BusinessMagazin

Tag: pierdere

  • Gigantul elveţian UBS avertizează: Vă puteţi pierde toţi banii. Nimic nu împiedică preţul unei criptomonede să ajungă la zero

    O echip de strategi ai unuia dintre cei mai mari manageri de active din lume a lansat un avertisment pentru cei care sunt începători în lumea criptomonedelor şi care se aruncă în actualele condiţii de piaţă cu economiile înspre monede digitale: Vă puteţi pierde toţi banii, conform Bloomberg.

    Între ameninţarea adusă de potenţiale reglementări stricte şi monedele digitale pe care le vor lansa băncile centrale, nimic nu împiedică preţul unei criptomonede mari să coboare rapid spre zero, potrivit diviziei UBS Global Wealth Management.

    Pe măsură ce unii bani de pe Wall Street intră în piaţa bitcoinului într-un ritm nemaivăzut până acum, elveţienii cred că preţul ar putea cunoaşte o creştere pe termen scurt, însă industria se confruntă cu riscuri existenţiale.

    „În opinia noastră, nimic nu împiedică preţul unei criptomonede să ajungă la zero atunci când va apărea o versiune mai bine proiectată a acesteia sau când autorităţile de reglementare vor interveni asupra pieţei. (…) Netscape şi Myspace sunt exemple de aplicaţii de reţea care s-au bucurat de o popularitate larg răspândită, dar care au dispărut la un moment dat”, notează mai mulţi strategi de la UBS, printre care Michael Bolliger, directorul de investiţii pentru pieţe emergente la nivel global.

    Bitcoin oscilează în jurul sumei de 35.000 de dolari, după ce a atins la începutul anului un maxim de aproape 42.000 de dolari. Această clasă de active volatile a stârnit dezbateri printre cei mai mari manageri de portofolii din piaţă. În timp ce unii investitori faimoşi precum Paul Tudor Jones şi Stan Druckenmiller intră în industrie, criticii bitcoin arată cu degetul spre scandal şi manipulare.

    Pe termen scurt, preţurile criptomonedelor pot creşte chiar şi până la un nou maxim istoric, alimentate de momentumul din piaţă, adopţie la nivel instituţional şi o ofertă limitată. Însă, pe termen lung, piaţa este expusă intervenţiilor autorităţilor de reglementare, notează strategii. Aceştia arată spre decizia Marii Britanii de a interzice vânzarea anumitor produse derivate pe criptomonede către investitorii de retail.

    Ca majoritatea firmelor de investiţii, UBS Wealth este sceptică referitor la aplicabilitatea monedelor virtuale în lumea reală, însă strategii evită să numească bitcoin o „bulă”, în contextul în care este dificil să determini valoarea corectă a unui activ, dacă nu există cash flow.

    Alţi investitori au pus ţinte de preţ ambiţioase pe bitcoin. Spre exemplu, Scott Minerd de la Guggenheim Investments crede că bitcoin va ajunge la 400.000 de dolari, în timp ce o echipă de strategi ai JPMorgan Chase situează preţul bitcoin la 146.000 de dolari pe termen lung.

    „Prin urmare, investitorii în criptomonede trebuie să limiteze dimensiunea investiţiilor lor la o sumă pe care îşi permit să o piardă”, a notat UBS.

  • Veşti proaste pentru elevi. Cum spune ministrul învăţământului Sorin Cîmpeanu că trebuie să procedeze elevii pentru a recupera materia pierdută

    Pentru a recupera din materia pierdută, elevii vor putea să facă ore şi sâmbăta. Profesorii şi elevii ar putea să facă ore şi în vacanţa de vară. Sorin Cîmpeanu: Plata orelor remediale va fi de 200 de lei pe lună, per elev, nu de 500 de lei

    Vor mai recupera materia pierdută? Asta se întreabă tot mai mulţi elevi din clasele terminale. Cum o să reuşească să treacă cu brio de examenele finale, dacă nu au înţeles mare lucru din orele online. Nimeni nu le spune clar, însă planuri sunt.
    Să facă ore de recuperare, fie sâmbăta, fie la vară, care vor fi plătite în plus. Dar şi aici apar deja probleme. Chiar ministrul Sorin Cîmpeanu se contrazice-n declaraţii.

    „Plata orelor remediale pentru profesorii care se vor implica în predarea materiei pentru recuperare va fi de 200 de lei pe lună, per elev”, a declarat Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei.

