuri).“

    Pentru Abund Berry lucrează trei persoane, inclusiv tatăl tânărului, care este administratorul plantaţiei. ”Forţă de muncă se mai găseşte, dar chiar o să devină o problemă în viitor – în viitorul pe termen scurt chiar“, descrie antreprenorul criza de personal, care se reflectă şi în domeniul agriculturii. La cules lucrează cu zilieri; spune că nu se justifică să facă angajări pentru această perioadă; în sera pe care urmează să o construiască plănuiesc să angajeze şapte persoane, iar într-o viitoare unitate de procesare, încă patru persoane. La acestea se vor adăuga angajaţii care vor lucra în vânzări, marketing, ramuri de care se ocupă în prezent Ionel Burtea. ”La început chiar faci orice, de la a merge la cules, vânzări, marketing, networking, că este nevoie şi de networking – este nevoie la început ca antreprenorul să facă orice – antreprenoriatul nu este filmul acela ce ni l-au vândut americanii, nu este Hollywood, este muncă.“

    Potrivit lui Ionel Burtea, cele mai dificile aspecte în ceea ce priveşte dezvoltarea businessului se leagă de întârzierile în luarea deciziilor. ”Lucrurile care necesită foarte mult timp pentru a lua o decizie, care s-ar putea să se ia instantaneu; amânarea deciziilor, din partea publică a autorităţilor şi din partea privatului, sunt cele mai dificile lucruri.“ Oferă ca exemplu o solicitare pentru obţinerea unei certificări bio: ”Pentru o certificare bio, trebuie să depui o cerere la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură), iar apoi trebuie să aştepţi 30 de zile – la noi, cam toate autorizaţiile se iau după 30 de zile.“ Spune că lucrurile au tendinţa să se schimbe, dar ”nu cu viteza a şasea, cu a doua sau a treia“. După trei ani de antreprenoriat, Ionel Burtea spune că a înţeles deja şi că greşelile sunt inevitabile: ”Din greşeli înveţi –  încerc să nu greşesc din punctul de vedere financiar, să iau deciziile cele mai corecte, dar din punct de vedere al experienţei, chiar îmi doresc să greşesc, să învăţ.“ Spune că până acum, nu a făcut greşeli foarte mari, însă ”dacă stai să analizezi o problemă, atunci nu mai iei o decizie şi o amâni; amânarea este o problemă – trebuie să simţi ceea ce faci“.

    în ceea ce-l priveşte pe el, spune că a ajuns să se gândească la business tot timpul. ”Nu există minut sau oră în care să nu mă gândesc la ceea ce fac. Pasiunea te ţine în priză“, a spus tânărul antreprenor în cadrul emisiunii. Weekendurile şi le petrece la Ţicleni, iar în timpul săptămânii, de cele mai multe ori, este la Bucureşti. ”Nu văd o problemă în faptul că am 21 de ani sau un avantaj, am 21 de ani şi punct. în continuare îmi place ceea ce fac şi asta este singura explicaţie plauzibilă pentru care mă concentrez pe business şi nu pe alte activităţi.“ De altfel, Ionel Burtea spune că la ieşirile în oraş cu prietenii săi ajung să vorbească tot aspecte legate de business. ”Prietenii mi i-am filtrat astfel încât să am discuţii care să mă ajute în ceea ce fac sau în ceea ce voi face.“

    2016-2017, ultimul an de facultate a fost, de altfel, cel mai important pentru business: ”Ştiam ce trebuie să fac şi pe ce trebuie să mă concentrez – nu ţinteam note prea mari, ci notele de trecere; la disciplinele care îmi plăceau nici nu trebuia să învăţ prea mult şi era totul OK.“ El îi sfătuieşte pe tinerii care, ca şi el, vor să dezvolte un business în domeniul agriculturii, să se înarmeze cu două lucruri: ”Răbdare şi dorinţa de a face, acestea trebuie să fie în armonie cu antreprenorul“.

