BusinessMagazin

Tag: petrol

  • Petrolul la 100 de dolari barilul? Care sunt estimările analiştilor, după creşterea puternică din S1

    Preţurile petrolului au crescut cu peste 45% în primele şase luni ale anului, ajungând la 80 de dolari pe baril pentru prima dată în mai mult de doi ani şi jumătate. Mulţi analiştii de pe Wall Street cred că pieţele de ţiţei ar putea urca şi mai mult în lunile următoare, scrie CNBC. 

    Referinţa internaţională Brent s-a tranzacţionat vineri la 75,76 dolari pe baril, în scădere cu aproximativ 0,11%. Petrolul a înregistrat câştiguri de peste 45% până la sfârşitul lunii iunie, de la 51,80 dolari/baril la 1 ianuarie.

    West Texas Intermediate, referinţaa pentru petrolul american, s-a tranzacţionat la 74,28 dolari la Londra, în scădere cu aproape 0,1%. WTI a înregistrat o creştere de peste 51,4% în primele şase luni ale anului.

    Analiştii atribuie majorările de preţuri unei combinaţii de factori, inclusiv lansarea vaccinurilor Covid-19, o reducere treptată a restricţiilor şi reducerile masive de producţie ale OPEC +.

    Privind în perspectivă, Goldman Sachs vede preţurile Brent în medie peste 80 dolari în al treilea trimestru, cu potenţiale creşteri „mult peste” nivelul respectiv, pe măsură ce cererea revine.

    JPMorgan se aşteaptă ca preţurile ţiţeiului să intre „decisiv” în zona celor 80 de dolari pe baaril în ultimele trei luni ale anului.

    Analiştii de la Bank of America susţin că preţurile Brent ar putea atinge 100 de dolari în vara anului viitor, ceea ce ar însemna o revenire la trei cifre, pentru prima dată din 2014.

    Toate cele trei agenţii de prognoză din lume – OPEC, International Energy Agency şi US Energy Information Administration – se aşteaptă ca o recuperare bazată pe cerere să se producă în a doua jumătate a anului 2021.

    Tamas Varga, analist petrolier la PVM Oil Associates, spune că stocurile la nivel mondial şi regional au scăzut până acum în acest an, susţinând preţurile petrolului. „Această tendinţă va continua în restul anului”, a adăugat el.

    Cu toate acestea, o serie de incertitudini continuă să tulbure perspectivele. Răspândirea variantei delta de Covid-19 la nivel mondial a exacerbat îngrijorările cu privire la o scădere a cererii de petrol, iar potenţialul exporturilor iraniene care revin pe piaţă rămâne neclar.

    Restricţiile reînnoite şi creşterea costurilor au dus deja la o creştere mai lentă a producţiei în China, de exemplu.

    Joi, OPEC şi partenerii săi, o alianţă denumită adesea OPEC +, au amânat luarea unei decizii cu privire la creşterea livrărilor de petrol. Surse au declarat pentru Reuters că Emiratele Arabe Unite au blocat un plan de reducere imediată a reducerilor de aprovizionare.

    Grupul de producători dominat de Orientul Mijlociu se va întâlni din nou săptămâna viitoare.

    Chris Midgley, şef global de analiză la S&P Global Platts, a declarat că reuniunea OPEC + va avea o „influenţă puternică” asupra preţurilor petrolului, deoarece rezultatul va avea impact asupra ofertei de luna viitoare.

  • Cum a ajuns Azerbaidjanul să schimbe piaţa energiei şi harta geopolitică din Europa şi Caucaz

    Azerbaidjan, o ţară mică din agitatul Caucaz, este curtată de Ungaria şi Turcia, a învrăjbit fără să vrea ţări din UE, a tranformat harta energiei din zona Mării Caspice şi sudul Europei şi este pe cale să devină o putere regională. Ce o face atât de influentă: are resurse bogate de petrol şi mai ales de gaze naturale.

    Ungaria, ţară săracă în surse de energie precum petrolul, gazele naturale şi râurile mari, aşteaptă de mulţi ani să primească gaze azere şi şi-a pregătit intens terenul în acest sens.