    Totul ca şi cum niciodată nu ar fi spus că plata va fi de 500 de lei pe lună, per elev. Până se hotărăşte ministrul, elevii sunt cei care pierd, cu fiecare oră care trece.

    Elevii din Germania, care nu au avut acces la internet, au făcut şcoală din bancă. Autorităţile au lăsat şcolile deschise pentru cei care nu au avut de ce pe să înveţe. De ce nu ne putem compara cu germanii, spune expertul în educaţie, Marian Staş.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Noi înregistrări controversate cu ”Profu’ online”: Certat de un tânăr influencer, Cumpănaşu îşi pierde cumpătul: „Bă, animalule, nesimţitu’ dracu’!”

    Alexandru Cumpănaşu, zis ”Proful online” pe reţeaua socială Tik-Tok, acolo unde a strâns sute de mii de urmăritori, cei mai mulţi dintre aceştia fiind elevi,  a avut un discurs acid cu jigniri la adresa unui  tânăr influencer. Aceta i-a cerut socoteală lui Cumpănaşu, pe care îl acuză că profită de naivitatea elevilor.

    Cumpănaşu, jigniri la adresa unui tânăr influencer

    Cumpănaşu şi-a ieşit din minţi imediat ce tânărul respectiv l-a numit un bărbat de 50 de ani. Chiar dacă a rectifiat şi a zis 40 de ani, Alexandru Cumpănaşu a replicat: ”Băi animalule, am 39 de ani, nesimţitul dracului”. Tânărul a recunoscut că nu ştie detalii din viaţa personală a lui Cumpănaşu şi nici nu-l interesează aceste aspecte. ”Ceea ce mă interesează pe mine este faptul că vă bateţi joc de nişte copii care îşi pun speranţa în cineva care să vină şi să schimbe ceva”, a spus tânărul.

    Controversele din jurul lui Cumpănaşu
    Alexandru Cumpănaşu a reapărut în spaţiul public odată cu crimele oribile de la Caracal. Nepoata sa, Alexandra Măceşanu, a fost una dintre victimele lui Gheorghe Dincă, iar Cumpănaşu a apărut peste tot ca reprezent al familiei acesteia. Iniţial a anunţat că nu va candida la alegerile prezidenţiale, pentru ca după nicio o lună, să se răzgândească.De-a lungul timpului, presa a scris despre contractele pe care ONG-ul său le-a avut cu diverse instituţii ale statului.

    Alexandru Cumpănaşu, prima reacţie în scandalul Tik Tok: „Poate că în unele dintre filmuleţe m-am lăsat dus de val şi am avut o abordare nepotrivită”

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Ce preziceau că se va întâmpla în 2021… oamenii din 1921. E incredibil câte dintre predicţiile lor s-au îndeplinit

    Dacă te uiţi la istorie, începi să devii puţin mai optimist în ceea ce priveşte viitorul, spun jurnaliştii de la Entrepreneur.com, care au publicat o listă a aşteptărilor pe care le aveau oameni cu diverse ocupaţii din anul 1921.

    Au supravieţuit Primului Război Mondial şi Gripei Spaniole din 1981 şi au fost martorii unei revoluţii tehnologice. Energia, aviaţia comercială, radioul şi multe alte inovaţii reprezentau noutăţi la acea vreme.

    Nu e de mirare că mulţi dintre ei se întrebau, pe atunci, cum vor transforma aceste lucruri lumea.

    Jurnaliştii de la Entrepreneur.com au căutat „anul 2021” în ziarele din 1921. Se pare că existau articole pline cu predicţii – iar unele dintre acestea s-au dovedit a fi cât se poate de adevărate.

    1. Vom putea să manevrăm temperatura

    Charles Stenimetz, un inginer electrician, a scris un articol în care a vorbit despre o revoluţie a mediilor din casele oamenilor. „Atunci când încălzirea este realizată electric şi vreau 70 de grade în casa mea, voi seta termostatul la 70 de grade şi temperatura nu se va ridica deasupra acestui punct. Această temperatură va fi menţinută uniform indiferent de vremea de afară”, spunea el.

    2. Entertainment-ul se va întâmpla acasă

    Steinmetz şi-a imaginat că nu va mai fi nevoie să mergem într-o sală de spectacole înghesuită pentru un concert – anticipa astfel dezvoltarea unor platforme precum Netflix sau Amazon Prime. „Vom putea introduce o priză într-o bază, aşa cum facem pentru un aspirator sau pentru o lampă şi vom putea avea concertul în casele noastre. Muzica va fi oferită de o staţie centrală şi distribuită abonaţilor prin fir, aşa cum putem să folosim telefonul în prezent.”

