BusinessMagazin

Tag: pierderi

  • Câţi directori generali a avut Tarom în ultimii 7 ani? – VIDEO

    2012 – Christian Heinzmann – Pe durata său, pierderile Tarom s-au redus de la 230 de milioane de lei în 2012, la 50 de milioane de lei în 2015, asta şi pe fondul reducerii preţului la petrol.

    martie – august 2016: Gabriel Stoe – După finalul mandatului şi-a reluat poziţia de director financiar al Tarom.

    august 2016-februarie 2017: Dan Iulius Plaveti – A fost vicepreşedinte şi apoi preşedinte  al Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei.

    februarie – august 2017: Eugen Davidoiu – A deţinut funcţii de conducere în mai multe companii naţionale, printre care Electrica Serv şi Societatea Naţională a Lignitului Oltenia.

    august – octombrie 2017: Florin Susanu – Fost director interimar al companiei Tarom, Susanu anunţa în septembrie 2017 că renunţă la acest mandat şi se întoarce în cabina de pilotaj.

    octombrie – noiembrie 2017: Daniela Dragne – Fostă directoare a agenţiei Tarom-Tel Aviv, Daniela Dragne a fost aleasă de Consiliul de Administraţiei al Tarom în funcţia de director general interimar al companiei pe 4 octombrie, pentru un mandat de o lună.

    noiembrie 2017-martie 2019: Werner Wolff – A fost director executiv al Banat Car, dealerul BMW din Timişoara şi Arad, care face parte din grupul Automobile Bavaria. Werner-Wilhelm Wolff şi-a anunţat pe 21 martie finalul mandatului în funcţia de director general al companiei naţionale Tarom, la un un an şi patru luni de la preluarea conducerii. 

    martie 2019: Florin Susanu a fost numit din nou la conducerea Tarom pe 21 martie 2019.

  • Industria auto din Rusia se clatină: Americanii de la Ford pleacă de pe piaţa auto rusă, închid trei fabrici şi anunţă „pierderi semnificative” de locuri de muncă

    Acţiunea face parte dintr-un plan de restructurare care va determina compania rusă Sollers să îşi asume controlul asupra afacerii, care este în prezent condusă de producătorul auto din SUA, au declarat cele două companii miercuri.
     
    Surse din industrie au declarat că Ford intenţiona să închidă fabricile ruseşti, în urma unui proces de revizuire a operaţiunilor din regiunile neprofitabile. Producătorul american a afirmat că aceste restructurări ar duce la „pierderi semnificative” de locuri de muncă, fără a oferi mai multe detalii.
     
    În urma restructurării, Ford Sollers se va concentra pe vehiculele comerciale, iar producţia de autoturisme este programată să înceteze până la sfârşitul lunii iunie.
     
    „Noua structură a Ford Sollers susţine strategia globală Ford, pentru extinderea poziţiei de lider pe piaţa vehiculelor comerciale şi pentru dezvoltarea afacerii în Europa, inclusiv pe segmentele de piaţă care oferă o rentabilitate mai mare a capitalului investit”, a declarat Steven Armstrong, preşedintele Ford Europe.
     

  • Istoria unui DEZASTRU: Cum a înregistrat una dintre cele mai mari bănci din lume pierderi de peste 6 miliarde de euro, amenzi de 14 miliarde euro şi o prăbuşire de 90% pe bursă

    Deutsche Bank, cea mai mare bancă din Germania, are o istorie de 149 de ani. Gigantul ban­car, care acum un deceniu se bătea cu marile bănci de investiţii americane, a ajuns în mizerie, este pe­nalizată în fiecare zi de investitori şi de pieţe, iar autorităţile, în frunte cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei, şi ministrul de finanţe Olaf Scholz în­cear­că să găsească o soluţie pentru a nu pierde şi mai mult sânge, potrivit Financial Times.

    Că va fi o fuziune cu Commerzbank, că Deut­sche Bank va prelua băncile locale, că va interveni statul, că va aduce alţi investitori alături de acţionarii chinezi şi arabi, toată lumea încearcă să găsească o soluţie.

