„Mulan”, unul dintre cele mai aşteptate filme ale anului, nu va mai avea parte o lansare cu fast, în noul context provocat de pandemie. Walt Disney Co. a declarat că în loc să fie lansat în cinematografe, blockbusterul va debuta pe serviciul său de streaming, Disney +, pe 4 septembrie.
Compania lansează de asemenea un alt serviciu de streaming în afara Statelor Unite anul următor, pe măsură ce plănuieşte să îşi construiască succesul pe acest segment de business.
Noul serviciu va opera sub brandul Star şi va include conţinut mai variat decât pe platforma Disney+. Disney+ ar avea deja 60,5 milioane de abonaţi.
Gigantul media a raportat pierderi enorme din cauza pnademiei, după închiderea parcurilor de distracţie. Compania a înregistrat minusuri de
4,7 miliarde de dolari (3,6 miliarde de lire sterline) în trei luni (până la data de 27 iunie), după ce virusul a forţat închiderea parcurilor din toată lumea. Aceasta în contextul în care anul trecut profitul ajunsese la 1,8 miliarde de dolari. Veniturile au scăzut cu 42% faţă de anul anterior, până la 11,8 miliarde de dolari.
Disney+ încearcă să revitalizeze businessul grupului, poziţionându-se ca un rival al Netflix, Amazon şi al altor platforme de streaming.
Bugetul pentru realizarea producţiei Mulan a fost de 200 de milioane de dolari. „Mulan” este realizat de Niki Caro, iar din distribuţie fac parte Liu Yifei, în rolul eroinei principale, alături de Donnie Yen, Jason Scott Lee, Yoson An, Gong Li şi Jet Li.
Tag: perioada
-
Gigantul Disney se concentrează pe online
-
În primele şapte luni, numărul autoturismelor noi înmatriculate scade cu peste 34%
În primele şapte luni din 2020, numărul autoturismelor noi înmatriculate a ajuns la 62.566 unităţi, în scădere cu 34,23% faţă de perioada similară din 2019, anunţă ACAROM.
Înmatriculările de autoturisme noi în România au scăzut în iulie 2020 cu 27,84% faţă de iulie 2019, atingând un volum de 12.950 unităţi.
În ceea ce priveşte autoturismele second hand înmatriculate pentru prima oară în România, volumul acestora a atins în iulie 2020 cifra de 30.313 unităţi, o scădere de 24,4% faţă de iulie 2019, pe primele şapte luni din 2020 înregistrându-se un volum de 211.806 unităţi, în scădere cu 17,91% fără de perioada similară din 2019.
Clasamentul pe mărci de autoturisme noi, în perioada ianuarie-iulie este condus de Dacia, cu 18.948 unităţi (cu o scădere de 33,79% faţă de ian-iulie 2019), urmată de Skoda, cu 5.000 unităţi (cu o scădere de 34,56% faţă de ian-iulie 2019), Volkswagen, cu 4.969 unităţi (cu o scădere de 25,29% faţă de ian-iulie 2019), Renault cu 4.847 unităţi (cu o scădere de 43,28% faţă de ian-iulie 2019) şi Hyundai, cu 4.064 unităţi (cu o scădere de 25,55% faţă de ian-iulie 2019)
Pe modele, clasamentul este condus de Dacia Logan, urmată de Dacia Sandero, Dacia Duster, Renault Clio şi Renault Megane.
-
Educaţi (financiar) de pandemie. Cum a schimbat COVID-19 comportamentul de economisire al românilor
Odată cu declanşarea pandemiei de COVID-19, atât societăţile, cât şi băncile au fost nevoite să se digitalizeze într-un ritm accelerat. Perioada restricţiilor impuse de autorităţi pentru a preveni răspândirea îmbolnăvirii a afectat modalitatea clasică prin care oamenii erau obişnuiţi să interacţioneze cu băncile, dar şi comportamentul lor în materie de finanţe. Lipsa de activitate, împreună cu incertitudinile au dus la o adoptare accelerată a plăţilor online şi a unui comportament orientat spre economisire.
În această perioadă, clienţii au fost vizibil mai preocupaţi să economisească. Astfel, conturile de economii deschise în digital au fost în creştere, în special după lansarea campaniei Round Up. Mai exact, între 27 aprilie şi 4 mai, creşterea a fost de 365% faţă de perioada de anul trecut. De asemenea, peste 50% dintre fondurile mutuale de investiţii au fost deschise în Home’Bank, iar în ceea ce priveşte creditele de nevoi personale, 44% dintre acestea au fost accesate online”, a spus Alina Iacomi, head of digital la ING Bank România, cu o experienţă de aproape 19 ani în cadrul băncii.
Ea a explicat în continuare că în perioada stării de urgenţă, ING Bank a lansat serviciul Round Up, care permite clienţilor să îşi rotunjească cheltuielile şi să economiseasăîntr-un mod mai simplu. În primele cinci săptămâni de la lansare, 50.000 clienţi au activat şi folosesc Round Up. A fost un serviciu foarte bine primit de clienţii ING Bank România, având cea mai mare rată de adopţie din grupul ING (la fel ca şi ING Pay), ceea ce demonstrează interesul românilor pentru tehnologiile digitale.
Banca olandeză a încurajat întotdeauna operaţiunile financiare în mediul digital, astfel ING Bank a ajuns cel mai rapid printre primele bănci care erau deja digitalizate încă dinaintea pandemiei.