    3. Electricitatea va alimenta roţile

    Steinmetz a prevăzut chiar şi viitorul transportului electric.„Odată ce vor fi realizate îmbunătăţiri ale sistemelor electrice, vor exista şi schimbări ale sistemelor de transport. Vor exista mai multe automobile electrice şi biciclete electrice şi triciclice vor fi dezvoltate. Datorită simplităţii şi preţului lor scăzut, vor fi disponibile tuturor. Pivniţele noastre vor fi locurile în care le vom ţine.”

    4. Cărţile ne vor fi citite

    În august 1921, Miami News a publicat o coloană de Moses Folsom denumită „100 de ani de acum încolo”. Printre predicţiile de acolo se numără faptul că a descris modul în care vor funcţiona audiobookurile.

    „Până în 1921, principiul fonografic va deveni practic infailibil şi cele mai bune cărţi vor fi reproduse în dispositive ce vor putea fi folosite în diferite stiluri de maşinării de vorbit. Tonul va reproduce cuvintele dramaturgului, poetului, profesorului, filosofului şi autorului de romane, care vor fi imitate în librăria sau în vorbitorul fiecărei case. Tonul exact al cântăreţului va fi de asemenea reprodus pe discuri care vor rezista mult după ce vocea cântăreţului va deveni silenţioasă în somnul care nu cunoaşte nicio trezire.”

    5. Mai rapid, mai luminos, mai bine!

    Acelaşi autor de la Miami Newa a scris despre alte predicţii importante – o parte dintre acestea s-au întâmplat.

    „Trotuare care se mişcă şi lifturi vor putea fi găsite în oraşele foarte populate, iar metrourile ar putea conecta oraşele şi oamenii care călătoresc în interiorul acestora, la o viteză ameţitoare. Fotografia colorată va fi realizată şi vor fi făcute de asemenea îmbunătăţiri în ceea ce priveşte filmele. Valurile vor putea fi folosite pentru a genera electricitate, la fel şi razele soarelui – pentru a genera căldură şi energie.”

    6. Oceanele nu vor mai reprezenta un obstacol.

    În ziarul local Fall River, Massachusetts, copiii au fost invitaţi să îşi scrie propriile predicţii. Câţiva au prezis că ofiţerii de poliţie vor zbura pe cer sau că vor creşte cartofi pe stradă. Cel mai inspirat a fost însă Thomas Gooley, un băiat de 14 ani, care şi-a imaginat o persoană din 1921 trezindu-se în 2021, fiind alarmată că găseşte avioane uriaşe deasupra lui şi clădiri fără uşi (deoarece acestea sunt acum toate pe acoperiş).

    „Vânzătorul de bilete s-ar uita la noi şi ar spune râzând: Nu trebuie să mergi deasupra Atlanticului, bătrâne, ci pe sub el, într-un tunel.”

    Desigur, nu călătorim prin tunele sub Atlantic în 2021, dar tânărul Thomas Gooley avea dreptate – bărcile nu mai reprezintă principala modalitate de a traversa oceanul – există, de fapt, câteva tunele care îl traversează – firele subţiri de Internet, care sunt întinse pe suprafaţa oceanului.”

     

  • Îl mai ştiţi pe Dan Bilzerian, „Regele Instagramului”? Ce s-a întâmplat cu averea lui în pandemie

    Playboy-ul Instagram, Dan Bilzerian, cunoscut pentru pozele în care este înconjurat de fete şi lux, pare că nu a fost ocolit de pandemia de coronavirus.
    Potrivit unor declaraţii financiare ale companiei sale Ignite International Brands, care vine produse pe bază de canabis în Statele
    Unite şi Canada, aceasta este aproape falimentară.

    Potrivit publicaţiei internaţionale Forbes, compania a pierdut anul acesta 16,3 milioane de dolari şi are o datorie de 37 de milioane de dolari.
    Firma lui Bilzerian ar fi pierdut însă în 2019 67 de milioane de dolari – bani pe care el i-a cheltuit în mod ostentativ pe călătorii, modele şi petreceri cu celebrităţi, potrivit unui fost preşedinte al companiei.