    De la criza financiară care a scos nemţii din cursa globală a băncilor de investiţii, atât Deutsche Bank, cât şi Commerzbank au înregistrat scăderi de peste 90% la nivelul acţiunilor în ultimii 11 ani – timp în care au schimbat în total 8 directori executivi, au modificat de multe ori strategiile de piaţă şi au adunat datorii prin obligaţiuni noi în valoare cumulată de 30 miliarde de euro.

    Astfel, cu o valoare a acţiunilor de 7,9 euro per acţiune, ieri la ora 15.00 acţiunile Deutsche Bank în­­registrau o scădere de 0,5% pe bursa din Frankfurt, la o capitalizare bursieră de doar 16,37 mi­liarde de euro – reprezentând doar o mică felie din piaţa pe care o aveau nemţii în anii în care cel mai mare creditor german a devenit simbolul euro­pean al „finanţelor de cazino“, cum scrie FT.

    Din perspectiva oricărui aspect financiar, în orice top, Deutsche Bank este la coada clasamentului. Astăzi, nemţii înregistrează cel mai mic randament al capitalurilor, au cele mai mici marje şi plătesc mult mai scump finanţările în comparaţie cu vecinii din Europa. Între 2011 şi 2018 Deutsche Bank a avut pierderi de 6 miliarde de euro şi a primit amenzi de circa 14 miliarde de euro pentru o serie lungă de abateri, printre care şi implicarea băncii în scandalul Libor.

    O fuziune între cele două bănci problematice din Germania reprezintă o variantă care a fost vehiculată constant în ultimii 10 ani, dar care a prins avânt în ultima perioadă după ce actori din ambele părţi au fost citate de presa inter­naţională susţinând că sunt des­chişi către o fuziune care ar pu­tea da naştere unui jucător de talie mondială.

    Pe de altă parte, săptămâna aceasta doi reprezentanţi ai sin­di­catelor, membri în boardul Deutsche Bank, s-au opus vehement fuziunii argumentând că aceasta ar duce la desfiinţarea a circa 30.000 de lo­curi de muncă, ceea ce ar genera o problemă masivă în economie.

    Mai mult, şi reprezentanţii asociaţiilor IMM-urilor din Germania pun la îndoială eficienţa unei astfel de decizii, având în vedere că ea ar ridica o pro­blemă de competitivitate în economie, care ar afecta negativ aşa-numite Mittelstand-uri (IMM-urile din Germania), care reprezintă 99% din economia nemţilor.

  • Cum a dus un PANTOF RUP la pierderi de peste 1 miliard de dolari pentru o companie gigant

    Valoarea companiei a scăzut cu 1,7% joi, după ce a fost acuzată în repetate rânduri că este vinovată de accidentarea baschetbalistului Zion Williamson, incident urmărit în direct la televizor de milioane de telespectatori, relatează The Independent.

    Iubitorii baschetului din Statele Unite au privit îngroziţi cum vedeta meciului si-a scrântit genunchiul şi s-a prăbuşit îndurerat pe podea, după ce talpa pantoful sport Nike pe care îl purta s-a dezlipit şi a căzut. Sportivul, care este „vânat” pentru a fi inclus în NBA din sezonul viitor, a trebuit să părăsească meciul jucat între echipa sa de la Universitatea Duke Blue Devils şi rivalii de la North Carolina Tar Heels.

    La meci a fost prezent şi Barack Obama. „Pantoful lui s-a stricat”, a exclamat el în momentul în care a observat incidentul. Fostul preşedinte i-a urat ulterior sportivului, într-o postare pe Twitter, „însănătoşire grabnică”.

    Reabilitarea Nike a fost relativ rapidă; acţiunile companiei sportive au şters majoritatea pierderilor până vineri, pe măsură ce pieţele bursiere din SUA au crescut pe fondul unor ştiri economice mai pozitive.

    Mario Natarelli, managing partner al agenţiei MBLM din New York, a declarat pentru CBS News că accidentarea lui Williamson a fost o „eşec vizibil al structurii pantofului pentru o companie dedicată performanţei şi tehnologiei produselor sale”.
    Analiştii au adăugat că funcţionarea defectuoasă ar putea afecta capacitatea firmei de a semna cu Williamson, odată ce acesta va opta pentru o înţelegere care ar putea valora milioane.