    Spre exemplu, gigantul maghiar de petrol şi gaze MOL are o participaţie de 1,5 miliarde de dolari, sau 9,5% din afacere, la cel mai mare câmp petrolifer al Azerbaidjanului, Azeri-Chirag-Gunashli, şi una de 9% la principalul oeloduct care deserveşte câmpul, Baku – Tbilisi – Ceyhan. Astfel, Mol este cel mai mare investitor central şi est-european în economia azeră. Azerbaidjanul îşi valorifică potenţialul energetic prin Trans Adriatic Pipeline, pe scurt TAP, care aduce gaze naturale direct în Uniunea Europeană şi în Balcani şi o face din 2020, dar nu în cantităţile pe care şi le-ar dori autorităţile de la Baku. Sau cele de la Budapesta.

    Deşi lucrările de construcţie la conducta de aproape 900 de kilometri au început în 2016, Ungaria şi România nu pot primi gaze azere deoarece Bulgaria nu a terminat de construit un important interconector cu reţeaua de conducte a Greciei (IGB). Bulgaria poate importa gaze azere, şi o face, printr-un alt interconector cu Grecia, dar a amânat de mai multe ori finalizarea IGB (182 de kilometri).

    Cea mai recentă estimare a guvernului bulgar pentru punerea în funcţiune a punctului de conectare menţionează anul 2023. Întârzierile din Bulgaria vin în contextul în care guvernul de la Sofia a aratăt exces de zel în a construi secţiunea bulgară a unui alt gazoduct, unul care aduce în regiune gaze ruseşti. Unii analişti spun că această situaţie arată care sunt priorităţile Bulgariei. La nivel de discurs, guvernul bulgar vrea să-şi reducă dependenţa de gazele naturale ale Rusiei.

    Practic, amână acest pas şi împiedică şi alte state să se îndepărteze de influenţa pe care Rusia o obţine exportând energie în regiune. Guvernul maghiar, care a declarat aprovizionarea cu gaze ca fiind o chestiune de securitate naţională, a cerut finalizarea IGB. Lucrările de conectare a Ungariei la TAP ar trebui să fie gata în octombrie.

    Partea sârbă a proiectului este deja realizată. În prezent, Ungaria este dependentă de gazele ruseşti. În schimb, Bulgargaz din Bulgaria are un acord de import de gaze azere pe 25 de ani pentru 1 miliard de metri cubi pe an, cantitate suficientă pentru a acoperi o treime din consumul ţării.

    Azerbaidjan este astfel în competiţie directă cu Rusia pentru piaţa europeană, iar Rusia a reacţionat, printre altele, prin accelerarea unui proiect, Nord Stream 2, de a aduce gaze direct în Germania prin nordul continentului, ocolind rebela Ucraină.  Azerbaidjan şi Rusia se bat şi pentru piaţa turcă a energiei.

    Exporturile azere de gaze către Turcia au crescut cu 16% în primul trimestru al acestui an, Azerbaidjan devenind astfel al doilea exportator de energie pentru Turcia, după Rusia, care exportă pe acea piaţă de două ori mai multe gaze.

    În 2020, livrările azere au sărit cu 20%, o parte din ele venind prin TAP. Azerbaidjan nu este nici de departe ţara cea mai bogată în resurse energetice din Caucaz. Însă spre deosebire de Kazahstan şi Turkmenistan, care se concentrează pe exporturile către China şi Rusia, azerii şi-au îndreptat atenţia spre Europa şi spre spaţiul transatlantic, scrie revista Modern Diplomacy.

    Pentru că Marea Caspică, de unde extrage petrol şi gaze, este o mare interioară fără legătură cu Mediterana sau Marea Neagră, iar sursele de gaze şi petrol sunt departe de marii consumatori, Azerbaidjanul a făcut eforturi financiare şi diplomatice enorme pentru a-şi putea construi infrastructura necesară pentru a exporta în Turcia, Balcani şi Europa. Livrările azere de petrol ajung până în Italia, care primeşte 26% din total. În eforturile de a deveni un jucător puternic pe piaţa globală a energiei, Azerbaidjanul şi-a încălzit relaţiile cu Turkmenistan, iar cele două state exploatează acum împreună un câmp gazeifer offshore comun numit Dostluq, sau „Prietenie“ în traducere. 

    Aceste este primul proiect de cooperare energetică între două state caspice. Pentru viitor se prevede ca şi gazele şi petrolul turkmene să fie transportate prin infrastructura azeră. Astfel, Azerbaidjanul devine un jucător important pe piaţa energiei din regiune. Iar al doilea război pentru enclava Nagorno-Karabah, recent încheiat, a arătat că această ţară devine şi un jucător pe scena geopolitică.