    Acţiunile Ignite au început să fie tranzacţionate pe bursa canadiană din 2019. (de altfel, cifrele din articol sunt în dolari canadieni)
    Bilzerian a încercat să „îndulcească” veştile rele din bilanţul financiar cu o postare pe Twitter, în luna octombrie:

    „Uber valorează 80 de miliarde de dolari, nu a avut nicio lună profitabilă de la început şi a pierdut 5 miliarde de dolari într-un singur trimestru al anului trecut.”

    Managementul companiei pune insuccesul acestui an pe seama pandemiei.
    Compania a anunţat câteva reduceri de costuri – care au afectat şi stilul de viaţă al lui Bilzerian: renunţarea la o proprietate unde chiria era reprezentantă de o sumă de 6 cifre, unde el obişnuia să ţină petreceri. Au renunţat de asemenea la bugetul de marketing – astfel că în loc de petreceri în Las Vegas şi Los Angeles, au făcut tranziţia spre o strategie social media.
    În primele 6 luni ale anului, compania a cheltuit 9,2 milioane de dolari pe cheltuieli administrative, inclusiv plata salariilor şi va cheltui 3 milioane de dolari pentru spaţiile închiriate.

    Averea lui Dan Bilzerian este estimată la 200 de milioane de dolari. El este un tânăr investitor american, actor şi jucător de jocuri de noroc, cunoscut însă mai ales pentru postările sale pe Instagram, unde are peste 32,6 de milioane de urmăritori. De altfel, s-a autointitulat „Rege al Instagramului”. Bilzerian s-a născut în Tampa Bay, Florida şi s-a alăturat Marinei americane în 1999. A fost însă exclus din program după o neînţelegere cu unul dintre superiorii lui cu câteva săptămâni înainte de absolvire.

    Fiecare postare a acestuia atrage mii de like-uri comentarii care-i laudă stilul de viaţă extravagant şi alţii care-l condamnă. În foarte multe fotografii este înconjurat de femei semi-dezbrăcate în club sau în diferite locuri exotice. Acesta a spus într-un interviu pentru GQ că motivul pentru care se comportă aşa este faptul că atunci când era mic nu a primit destulă atenţie. “Astă cred că este motivul pentru care mă comport aşa”, a spus el.

    Dan este cunoscut astăzi şi pentru abilităţile lui de jucător de poker. A câştigat mai multe turnee, inclusiv unul din care a câştigat 10,8 milioane de dolari după ce a jucat un singur joc de poker Heads-Up, cu mize cuprinse între 5.000 şi 10.000 de dolari. După ce a câştigat, Bilzerian a zburat cu un avion privat spre Mexic pentru a sărbători.

     

  • Donald Trump pierde teren „la el acasă”: Americanii nu mai sunt convinşi că politicile preşedintelui ajută economia, cu două săptămâni înainte de alegeri

    Modul în care preşedintele Donald Trump gestionează economia SUA nu mai reprezintă un factor pozitiv în candidatura sa, întrucât americanii sunt de părere că politicile lui Trump fac mai mult rău decât bine în ceea ce priveşte revenirea economică, potrivit unui sondaj realizat de FT.

    Ultimul sondaj realizat de FT împreună cu Fundaţia Peter G Peterson înainte de alegerile prezidenţiale din data de 3 noiembrie arată că 46% dintre americani văd un impact negativ în economie generat de politicile lui Trump, în comparaţie cu un procent de 44% care consideră că aceste politici ajută economia.

    Este pentru prima dată în 2020 când procentul celor care nu au încredere în politicile lui Donald Trump este mai mare decât al celor care îl susţin, iar rezultatul accentuează un declin care a accelerat de la începutul pandemiei.

    În martie, înainte ca pandemia să împingă ţara spre carantină naţională, diferenţa între cei care cred în polticile economice ale lui Donald Trump şi cei care nu cred era de 11 procente.

    Mai mult, doar 32% dintre americani consideră că situaţia lor financiară s-a îmbunătăţit de când Donald Trump este preşedinte – cel mai scăzut nivel înregistrat în ultimele 12 luni de sondajul FT-Peterson.

    Preşedintele Donald Trump şi-a bazat candidatura pe modul în care a gestionat economia, dar cererile de şomaj sunt din nou în creştere la nivel naţional după o creştere abruptă a infectărilor.

    Doar 31% dintre respondenţi au spus că se aşteaptă ca economia SUA „să îşi revină total după criza coronavirusului în mai puţin de un an” – reprezentând cel mai mic nivel înregistrat din luna aprilie. Restul de 69% dintre respondenţi consideră că o revenire economică ar dura mai mult de un an.