  • A pornit afacerea din primul an de facultate iar anul acesta aşteaptă vânzări de peste 20.000 de euro

    Producătorul de fructe de pădure Abund Berry şi-a vândut anul trecut producţia de fructe, care a ajuns anul trecut la 2 tone de mure şi 500 kilograme de zmeură, în Carrefour Târgu-Jiu, cofetăriilor şi direct consumatorilor. Tot în 2016, din dorinţa de a crea un produs finit şi în urma unei idei găsite pe internet, Ionel Burtea a decis să folosească o parte din producţia de mure în lansarea vinului de mure Berry Wine. Vinul este unul home made, artizanal, care cuprinde şi o linie de filtrare şi îmbuteliere. Anul trecut, a produs 700 de sticle; iar pentru anul în curs crede că va depăşi 3.000 de sticle, produse într-o ediţie limitată acest număr. 25% din recolta de mure va fi destinată producţiei vinului, iar restul, comercializării ca atare; astfel, veniturile pentru vânzarea de fructe vor depăşi 8.000 de euro anul acesta, iar pentru vin, peste 12.000 de euro.

    Ionel Burtea a povestit că ideea dezvoltării businessului i-a venit în 2015, la scurt timp după ce şi-a început studiile de Relaţii Economice Internaţionale la Academia de Studii Economice din Bucureşti. Burtea spune că îi plăceau fructele şi a sesizat lipsa de pe piaţă a celor crescute în România: ”Majoritatea fructelor veneau din ţări precum Olanda, Mexic, Portugalia – aşa că m-am întrebat: «De ce nu pot fi  cultivate şi aici?»“. După ce a sesizat oportunitatea, le-a povestit ideea părinţilor săi şi au testat-o pe un hectar.

    Tatăl, de profesie avocat, a încurajat ideea fiului său. Plantaţia a trecut de la un hectar la cinci, iar tânărul spune că îşi doreşte o extindere exponenţială în viitor. Potrivit antreprenorului, investiţia într-un astfel de business este de circa 20.000 de euro/hectar; în cazul lor, deţineau deja terenul, pe care se afla şi un puţ necesar ulterior irigaţiei. Deocamdată, vând fructele în cadrul Carrefour Târgu-Jiu şi clienţilor finali, anul acesta au vândut şi în Carrefour Colentina, în Bucureşti. în ceea ce priveşte modelul de business, murele se comercializează, de regulă, cu 10 lei/kg en gros, însă acest preţ poate varia în funcţie de cantitatea pe care o cumpără clienţii. Preţul unei sticle de vin este de 50 de lei. Anul trecut, vânzările de fructe au ajuns la aproximativ 5.000 de euro.

    Planurile lui Ionel presupun livrarea  fructelor şi răspândirea brandului la nivel naţional, dezvoltarea unei mici unităţi de procesare a fructelor de pe plantaţia sa, precum şi, pe termen lung, exportul. ”Românul doreşte calitate la un preţ mic, dar nu se poate lucrul acesta; noi vrem să facem totul  bio, în prezent lucrăm la partea de certificare; calitatea este apreciată la export, dar pe termen lung vom ajunge aici; deocamdată vrem să ne extindem pe piaţa naţională – vrem să ajungem în retail, cu produse naturale, fresh-uri; acestea sunt următoarele produse pe care să le facem.“

    ”Cred că putem să producem la noi, să exportăm produsul finit, nu doar materia primă; în prezent se exportă materie primă, iar lucrul acesta este o problemă, nu aduci plus valoare în economia ta – prin importuri din alte ţări“. Consideră că unul dintre motive este şi faptul că cei care dezvoltă aceste businessuri nu sunt atât de tineri – ”Acum au început să apară şi la noi producători pe segmentul nostru“. Şi-a propus să atragă şi fonduri europene (submăsura 4; pentru o seră de căpşuni) şi la Start-up Nation – pentru o linie de procesare a gemurilor şi dulceţurilor, cu o capacitate de producţie de 700 de borcane pe zi. ”Mai avem puţin de lucru la proiectul pentru fondurile europene pe submăsura 4.1.a, pentru sera de căpşuni cu lanţ alimentar integrat (procesarea fructelor în sucuri).“