    Ungaria a susţinut încă de la început, declarativ, Azerbaidjanul în conflictul cu Armenia, iar Turcia a ajutat nu doar prin greutatea sa în politica regională, ci, probabil, şi cu tehnică şi strategie militară. Turcia are experienţa de război a NATO.

    De asemenea, Azerbaidjanul este în relaţii bune cu un alt jucător de categorie grea de pe scena geopolitică regională, Israelul, care îşi asigură 40% din consumul de petrol prin importuri azere, potrivit ziarului turc Hurriyet. Nu mai trebuie spus că cu banii primiţi pe gaze şi petrol Azerbaidjanul îşi echipează armata cu tehnică turcă şi israeliană de ultimă generaţie.

  • Agenţia Internaţională de Energie avertizează: Grupurile energetice trebuie să oprească proiectele noi dedicate petrolului şi gazelor pentru a atinge pragul de zero emisii până în 2050

    Companiile energetice trebuie să oprească de anul acesta proiectele noi de explorare a petrolului şi gazelor pentru a menţine schimbările climatice pe linia de plutire, spune Agenţia Internaţională de Energie (IEA), potrivit Financial Times.

    Propunerea face parte dintr-un raport dedicat modalităţilor de atingere a pragului de zero emisii de dioxid de carbon până în 2050, o premisă de respectare a acordului climatic de la Paris prin care se urmăreşte limitarea încălzirii globale la 1,5 grade celsius peste nivelurile preindustriale.

    Pe lângă reducerea drastică a consumului de combustibili fosili, ar fi necesară o creştere fără precedent a cheltuielilor privind tehnologiile pentru scăderea emisiilor de carbon – anual, circa 5.000 de miliarde de dolari în investiţii energetice până în 2030, de la 2.000 de miliarde în prezent, reiese din raport.

    „Avem nevoie de un salt istoric în investiţii. Marea majoritate a banilor trebuie să meargă către energiile curate”, spune Faith Birol, preşedintele IEA.

    Raportul Net Zero IEA vine pe măsură ce instituţia cu sediul în Paris şi autorităţile de reglementare a exploatării petrolului se confruntă cu grad tot mai ridicat de presiune din partea activiştilor de mediu. În consecinţă, studiul realizat de IEA surprinde o revizuire generală stocurilor de energie, în care cererea de cărbune s-ar prăbuşi cu 90%, cererea de gaze s-ar înjumătăţi şi cererea de combustibili ar înregistra un declin de aproape 75% până în 2050.

    „Nu cred că se aştepta cineva la o asemenea declaraţie din partea IEA. Este o schimbare radicală, o lovitură dată industriei combustibililor fosili”, spune Dave Jones, analist al think-tank-ului Ember.

     

  • Şi giganţii plâng câteodată: Cea mai mare bancă din SUA, JPMorgan, este acuzată de ignorarea unor semnale de alarmă în momentul în care a transferat o serie de fonduri către un fost ministru al petrolului din Nigeria, condamnat pentru spălare de bani

    Cea mai mare bancă din SUA, JPMorgan Chase, a fost avertizată de echipa sa de conformitate cu privire la un potenţial scandal de corupţie cu doar câteva zile înainte să efectueze ultimul din cele trei transferuri către un fost ministru al petrolului din Nigeria, relatează Bloomberg.

    În total, valoarea transferurilor a fost de circa 875 de milioane de dolari.

    Înştiinţarea urmează să fie examinată în cadrul unui proces din Londra, intentat de ţara vest-africană. Grupul american este acuzat de ignorarea unor semnale de alarmă când a transferat o serie de fonduri între 2011 şi 2013 dinspre conturile guvernului către fostul ministru Dan Etete, condamnat între timp pentru spălare de bani.

    Conform actualului guvern nigerian, unul dintre contractele acordate pentru a explora apele adânci din Golful Guineei a fost corupt.

    Recent, instanţele de judecată din Europa şi Nigeria au discutat despre achiziţia licenţei de exploatare a petrolului din cea mai mare economie africană, contractul fiind câştigat în urmă cu un deceniu de grupul olandez Royal Dutch Shell şi societatea italiană Eni. În timp ce giganţii au fost achitaţi de acuzaţiile de corupţie în Milano, guvernul de la Abuja continuă să caute compensaţii din partea băncii americane.

    Memorandumul, prezentat săptămâna aceasta în cadrul unei săli de judecată din Londra, scoate la iveală informaţiile ştiute de managerii JPMorgan cu privire la contractele petroliere. Purtătorii de cuvânt ai băncii au refuzat să comenteze.