  • Apple a pierdut 81 de miliarde de dolari din valoarea de piaţă înainte de lansarea primelor iPhone-uri cu 5G

    Acţiunile Apple au scăzut cu 4% înainte de lansarea ultimelor iPhone-uri, conform Business Insider.

    Gigantul din Silicon Valley şi-a dezvăluit ieri ultima gamă de smartphone-uri cu conectivitate 5G. Acţiunile au început să scadă înainte de eveniment, continuând să se reducă şi după lansarea oficială a noilor iPhone-uri. Astfel, preţul unei acţiuni a ajuns la 119,65 dolari, iar Apple a pierdut 81 de miliarde de dolari din capitalizarea de piaţă. Pierderile ajungeau la 2,7% la sfârşitul şedinţei de tranzacţionare.

    Chiar dacă evenimentul a adus o serie mult aşteptată de completări pentru ultima generaţie de iPhone-uri, unele elemente ale lansării au stârnit controverse în rândurile consumatorilor. De exemplu, Apple a eliminat pentru prima dată din cutie căştile şi încărcătorul, compania declarând că excluderea reprezintă un pas major către atingerea neutralităţii emisiilor de dioxid de carbon.

    Precomenzile pentru iPhone 12 şi 12 Pro încep pe 16 octombrie, iar telefoanele vor fi disponibile de pe 23 octombrie. iPhone 12 Mini şi 12 Pro Max vor fi disponibile din 13 noiembrie, iar preţurile pentru cele patru modele sunt cuprinse între 649 şi 1.399 de dolari.

    În prezent, există la nivel mondial aproximativ 950 de milioane de iPhone-uri. Valoarea de piaţă a Apple este de 2,1 trilioane de dolari, în timp ce preţul unei acţiuni ajunge la 121,1 dolari.

     

  • Redresarea economiei americane pierde din suflu

    Numărul americanilor care au depus cereri pentru beneficii de şomaj a scăzut în ultima săptămână, dar s-a menţinut la un nivel ridicat, în timp ce veniturile personale s-au diminuat în august, notează Reuters.

    În acelaşi timp, activitatea sectorului manufacturier american a încetinit în mod neaşteptat în septembrie.

    Economiştii avertizează că revenirea economiei şi pieţei muncii din SUA încetineşte.

  • Poveştile fabuloase a 10 oameni care au reuşit să piardă averi de zeci de miliarde de dolari şi chiar să ajungă la puşcărie

    Cândva pe culmile succesului, câţiva miliardari au simţit pe propria piele ce înseamnă un eşec răsunător şi dureros. Mulţi factori au contribuit la pierderea averilor uriaşe pe care le deţineau – recesiuni economice, investiţii proaste şi chiar cazuri masive de fraudă. Unii dintre aceştia au revenit în topurile celor mai bogaţi. Alţii, însă, nu au reuşit să recâştige mult din averea pe care au avut-o cândva, iar unii au fost nevoiţi să apeleze la rude sau să îşi vândă obiectele personale pentru a supravieţui. Iată 10 miliardari celebri care au ajuns „în sapă de lemn”.

    Patricia Kluge

    Patricia Kluge a experimentat la superlativ viaţa în înalta societate, înainte de a pierde totul în timpul crizei din 2008. Moştenitoare a unei averi importante şi fost model, Kluge şi-a întâlnit al doilea soţ, John W. Kluge, într-o călătorie la New York. Miliardarul, care cândva avusese o avere de 5 miliarde de dolari şi fusese clasat pe prima poziţie în topul Forbes al celor mai bogaţi oameni, s-a căsătorit cu Patricia în 1981.

    Nouă ani mai târziu, cei doi au divorţat, iar cuplul s-a înţeles ca ea să primească suma de  1 milion de dolari pe an, plus proprietatea din Albemarle, care avea să aducă la pierderea averii Patriciei Kluge.
    În intenţia de a-şi transforma proprietatea într-o afacere profitabilă, Kluge a deschis Crama şi Vineyard Kluge Estate, alături de cel de-al treilea soţ, William “Bill” Moses. Pentru o scurtă perioadă a avut succes, vinurile proprietăţii fiind căutate de oamenii importanţi din întreaga ţară, fiind servite chiar şi la nunta lui Chelsea Clinton.

    Cu toate acestea, după o serie de investiţii proaste şi făcute chiar înainte ca piaţa imobiliară să se prăbuşească, Kluge a pierdut totul. Kluge a organizat o licitaţie cu toate bijuteriile pe care le deţine, în încercarea de a evita falimentul, însă fără succes. Ea a intrat în faliment în iunie 2011. Potrivit Business Insider, în 2011 crama Albemarle a fost cumpărată de Donald Trump la o valoare mult mai scăzută decât cea reală, după ce a fost confiscată de Bank of America.