    Pentru Abund Berry lucrează trei persoane, inclusiv tatăl tânărului, care este administratorul plantaţiei. ”Forţă de muncă se mai găseşte, dar chiar o să devină o problemă în viitor – în viitorul pe termen scurt chiar“, descrie antreprenorul criza de personal, care se reflectă şi în domeniul agriculturii. La cules lucrează cu zilieri; spune că nu se justifică să facă angajări pentru această perioadă; în sera pe care urmează să o construiască plănuiesc să angajeze şapte persoane, iar într-o viitoare unitate de procesare, încă patru persoane. La acestea se vor adăuga angajaţii care vor lucra în vânzări, marketing, ramuri de care se ocupă în prezent Ionel Burtea. ”La început chiar faci orice, de la a merge la cules, vânzări, marketing, networking, că este nevoie şi de networking – este nevoie la început ca antreprenorul să facă orice – antreprenoriatul nu este filmul acela ce ni l-au vândut americanii, nu este Hollywood, este muncă.“

    Potrivit lui Ionel Burtea, cele mai dificile aspecte în ceea ce priveşte dezvoltarea businessului se leagă de întârzierile în luarea deciziilor. ”Lucrurile care necesită foarte mult timp pentru a lua o decizie, care s-ar putea să se ia instantaneu; amânarea deciziilor, din partea publică a autorităţilor şi din partea privatului, sunt cele mai dificile lucruri.“ Oferă ca exemplu o solicitare pentru obţinerea unei certificări bio: ”Pentru o certificare bio, trebuie să depui o cerere la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură), iar apoi trebuie să aştepţi 30 de zile – la noi, cam toate autorizaţiile se iau după 30 de zile.“ Spune că lucrurile au tendinţa să se schimbe, dar ”nu cu viteza a şasea, cu a doua sau a treia“. După trei ani de antreprenoriat, Ionel Burtea spune că a înţeles deja şi că greşelile sunt inevitabile: ”Din greşeli înveţi –  încerc să nu greşesc din punctul de vedere financiar, să iau deciziile cele mai corecte, dar din punct de vedere al experienţei, chiar îmi doresc să greşesc, să învăţ.“ Spune că până acum, nu a făcut greşeli foarte mari, însă ”dacă stai să analizezi o problemă, atunci nu mai iei o decizie şi o amâni; amânarea este o problemă – trebuie să simţi ceea ce faci“.

    în ceea ce-l priveşte pe el, spune că a ajuns să se gândească la business tot timpul. ”Nu există minut sau oră în care să nu mă gândesc la ceea ce fac. Pasiunea te ţine în priză“, a spus tânărul antreprenor în cadrul emisiunii. Weekendurile şi le petrece la Ţicleni, iar în timpul săptămânii, de cele mai multe ori, este la Bucureşti. ”Nu văd o problemă în faptul că am 21 de ani sau un avantaj, am 21 de ani şi punct. în continuare îmi place ceea ce fac şi asta este singura explicaţie plauzibilă pentru care mă concentrez pe business şi nu pe alte activităţi.“ De altfel, Ionel Burtea spune că la ieşirile în oraş cu prietenii săi ajung să vorbească tot aspecte legate de business. ”Prietenii mi i-am filtrat astfel încât să am discuţii care să mă ajute în ceea ce fac sau în ceea ce voi face.“

    2016-2017, ultimul an de facultate a fost, de altfel, cel mai important pentru business: ”Ştiam ce trebuie să fac şi pe ce trebuie să mă concentrez – nu ţinteam note prea mari, ci notele de trecere; la disciplinele care îmi plăceau nici nu trebuia să învăţ prea mult şi era totul OK.“ El îi sfătuieşte pe tinerii care, ca şi el, vor să dezvolte un business în domeniul agriculturii, să se înarmeze cu două lucruri: ”Răbdare şi dorinţa de a face, acestea trebuie să fie în armonie cu antreprenorul“.