    Guvernul susţine că Etete a distribuit o porţiune din fondurile primite prin intermediul băncii pentru a corupe mai mulţi oficiali din sectorul public. Mai mult, temerile cu privire la plăţile lansate către Malabu Oil and Gas (firmă controlată de Etete) ar fi ajuns în 2013 până la unii dintre cei mai importanţi membrii ai JPMorgan.

    „Având în vedere conexiunea cu presupusa schemă de corupţie din Nigeria, JPMC se poate confrunta cu riscuri imense dacă va continua transferurile bancare asociate cu Malabu”, reiese dintr-un memorandum al unui ofiţer american de conformitate, notat cu data de 23 august 2013.

    Şase zile mai târziu, JPMorgan a transferat 75,2 milioane de dolari în contul grupului Malabu.

    Avocaţii guvernului nigerian au declarat zilele trecute că doresc să afle în ce măsură a fost respectată înştiinţarea, urmând să publice mai multe e-mail-uri şi documente ale echipei de conformitate.

     

  • Christina Verchere, OMV Petrom: Piaţa dă semne timpurii de revigorare, dar incertitudinea predomină. Declinul economic din 2020 a fost mai mic decât se anticipase iniţial

    Efectele pandemiei se văd în bilanţul OMV Petrom, unicul producător local de petrol şi gaze, primul trimestru din 2021 fiind cel mai slab start de an pentru firmă din 2016 încoace, din punctul de vedere al profitului net raportat.

    Grupul a terminat primul trimestru din an cu vânzări de 4,8 miliarde de lei (circa 1 mld. euro), cu 20% mai mici faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce profitul net al perioadei a fost de 573 de milioane de lei, în scădere cu 12%. Compania a terminat primele trei luni cu 9.224 de angajaţi, unu din patru salariaţi fiind disponibilizaţi faţă de primele trei luni din 2020. Investiţiile au fost tăiate cu 40%, ceea ce s-a reflectat imediat în producţia de petrol şi gaze, cu 7,6% mai mică, arată raportul trimestrial al firmei. Estimările sunt însă mai optimiste pentru restul anului.

    „Am observat că declinul economic din 2020 a fost mai mic decât se anticipase iniţial, în timp ce, pentru acest an, revenirea economică a fost anticipată la 4,3% de guvernul român şi la 6% de FMI. Piaţa din România prezintă semne timpurii de revigorare, pe fondul derulării campaniei de vaccinare. Cu toate acestea, incertitudinea predomină în contextul crizei COVID“, spune Christina Verchere, CEO-ul OMV Petrom.

  • New York City dă în judecată pe Exxon, BP, Shell pentru schimbările climatice

    New York City a dat în judecată trei mari companii petroliere, precum şi principalul grup comercial din industria petrolieră americană, susţinând că firmele induc în eroare vânzând combustibili ca fiind „mai curaţi” şi se prezintă ca lideri în lupta împotriva schimbărilor climatice, conform Reuters.

    Procesul vine după ce o curte de apel federală a respins în această lună efortul oraşului de a obliga cinci mari companii petroliere să contribuie la plata daunelor cauzate de încălzirea globală.

    Plângerea arată că Exxon Mobil Corp, BP Plc, Royal Dutch Shell şi grupul industrial American Petroleum Institute “au indus în eroare în mod sistematic şi intenţionat consumatorii” prin vânzarea de combustibil „mai curat” şi cu emisii mai reduse, fără a dezvălui impactul asupra climei.

    „Aceste procese nu au niciun merit şi nu fac nimic pentru a avansa în eforturile care abordează schimbările climatice”, a declarat purtătorul de cuvânt al Exxon, Casey Norton.

    Compania Shell s-a declarat „dezamăgită” de proces şi consideră că schimbările climatice necesită „acţiuni din toate sectoarele de afaceri, inclusiv de la noi”, a spus purtătorul de cuvânt Anna Arata.

    Industria oferă energie la preţuri accesibile “reducând în acelaşi timp substanţial emisiile”, a declarat Paul Afonso, directorul juridic al API, adăugând că procesul este “lipsit de merite”.

    BP a refuzat să comenteze.

    La începutul acestei luni, a doua Curte de Apel a decis într-un proces separat în favoarea BP, Chevron Corp, ConocoPhillips, Exxon şi Shell şi a respins eforturile oraşului de a acţiona în instanţă companiile pentru daunele cauzate de producţia şi vânzarea de combustibili fosili.