    Într-o declaraţie, compania a spus: „Suntem în mod evident îngrijoraţi şi îi dorim lui Zion o recuperare rapidă. Deşi este un eveniment izolat, lucrăm la identificarea problemei.”
    Companiile ca Nike plătesc milioane de dolari pentru dreptul exclusiv de a pregăti echipe de înaltă calitate ca Duke, iar sportivii lor trebuie să poarte uniforme şi pantofi sport fabricaţi de ei.

  • Cele mai bune investiţii care puteau fi făcute în 2018

    Titlurile de trezorerie se află în fruntea listei, în timp ce acţiunile de pe bursele emergente sunt cele mai puţin performante.

    Tensiunile comerciale dintre SUA şi China, incertitudinile legate de Brexit, deficitul bugetar al Italiei şi o inversare a randamentelor pe măsură ce Rezerva Federală a crescut dobânda au afectat pieţele. Marile companii din tehnologie în Statele Unite şi China s-au prăbuşit, mărfurile au căzut, antrenate de petrol, pieţele emergente s-au luptat cu dolarul puternic, şi, nu în ultimul rând, bula criptomonedelor au contribuit la creşterea sentimentelor negative.

     Ce câştiguri ar fi adus o potenţială investiţie de 10.000 de dolari în diverse active?

    În tehnologie, grupul de companii FAANG – Facebook Inc., Apple Inc., Amazon.com Inc, Netflix Inc. şi Google Alphabet Inc. – au fost printre principalele motoare ale creşterii burselor americane. Dar aceleaşi companii au fost cele ce au suferit căderi importante în vară, pe fondul tensiunilor economice combinate cu sporirea măsurilor de reglementare ale domeniului. O investiţie de 10.000 de dolari în FAANG aduce 270 de dolari la finele anului.

    Aurul a avut un sezon mixt, luptându-se cu paladiul pentru poziţia de cel mai scump metal. O investiţie de 10.000 de dolari aduce o pierdere de 450 de dolari.

    Citiţi mai multe despre investiţiile anului 2018 pe mediafax.ro.

  • De ce anunţă greve angajaţii Metrorex?

    • Eliminând subvenţiile primite de la stat, Metrorex înregistrează pierderi de 55% din cifra de afaceri (358 mil. lei, aprox 77 mil. euro), în timp ce firmele similare din regiune obţin un profit mediu de 11%: Budapesta (+16%), Praga (10%), Varşovia (5%)

    • Metrorex înregistrează 63 de angajaţi la fiecare kilometru de metrou, cu 20% peste media din capitalele analizate ca referinţă (51,41) şi de 3 ori mai mult decât Budapesta (care înregistrează 20,21 angajaţi / kilometru de metrou
    • Salariul mediu net / angajat la Metrorex este de 1.144 euro / lună (7.555 lei brut), de două ori peste media naţională şi cel mai mare din regiune
    • Metrorex înregistrează o cifră de afaceri / angajat de 31.600 euro / an, de aproape 3 ori sub media  din capitalele de referinţă (87.300 euro / angajat / an) şi de 6 ori sub media înregistrată de angajaţii reţelei de metrou din Budapesta 
    • Viteza medie înregistrată de trenurile Metrorex este de 22,5 km / oră, mult sub media capitalelor de referinţă (31 km / oră). 

    Sursa: COFACE

  • Iancu Guda, preşedintele Asociaţiei Analiştilor Financiar – Bancari din România: „Concluzionând comparaţia regională Metrorex vs companii similare care administrează reţeaua de transport public subteran din Budapesta, Praga şi Varşovia, în baza situaţiilor financiare şi rapoartelor aferente anului 2017.”

    „Constat că Metrorex înregistrează un venit /angajat de trei ori mai mic (productivitate comercială foarte modestă), cu 20% mai mulţi angajaţi / km metrou (resursele umane supradimensionate), salarii supradimensionate (cu 9% mai mari decât media companiilor similare din regiune şi de aproape două ori peste media din sectorul privat), pierderi imense (fără subvenţiile de la stat ar fi o companie falimentară) precum şi cea mai proastă calitate a serviciului oferit (viteza medie este cea mai scăzută din cauza investiţiilor modeste)!”