    Vijay Mallya

    Fostul miliardar Vijay Mallya a fost un magnat al băuturilor alcoolice cunoscut pentru stilul său de viaţă şi petrecerile extravagante. El deţinea, de asemenea, compania aeriană indiană Kingfisher Airlines. Începând din 2012, s-a dezvăluit că Mallya a acumulat numeroase datorii către bănci, încercând să-şi menţină pe linia de plutire compania aeriană.

    Când a ajuns în incapacitate de plată, băncile indiene de la care împrumutase bani au început să îl caute. Folosind un paşaport diplomatic pe care îl obţinuse după ce devenise membru al Camerei superioare a Parlamentului din India, miliardarul a fugit din India în Marea Britanie. Mallya nu sa întors încă în India, deşi guvernul şi băncile încearcă să-l extrădeze pentru a-l aduce în faţa justiţiei.

    Potrivit Business Standard, omul de afaceri este acuzat de fraudă bancară şi spălare de bani în valoare de aproximativ 90 miliarde de rupii indiene, adică aproximativ 1,3 miliarde de dolari.

    Sean Quinn

    Investiţiile lui Sean Quinn în industrii precum prelucrarea plasticului, a sticlei şi cea hotelieră au avut cândva un succes răsunător. El a deţinut, de asemenea, o participaţie de 25% în Anglo Irish Bank, care a trebuit să fie salvată de contribuabili în timpul crizei financiare din 2008. Banca a fost preluată de guvern şi astfel a început o serie de probleme legale între familia Quinn şi bancă.

    Odată considerat cel mai bogat om din Irlanda, Quinn a pierdut majoritatea averii sale de 2,8 miliarde de dolari. La un moment dat, Irish Bank Resolution Corp., care a preluat Anglo Irish Bank, a declarat că acesta datorează băncii peste 2 miliarde de euro. Curând după aceea, a fost acuzat că a încercat să-şi ascundă activele de la bancă pentru a evita rambursarea datoriilor.

    Jocelyn Wildenstein

    Cândva cu o avere de miliarde, Jocelyn Wildenstein, în mai 2018, fosta soţie a regretatului dealer de artă Alec Wildenstein, a solicitat protecţia împotriva falimentului.

    New York Post a raportat că, în dosar, ea a spus că venitul său lunar este de zero dolari şi că a supravieţuit cu ajutorul social de 900 de dolari şi datorită sprijinului venit din partea prietenilor şi familiei. Multe dintre problemele sale financiare, a spus ea, provin dintr-un acord de divorţ defectuos. În ciuda faptului că a cheltuit majoritatea celor 2,5 miliarde de dolari pe care i-a primit în divorţ, Wildenstein a declarat pentru New York Post că i s-a promis mult mai mult. În contractul de divorţ i s-au oferit două picturi, una de Diego Velázquez care s-a dovedit a fi un fals, şi alta de Paul Cézanne, care s-a vândut la o valoare mult mai mică faţă de evaluarea iniţială.

    Bernie Madoff

    Bernie Madoff este cunoscut la scară largă drept liderul celei mai mari scheme Ponzi din istoria SUA. Veteran al industriei financiare, Madoff a evitat legea timp de mai multe decenii înainte de a fi prins, într-un final, în decembrie 2008. Înainte de scandal, el şi soţia sa aveau o valoare netă personală cuprinsă între 823 şi 826 milioane de dolari. Acum este falit şi execută o condamnare pe viaţă.

    Madoff părea demn de încredere – pornise firma de pe Wall Street, Bernard L. Madoff Investment Securities LLC, în 1960, şi ocupase funcţia de preşedinte al Nasdaq. El a fost însă apoi prins şi judecat de Departamentul Justiţiei pentru 11 capete de acuzare de fraudă, spălare de bani, mărturie mincinoasă şi furt.