  • ANAF scoate la licitaţie trei proprietăţi superbe. Veiz cât costă şi unde sunt situate

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală anunţă organizarea licitaţiei pentru vânzarea a trei proprietăţi:

    – Complexul hotelier “Lebăda” de la Crişan, situat pe braţul Sulina, cu suprafaţa totală de aproape 4 ha şi preţ de pornire a licitaţiei de 7.464.570 lei (1.622.732 de euro) fără TVA.

    – Complexul hotelier “Sulina”, din Sulina, cu suprafaţă totală de peste 1,4 ha şi preţ de pornire a licitaţiei de 4.355.446 lei (946.836 de euro) fără TVA.

    – Proprietatea situată în Loc. Mihăileşti, str. Ghirculeşti, nr. 28, cu o suprafaţă totală de 1.905 mp, din care 1543 mp curţi şi construcţii şi 362 mp arabil. Preţul de pornire a licitaţiei este de 282.319 lei (61.373 de euro) fără TVA

    Cei care doresc să participe la licitaţii trebuie să depună dosarele cu ofertele până cel târziu miercuri, 27 septembrie, la sediul AJFP Ilfov din Bucureşti, str. Lucreţiu Pătrăşcanu, nr.10, corp B, et.2, cam. 202, sector 3. et.2, cam. 202, sector 3.

    De asemenea, se pot programa vizionări ale proprietăţilor.

  • Trei afaceri pornite în urmă cu mai bine de 1.000 de ani, care încă mai funcţionează

    Longevitatea acestor afaceri este cu atât mai surprinzătoare cu cât rata medie de viaţă a unei companii este de 40-50 de ani, subliniază bloggerii americani.
     
    Cele mai vechi afaceri din lume
     
    1. Hotelul Nisiyama Onsen Keiunkan din Yamanashi, Japonia a fost înfiinţat în anul 705
     
    Hotelul Nisiyama Onsen Keiunkan a fost dat în funcţiune în anul 705 şi deţine recordul Guinness pentru cea mai veche unitate de cazare din lume.
    După 52 de generaţii, conform cu datele de pe site-ul Japonia Page. Secretul succesului său este un sentiment de mândrie inter-generaţii, spun angajaţii.
     
  • ANAF scoate la licitaţie trei proprietăţi superbe. Veiz cât costă şi unde sunt situate

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală anunţă organizarea licitaţiei pentru vânzarea a trei proprietăţi:

    – Complexul hotelier “Lebăda” de la Crişan, situat pe braţul Sulina, cu suprafaţa totală de aproape 4 ha şi preţ de pornire a licitaţiei de 7.464.570 lei (1.622.732 de euro) fără TVA.

    – Complexul hotelier “Sulina”, din Sulina, cu suprafaţă totală de peste 1,4 ha şi preţ de pornire a licitaţiei de 4.355.446 lei (946.836 de euro) fără TVA.

    – Proprietatea situată în Loc. Mihăileşti, str. Ghirculeşti, nr. 28, cu o suprafaţă totală de 1.905 mp, din care 1543 mp curţi şi construcţii şi 362 mp arabil. Preţul de pornire a licitaţiei este de 282.319 lei (61.373 de euro) fără TVA

    Cei care doresc să participe la licitaţii trebuie să depună dosarele cu ofertele până cel târziu miercuri, 27 septembrie, la sediul AJFP Ilfov din Bucureşti, str. Lucreţiu Pătrăşcanu, nr.10, corp B, et.2, cam. 202, sector 3. et.2, cam. 202, sector 3.

    De asemenea, se pot programa vizionări ale proprietăţilor.