     

  • 77 de milioane de euro PIERDERI. Cele mai MARI salarii, dar cele mai PROASTE servicii. Vezi cât de DEPARTE este metroul din Bucureşti de cel din Budapesta sau Varşovia

    Iancu Guda, preşedinte al Analiştilor Financiari şi lector IBR & ASE, apreciază că, în comparaţie cu companiile similiare din Budapesta, Praga şi Varşovia, în baza situaţiilor financiare şi rapoartelor aferente anului 2017, Metrorex înregistrează o productivitate comercială foarte modestă, cu resurse umane supradimensionate, salarii cu 9% mai mari decât media companiilor similare din regiune şi de aproape două ori peste media din sectorul privat, cu pierderi imense (fără subvenţiile de la stat ar fi o companie falimentară), precum şi cea mai proastă calitate a serviciului oferit, în condiţiile în care viteza medie este cea mai scăzută din cauza investiţiilor modeste.

    Eliminând subvenţiile primite de la stat, Metrorex înregistrează pierderi de 55% din cifra de afaceri (aproximativ 77 milioane de euro), în timp ce firmele similare din regiune obţin un profit mediu de 11%: Budapesta (+16%), Praga (+10%), Varşovia (+5%)

    Metrorex înregistrează 63 de angajaţi la fiecare kilometru de metrou, cu 20% peste media din capitalele analizate ca şi referinţă (51,41) şi de 3 ori mai mult decât în Budapesta (care înregistrează 20,21 angajaţi/km metrou).

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Pierderile MASIVE suferite de acţiunile celor mai importante companii din tehnologie în doar două sesiuni bursiere

    Fiecare companie a înregistrat scăderi de preţuri ale acţiunilor de 14 – 24% în octombrie, aşa că valoarea combinată de piaţă a celor patru a scăzut de la 2.500 de miliarde de dolari la 1.930 miliarde dolari.

    La baza celei mai recente scăderi au fost rezultatele Amazon, sub estimările analiştilor şi pe fondul temerilor că firma se loveşte de o puternică concurenţă. Acţiunile Amazon au scăzut cu 14%, cea mai mare depreciere din 2014.

    Următoarea lovitură ar putea veni marţi, de la Facebook, care îşi va anunţa rezultatele trimestriale. Analiştii se aşteaptă ca veniturile companiei să crească cu 33% în T3, cea mai slabă creştere de la listarea companiei, în 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pesta porcină face ravagii în Brăila şi duce la pierderi de milioane de euro, la afaceri distruse şi la şomaj în creştere

    Aceştia au început deja să închidă magazinele care comercializau carne de porc şi să trimită angajaţii în şomaj, transmite corespondentul MEDIAFAX.
     
    Confirmarea pestei porcine africane la fermele din Gropeni cu 141.000 de porci şi din Tichileşti cu 35.000 de capete reprezintă o grea lovitură pe toţi cei implicaţi în domeniu, atât pentru producători, cât şi pentru comercianţi.
     
    Neoficial, la ferma din Gropeni, cea mai mare din România şi a doua din Europa, se vorbeşte despre pagube de ordinul zecilor de milioane de euro. Valoarea pagubelor va fi stabilită de Prefectura Brăila, cu ajutorul membrilor comisiilor special înfiinţate.
     
    „Se va întruni comitetul de combatere a bolilor, Prefectura va fi cea care va hotărî. Pagube mari, pe acest platou sunt în acest moment 141.000 de porci”, a declarat reprezentanţilor presei medicul veterinar al fermei din Gropeni, Dumitru Jataruc.
     
    Şi angajaţii fermei de la Ticihileşti spun că pagubele sunt uriaşe şi vorbesc despre distrugerea zootehniei.
     
    „Îmi vine să plâng, să văd zeci de mii de animale sacrificate. Nu ştiu dacă dumneavoastră realizaţi lucrul acesta. Pe partea aia de gard se vede altfel. Pierderea e foarte mare, de ordinul milioanelor de euro. Ferma s-a închis deja. În şomaj toată lumea, inclusiv eu. Este foarte agresiv virusul. Se distruge zootehnia. Deja s-a distrus o bucată bună de ea. Bănuiesc că tot sud estul ţării noastre este la pământ şi va fi în continuare la pământ”, a declarat fostul şef al fermei de porci de la Tichileşti, Alexandru Dumitrescu.