    Procesul respectiv, intentat în 2018, a fost un efort timpuriu în rândul statelor şi oraşelor americane de a se adresa instanţelor şi de a folosi legile pentru a aborda schimbările climatice.

  • Goldman Sachs, una dintre cele mai mari bănci de investiţii din SUA: Cuprul este „noul petrol” şi ar putea atinge 15.000 de dolari pe tonă pe măsură ce planeta efectuează tranziţia către energie verde

    Crupul va fi un element crucial pentru procesele de decarbonizare şi înlocuire a petrolului cu ale surse regenerabile de energie, preţul putând să înregistreze o creştere de peste 60% în următorii patru ani, de la 9.000 de dolari la 15.000 de dolari pe tonă până în 2025, spune banca americană Goldman Sachs, potrivit Business Insider.

    Între-un raport numit „Cuprul este noul aur”, analiştii băncii argumentează că metalul este extrem de important pentru crearea, depozitarea şi distribuirea energiei verzi.

    De asemenea, cererea ar putea creşte cu 900% la 8,7 milioane de tone până în 2030 şi, în cazul în care procesul va fu realizat într-un ritm mai încet, cererea ar putea înregistra o creştere de 600% la 5,4 milioane de tone.

    Cuprul este o parte esenţială în ceea ce priveşte tehnologiile sustenabile, cum ar fi bateriile pentru maşinile electrice şi alte energii derivate. În plus, pe măsură ce termenul limită pentru Acordul de la Paris se apropie de final, politicile de încurajare a tehnologiilor verzi devin din ce în ce mai puternice la nivel global.

    În urmă cu două săptămâni, preşedintele american Joe Biden a anunţat un pachet de infrastructură în valoare de 2.000 de miliarde de dolari, care va încuraja în mod special noile tehnologii sustenabile şi proiectele de infrastructură.

     

  • Sfârşitul benzinei anunţat chiar de marii producători de petrol. Care este viitorul combustibilului

    Scăderea recentă a preţului petrolului la un minim istoric a determinat firmele Shell şi British Petroleum (BP) să îşi schimbe în totalitate previzinile legate de profitabilitatea companiilor, scrie The Guardian.

    Săptămâna trecută, BP a decis să îşi revizuiască preţurile pentru petrol pentru următoarele trei decenii. Previziunile anterioare ale unui preţ mediu de 75 de dolari pe baril în următorii 30 de ani s-au schimbat, valoarea previzionată fiind acum de 55 de dolari.

    Decizia a şters mai bine de 17 miliarde de dolari din valoarea companiei dintr-o lovitură – iar acest aspect poate însemna că rezervele de petrol neextrase încă ar putea rămâne acolo.

    Tranziţia spre energie regenerabilă prevala în declaraţia CEO-ului BP, Bernard Looney: „Aceste decizii grele (…) ne vor ajuta să concurăm în direcţia tranziţiei energetice.” Reprezentanţii companiei au adăugat că pandemia va accelera probabil ritmul tranziţiei spre un sistem de energie mai ecologic, cu mai puţine emisii de carbon.

    Cu câteva săptămâni în urmă, compania Royal Dutch Shell anunţase că recalculează dividendele acţionarilor şi şterge trei sferturi din bonusurile anuale.
    Ben van Beurden, CEO-ul Shell, a declarat atunci că pandemia ar putea să îi aducă şi pe ei mai aproape spre proiecte de energie curată „care ne deservesc mai bine în viitor”.

    Firma de cercetare Rystad Energy crede că mai mult de 280 de miliarde de barili de petrol vor fi lăsaţi în pământ pe măsură ce apetitul oamenilor pentru combustibil este în scădere. Alţii cred însă că punctul minim de scădere a fost atins anul trecut.

    BP şi-a fixat ţinta unei amprente de carbon 0 până în 2050. Totuşi, compania a investit doar 500 de milioane de dolari din investiţiile totale de 12 miliarde de dolari în energia verde. Ameninţările existenţiale ale planetei ar putea determina companiile de profil să tureze acum motoarele în direcţia energiei verzi.