  • Cum să porneşti o afacere fără bani în şapte paşi

    Investitorul şi expertul în social media Tai Lopez a povestit pentru Entreprenuer modul în care poţi porni o afacere fără să ai nevoie de bani sau de experienţă de business. “Datorită tehnologiei este posibil să treci de la o idee la clienţi plătitori într-un timp foarte scurt. Mulţi nu o fac pentru că sunt compleşiţi”, spune Lopez care şi-a crescut într-un singur an numărul de fani pe Facebook de la 600.000 la 6 milioane.

    1. Alege un domeniu care ţi se potriveşte

    “Majoritatea oamenilor cred că ştiu la ce se pricep, dar de cele mai multe ori greşesc”, a scris Peter Drucker în cartea Managing Oneself. Cel mai important lucru pe care Lopez l-a învăţat este faptul că nu poţi contrui un business în jurul lucrurilor care-ţi plac. “Îmi place baschetbalul dar nu sunt destul de bun să joc la nivel profesionist. De aceea aleg să fac business în jurul lucrurilor care-mi vin natural: vorbitul în public, video-uri şi marketing”, spune Lopez.

    2. Identifică trendurile

    Un motiv pentru care startup-urile eşuează, potrivit lui Lopez, este faptul că fondatorii ignoră tendinţele.

    “De exemplu, am observat că IMM-urile nu se descurcă cu social media. Aşa că am creat un business prin care învăţ oamenii cum să facă social media pentru afacerile mici şi mijlocii”.

    3. Lansează repede

    “Cea mai mare greşeală pe care o fac antreprenorii este să facă un produs sau serviciu pe care nimeni nu vrea să-l cumpere”, spune Lopez. El susţine că este important ca antreprenorii să lanseze repede produsul/serviciul, să fie într-o stare funcţională pentru a vedea cine şi câţi oameni ar fi dispuşi să plătească.

    4. Pivotează în jurul a ceea ce clienţi doresc

    Apple a dezvoltat iPhone-ul în funcţie de ceea ce doreau clienţii de la un telefon. Kodak a fost brandul numărul 1 în domeniul fotografic pentru foarte mult timp, dar a ignorat impactul camerelor digitale şi nu a pivotat în jurul a ceea ce clienţi voiau. În 2012 compania a intrat în faliment.

    CONTINUARE ÎN PAGINA 2 —»»»

  • Cum să porneşti o afacere fără bani în şapte paşi

    Investitorul şi expertul în social media Tai Lopez a povestit pentru Entreprenuer modul în care poţi porni o afacere fără să ai nevoie de bani sau de experienţă de business. “Datorită tehnologiei este posibil să treci de la o idee la clienţi plătitori într-un timp foarte scurt. Mulţi nu o fac pentru că sunt compleşiţi”, spune Lopez care şi-a crescut într-un singur an numărul de fani pe Facebook de la 600.000 la 6 milioane.

    1. Alege un domeniu care ţi se potriveşte

    “Majoritatea oamenilor cred că ştiu la ce se pricep, dar de cele mai multe ori greşesc”, a scris Peter Drucker în cartea Managing Oneself. Cel mai important lucru pe care Lopez l-a învăţat este faptul că nu poţi contrui un business în jurul lucrurilor care-ţi plac. “Îmi place baschetbalul dar nu sunt destul de bun să joc la nivel profesionist. De aceea aleg să fac business în jurul lucrurilor care-mi vin natural: vorbitul în public, video-uri şi marketing”, spune Lopez.

    2. Identifică trendurile

    Un motiv pentru care startup-urile eşuează, potrivit lui Lopez, este faptul că fondatorii ignoră tendinţele.

    “De exemplu, am observat că IMM-urile nu se descurcă cu social media. Aşa că am creat un business prin care învăţ oamenii cum să facă social media pentru afacerile mici şi mijlocii”.

    3. Lansează repede

    “Cea mai mare greşeală pe care o fac antreprenorii este să facă un produs sau serviciu pe care nimeni nu vrea să-l cumpere”, spune Lopez. El susţine că este important ca antreprenorii să lanseze repede produsul/serviciul, să fie într-o stare funcţională pentru a vedea cine şi câţi oameni ar fi dispuşi să plătească.