    Bernie Madoff a primit o pedeapsă maximă de 150 de ani de închisoare federală. Înainte de a merge la închisoare, el a renunţat la majoritatea bunurilor sale într-un acord cu procurorii. În schimbul faptului că Madoff a renunţat la cea mai mare parte a averii sale – „conace, bijuterii, maşini şi artă” în valoare de circa 80 de milioane de dolari, soţia sa, Ruth Madoff, a primit 2,5 milioane de dolari. De atunci s-a mutat în Old Greenwich, Connecticut.
    Madoff îşi ispăşeşte acum pedeapsa la o închisoare federală din Butner, Carolina de Nord, şi a cerut eliberarea din cauza unei boli renale de care suferă, în stadiu terminal, şi a răspândirii pandemiei de COVID-19. Cu toate acestea, procurorii au refuzat momentan să-l elibereze.

    Elizabeth Holmes

    Elizabeth Holmes a fost cândva pe culmile succesului în Silicon Valley. Start-up-ul său de testare a sângelui, Theranos, şi-a câştigat atenţia la începutul anilor 2000 ca o oportunitate interesantă de investiţii. Compania a promis să revoluţioneze modul în care pacienţii sunt testaţi şi trataţi pentru diferite boli, iar până la sfârşitul anului 2004, a strâns aproximativ 6 milioane de dolari de la investitori privaţi, dintre care unii aveau legături personale puternice cu Holmes. Cu toate acestea, după un timp au apărut unele speculaţii despre practicile şi reglementările noii companii.

    În 2012, în urma unor reclamaţii făcute la Food and Drug Administration (FDA), Centrele pentru servicii de îngrijire medicală şi ajutor (CMS) au efectuat o inspecţie a companiei. În ciuda obţinerii aprobării FDA, presa a investigat validitatea acesteia. Până în noiembrie 2015, Theranos îşi pierduse cele două parteneriate majore cu Safeway şi Walgreens. În 2016, CMS a concluzionat că testarea Theranos ar putea reprezenta un risc pentru pacienţi. După mai multe procese, disponibilizări şi o acuzaţie federală conform căreia Holmes ar fi comis „fraude masive”, Theranos şi-a închis porţile în septembrie 2018, evitând la limită falimentul. Holmes a pierdut apoi controlul Theranos şi a plătit 500.000 de dolari pentru soluţionarea acuzaţiilor aduse de către SEC. Holmes şi fostul ei partener Sunny Balwani au fost acuzaţi de fraudă bancară de către Departamentul de Justiţie. Forbes a evaluat averea netă personală a lui Holmes la zero dolari.

    Björgólfur Gudmundsson

    Magnatul islandez Björgólfur Gudmundsson a făcut avere în industria berii. De asemenea, a fost proprietar al echipei de fotbal britanice West Ham.

    Cu toate acestea, în 2009, bărbatul, care a fost cândva al doilea cel mai bogat om din Islanda, a intrat în faliment. Cererea sa pentru protecţie împotriva falimentului a acoperit o datorie masivă de 759 de milioane de dolari. La acea vreme, acesta era cel mai mare caz de faliment din istoria islandeză.

    O mare parte din motivul declinului lui Gudmundsson a fost scăderea economiei islandeze în timpul recesiunii. Gudmundsson şi fiul său, Björgólfur “Thor” Gudmundsson, erau ambii acţionari majori ai băncii islandeze Landsbanki, care a intrat în funcţiune în octombrie 2008.

    În luna decembrie a aceluiaşi an, Forbes a revizuit valoarea netă a lui Gudmundsson de la 1,2 miliarde dolari la zero dolari, atunci când miliardarul a declarat faliment.

    Cu toate acestea, „Thor” Gudmundsson şi-a recâştigat o mare parte din avere, Forbes scriind despre asta drept o „revenire nebună”. Nu este clar dacă şi tatăl său a avut un noroc similar în ultimii ani.

    Donald Trump

    Preşedintele Donald Trump nu este străin de faliment. Deşi Trump însuşi nu a declarat niciodată falimentul, omul de afaceri devenit politician a declarat falimentul pentru câteva dintre numeroasele sale companii. Cazinoul Taj Mahal al lui Trump, din Atlantic City, a intrat în faliment în 1991.

    Alte două cazinouri ale lui Trump au declarat în mod similar faliment, împreună cu Hotelul Plaza din New York. PolitiFact a descoperit, de asemenea, două falimente necunoscute depuse anterior de Trump – unul pentru Trump Hotels and Casinos Resorts în 2004, care a avut o datorie de 1,8 miliarde de dolari şi altul pentru Trump Entertainment Resorts în 2009.

    Eike Batista

    Eike Batista a visat cândva să devină cel mai bogat om din lume. Aceste aspiraţii s-au prăbuşit, totuşi, când compania sa petrolieră odată în plină expansiune, OGX, a dat faliment în 2013.