  • OMV Petrom în T1/2021: producţia şi vânzările de hidrocarburi au scăzut cu peste 7%, iar vânzările totale de produse rafinate cu 4%. Preţul mediu realizat la ţiţei a crescut cu 25%

    OMV Petrom (SNP), cea mai mare companie listată la bursa de la Bucureşti în termeni de capitalizare, a publicat vineri la bursă indicatorii operaţionali-cheie ai Grupului pentru trimestrul încheiat la 31 martie 2021, potrivit cărora producţia totală de hidrocarburi în T1/2021 a fost de 138.900 de barili echivalent petrol (bep) pe zi, rezultând o scădere de 7,5% faţă de perioada similară din 2020, potrivit calculelor realizate de ZF.

    În perioada ianuarie-martie 2021, volumul total de vânzări hidrocarburi a fost de 131.000 bep/zi, minus 7,35%, din care vânzările de ţiţei şi condensat s-au ridicat la 69.600 bep/zi, minus 5,81%, iar vânzările de gaze naturale au fost de 61.500 bep/zi, minus 9%, mai arată calculele ZF.

    Preţul mediu realizat la ţiţei în această perioadă a fost de 50,92 de dolari pe baril, cu 13,7 dolari mai mult faţă de T4/2020 şi cu 10,32 dolari sau 25,4% mai mult faţă de T1/2020.

    Pe partea de Downstream Oil, acolo unde sunt înregistrate rezultatele din comercializarea produselor petroliere, vânzările totale de produse rafinate au scăzut cu 4,16% în T1/2021 faţă de T1/2020, până la 1,15 milioane de tone, în contextul în care rata de utilizare a rafinăriei a fost de 95% (faţă de 96% în T1/2020), iar indicatorul marja de rafinare a scăzut de la 6,75 dolari pe baril în T1/2020 la 2,80 dolari pe baril în T1/2021.

    Pe divizia Downstream Gas, acolo unde sunt cumulate vânzările de gaze şi energie, rezultatele pentru T1/2021 indică o diminuare cu 30,6% a vânzărilor de gaze către terţi, până la 11,65 TWh faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce producţia netă de energie electrică a fost de 1,18 TWh, faţă de 1,12 TWh în T1/2020.

    Grupul OMV Petrom a încheiat 2020 cu venituri din vânzări de 19,7 miliarde lei, în scădere cu 23%, ca urmare a evoluţiei negative a preţurilor de piaţă ale mărfurilor şi volumelor mai mici ale vânzărilor de produse petroliere şi electricitate, şi cu un profit net de 1,29 miliarde lei, cu 64% mai mic faţă de anul anterior.

    Compania este controlată în proporţie de 51% de austriecii de la OMV, în timp ce statul român, prin Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri deţine 20,6% din numărul de acţiuni ale companiei.

    De la începutul anului, acţiunile SNP înregistrează un avans de 20,5%, pe fondul unui rulaj de 241 milioane de lei, emitentul ajungând la 24,6 miliarde de lei capitalizare, arată datele BVB.

     

  • Nava care bloca Canalul Suez a fost repusă pe linia de plutire, bursele şi petrolul reacţionează

    Nava care bloca Canalul Suez a fost repusă pe linia de plutire şi în prezent este asigurată, a anunţat compania Inchcape Shipping Services, într-o postare pe Twitter citată de Reuters. Bursele asiatice şi preţurile petrolului au reacţionat imediat la anunţ. 

    Autoritatea Canalului Suez a spus anterior într-o declaraţie că operaţiunile de remorcare pentru eliberarea navei au fost reluate.

    Aproape 15% din traficul maritim total tranzitează Canalul Suez, motiv pentru care sute de nave aşteaptă deblocarea navei Ever Given.

    Bursele din Asia şi preţul petrolului au reacţionat imediat la anunţ. Bursele au crescut, iar preţurile petrolului au scăzut, pe fondul speranţelor că o cale navigabilă vitală ar putea fi redeschisă iar transportul naval global şi-ar putea reveni.

    Ştirile s-au adăugat optimismului cu privire la creşterea mondială, pe măsură ce pieţele privesc către preşedintele Joe Biden pentru a-şi prezenta planurile de cheltuieli cu infrastructura săptămâna aceasta, ceea ce ar putea supralicita o recuperare deja accelerată a SUA.

    Indicele MSCI al acţiunilor din Asia-Pacific cu excepţia Japoniei a câştigat 0,3%, iar acţiunile de top din China au crescut cu 0,8%.

    Indicele japonez Nikkei a câştigat 1%.

    Petrolul Brent a scăzut cu 90 de cenţi, la 63,67 dollari/baril, iar petrolul american WTI a scăzut cu 1,03 dolari, la 59,94 dolari/baril.