    4. Pivotează în jurul a ceea ce clienţi doresc

    Apple a dezvoltat iPhone-ul în funcţie de ceea ce doreau clienţii de la un telefon. Kodak a fost brandul numărul 1 în domeniul fotografic pentru foarte mult timp, dar a ignorat impactul camerelor digitale şi nu a pivotat în jurul a ceea ce clienţi voiau. În 2012 compania a intrat în faliment.

    CONTINUARE ÎN PAGINA 2 —»»»

  • Palatul copiilor din Arad este scos la vȃnzare pentru 2,5 milioane de euro

    „Ne aşteptăm ca potenţialii cumpărători să vină din zona investitorilor privaţi, de anvergură, care să ȋşi dorească randamente medii la ȋnchiriere de 7-8% pe an. De asemenea, mai avem ȋn vedere utilizatorii privaţi cu activitate ȋn educaţie, sănătate, ȋn domeniul financiar-bancar sau hotelier. O altă variantă – mai puţin probabilă, totuşi – este aceea a instituţiilor publice”, a spus Beatrice Cioflică, broker şi proprietar al RE/MAX Gold din Arad.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Tânăra de 25 de ani care a creat o aplicaţie de dating unde femeile detin toată puterea

    Whitney Wolfe, co-fondator Tinder, cea mai cunoscută aplicaţie de dating, a creat o altă aplicaţie de dating, Bumble, la scurt timp după ce a părăsit compania.

    Bumble funcţionează pe aceleaşi principii ca şi Tinder, unde utilizatorii se văd şi dacă se plac pot iniţia o conversaţie, însă Bumble le-a dat puterea femeilor. Aici  femeile preiau controlul şi pot iniţia conversaţia. Bumble s-a lansat în urmă cu un an şi se laudă cu peste 5 milioane de conversaţii pornite de femei şi cu rată de creştere săptămânală de 15%.

    Tinder s-a născut în 2012 într-un incubator de start-up-uri, iar acum compania este evaluată la 750 de milioane de dolari.
    În cadrul incubatorului l-a întâlnit pe Sean Rad unde au lucrat la un alt proiect, dar care nu a mers. Mai târziu s-au gândit să facă o aplicaţie de dating şi aşa a apărut Tinder, nume pe care Wolfe l-a dat.

    Din echipa Tinder au făcut parte şi Chris Gulzcynski şi Justin Mateen. De cel din urmă, Wolfe s-a îndrăgostit şi cei doi au format un cuplu timp de aproape un an de zile. Relaţia s-a terminat când, potrivit Wolfe, Mateen a devenit violent.

    Se pare că disputa dintre cei doi a forţat-o  să demisioneze din companie. Wolfe nu a cedat uşor şi l-a dat în judecată, proces care a fost soluţionat, în cele din urmă. Wolfe a căştigat 1 milion de dolari şi acţiuni în cadrul companiei.

    Experienţa a marcat-o iar prin următorul proiect voia să promoveze comportamentul online responsabil. Nu voia o altă aplicaţie de dating, dar a fost convinsă de un prieten, Andrey Andreev. Cei doi l-au recrutat pe Chris Gulzcynski, alt co-fondator Tinder şi pe Sarah Mick, responsabilă de design în cadrul Tinder. La finalul lui 2014 aplicaţia a fost lansată.

    Bumble forţează femeile să facă primul pas şi să contacteze bărbatul, dacă nu fac asta în 24 de ore contactul dispare. “Nu vrem să fim sexisti, nu asta e ideea. Ştiu că foarte mulţi tipi s-au săturat să facă primul pas şi în plus, de ce trebuie ca femeile să aştepte ca barbaţii să facă primul pas?”, a spus Wolfe. “La noi, 60% dintre potriviri (compatibilităţi) se transformă în conversaţii”, a adăugat ea.

    Aplicaţia este disponibilă doar pe iOS, sistemul de operare Apple.