    Miliardarul era cândva o adevărată sursă de inspiraţie pentru generaţiile tinere din Brazilia, după ce ajunsese la acest statut prin forţe proprii. În 2012, Batista avea o valoare estimată la 30 de miliarde de dolari, ceea ce îl face să fie al şaptelea cel mai bogat om din lume.

    Dar când compania petrolieră a lui Batista nu a reuşit să răspundă cererilor, iar economia Braziliei a intrat în declin, el a fost nevoit să intre în faliment. În timp ce autorităţile au început să investigheze companiile de top din Brazilia şi motivul pentru care s-au dat bătute atât de repede în faţa crizei, l-au acuzat şi pe Batista de spălare de bani şi corupţie, în ianuarie 2017.

    În iulie 2018, antreprenorul a fost condamnat la 30 de ani de închisoare pentru mituirea fostului guvernator din Rio de Janeiro, Sergio Cabral.

    Pe 24 martie 2020, s-a anunţat că Batista a încheiat un acord cu autorităţile braziliene şi va executa patru ani de închisoare, va rambursa 160 de milioane de dolari şi va colabora cu procurorii. Potrivit BN Americas, o instanţă trebuie să valideze în continuare acordul, iar banii câştigaţi din amendă vor fi folosiţi pentru a lupta împotriva coronavirusului.

    Allen Stanford

    Liderul celui de-al doilea cel mai mare caz de fraudă a investitorilor din istoria SUA, Allen Stanford, a adus prejudicii unui total de peste 18.000 de clienţi. Spre deosebire de victimele lui Madoff însă, mulţi dintre cei înşelaţi de Stanford nu au primit încă despăgubiri.

    Înşelăciunile lui Stanford au început după ce un club de fitness din Texas pe care îl deţinea a dat faliment; apoi a apelat la serviciile bancare offshore şi a început să opereze după o schemă Ponzi. Potrivit CNBC, multe dintre victimele lui Stanford erau pensionari cărora li s-au promis „investiţii sigure”, făcând acest caz de fraudă a investitorilor şi mai nefavorabil.

    Atunci când Securities and Exchange Commission a făcut un raid la sediul companiei, pe 17 februarie 2009, aceştia i-au acuzat pe magnat şi pe asociaţii săi că au efectuat o fraudă masivă.Ancheta a susţinut că Stanford i-a păcălit pe investitori pentru a-şi finanţa stilul de viaţă luxos.

    Deţinând titlul de a doua cea mai mare schemă Ponzi din istoria SUA, înşelătoria de la Stanford a culminat cu pierderi de 7 miliarde de dolari pentru investitori. El a fost condamnat pentru 13 infracţiuni în 2012 şi execută o pedeapsă de 110 ani într-o închisoare de înaltă securitate din Florida. Cu toate acestea, consecinţele crimelor sale continuă, deoarece victimele sale continuă să sufere din cauza pierderii a milioane de dolari în anii în care a funcţionat schema. Averea sa netă este acum estimată la zero dolari.

  • Unul dintre cei mai puternici lideri PSD a pierdut: Marian Oprişan, preşedinte CJ Vrancea de peste 20 de ani, şi-a pierdut funcţia

    Preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, liderul PSD Marian Oprişan, şi-a pierdut funcţia pe care o deţinea de 20 de ani, după ce Cătălin Dumitru Toma, candidatul PNL şi USR PLUS, a câştigat în urma alegerilor locale de duminică, 27 septembrie.

    Oprişan insemna unul dintre nemuritorii PSD.Din anul 2000, Marian Oprişan este preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea şi a fost pus în structura de conducere mai multor organizaţii regionale. Înainte de a fi preşedinte, Oprişan a deţinut funcţia de vicepreşedinte.

    Marian Oprişan a fost vizat şi de DNA, în dosarul ”Căprioara”, din 2006. Liderul PSD a fost achitat definitiv în 2015, după un proces de nouă ani. El era acuzat că a cheltuit fraudulos aproape două milioane de dolari.Contracanditatul lui Oprişan şi câştigătorul alegerilor de duminică, 27 septembrie, Cătălin Dumitru Toma, cel care l-a detronat pe liderul PSD, activează de peste zece ani în PNL Vrancea şi este membru în Consiliul Local Executiv.

    Timp de opt ani a fost primarul comunei Jariştea şi in Senat este secretar pentru Comisia pentru Afaceri Europene şi membru în Comisia pentru Administraţia Publica şi Organizarea Teritoriului.