„Clienţii noştri erau deja digitalizaţi, prin urmare, creşterile pe care le-am văzut au fost în ritmul normal, nu am înregistrat o creştere exponenţială. Numărul de tranzacţii e-commerce între 16 martie şi 15 mai comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut a crescut cu 27%, în timp ce valoarea tranzacţiilor e-commerce a crescut cu aproximativ 20%”, a mai spus Alina Iacomi.Ea a explicat în continuare că în a doua şi a treia săptămână a lunii martie, sumele cheltuite pe cumpărături cu cardul la POS şi e-commerce au crescut cu 35% faţă de media săptămânală a lunii februarie.
„Este interesant că am observat o creştere mai accentuată pentru clienţii din segmentul 55+ ani, în ceea ce priveşte numărul de clienţi care au făcut plăţi în digital. De exemplu, în primele săptămâni din mai, numărul acestora a crescut cu 20% comparativ cu media săptămânală din februarie 2020. De asemenea, în ceea ce priveşte noile conturi Home’Bank activate, 37% dintre acestea au fost pentru clienţi de peste 45 ani, comparativ cu 30% în perioada anterioară stării de urgenţă”, susţine şefa departamentului digital din cadrul ING Bank România.Din punctul de vedere al dezvoltării zonei digitale, ING Bank a început implementarea, de acasă, a unei versiuni noi de Home’Bank care aduce un redesign şi retehnologizare a aplicaţiei, încă din perioada stării de urgenţă.
„Noile actualizări au inclus un mod de autentificare mai intuitiv, instant pe dispozitivele înregistrate, dar şi un meniu uşor de navigat, care asigură o vizibilitate foarte bună asupra tuturor opţiunilor disponibile, aflate la un clic distanţă. De asemenea, am făcut tranziţia către o tehnologie nativă, superioară celei precedente, ceea ce aduce aplicaţiei performanţa sporită”, a mai spus Alina Iacomi.În continuare, banca vizează în principal dezvoltarea zonei de mobile banking prin crearea de noi opţiuni şi produse de creditare.„Investim continuu în îmbunătăţirea sistemelor. Astfel, în prim-plan se află experienţa utilizatorului, securitatea, disponibilitatea şi scalabilitatea platformelor noastre. Pe termen scurt, ne propunem să adăugăm noi opţiuni precum închiderea de conturi online, retragerea de numerar fără card, utilizarea cardului de credit în ING Pay, rambursarea creditelor existente şi deschiderea online şi a altor produse de creditare”, a mai explicat Alina Iacomi.
Din momentul în care s-au impus restricţiile din cauza pandemiei de COVID-19, toate serviciile băncii s-au desfăşurat în mod normal, cu accent pe operaţiunile care puteau fi desfăşurate prin intermediul Home’Bank.
„Printre actualizările pe carele-am făcut în aplicaţia Home’Bank, se numără şi adăugarea secţiunii «Am o întrebare», pentru a facilita accesul la informaţii. Aceasta conţine răspunsuri la cele mai frecvente întrebările ale utilizatorilor, astfel încât să nu mai fie necesare alte drumuri la bancă sau apeluri în call center”, a mai adăugat şefa departamentului digital al ING Bank.
Având în vedere evoluţia digitală a băncii şi trendul instaurat la majoritatea societăţilor, ING Bank România îşi va continua investiţiile în dezvoltarea inrfastructurii IT, care susţine platforma Home’Bank.
„Vom investi, în continuare, în evoluţia infrastructurii IT ce susţine platforma Home’Bank pentru a avea o rată de disponibilitate cât mai mare. În 2020, Home’Bank a avut o rată de disponibilitate de 99,8%. De asemenea, continuăm să investim în noi funcţionalităţi, tehnologii digitale cu accent pe experienţa utilizatorului, simplificare de design şi în securitate. Pe lângă experienţa digitală, este o nevoie incontestabilă, aşa cum spuneam, de consultanţă cu valoare adăugată, atunci când clienţii se află în cele mai importante momente din viaţa lor în relaţia cu banca”, a mai adăugat Alina Iacomi.
Ea a mai spus că anul trecut ING Bank a lansat un nou concept de office în Bucureşti, iar anul acesta planul este de a deschide cel puţin 11 astfel de tipuri de office-uri în ţară.
ING Bank România a ajuns la finalul anului 2019 pe poziţia 4 în clasamentul băncilor în funcţie de active. Astfel, banca a raportat active în valoare de 44,6 mld. lei şi o cotă de piaţă de 9,01%. -
Insulă de vânzare. Cât vă costă să deţineţi propriul paradis
Pumpkin Island (Insula Dovleacului) se află la 14 kilometri sau la o distanţă de 30 de minute de coasta Queenslandului. Include o plajă privată, un golf plin cu stridii proaspete şi un complex alimentat de surse de energie regenerabilă. În prezent, insula este deţinută de Wayne şi Laureth Rumble, prin intermediul companiei lor, Sojourn Retreats. „A fost locul ideal în care să petrecem izolarea în perioada pandemiei”, a declarat cuplul pentru CNN Travel. Proprietatea este listată pe piaţă cu un preţ de vânzare de 17 milioane de dolari.
-
Peste 50% dintre tineri şi-au pierdut încrederea şi motivaţia în perioada stării de urgenţă – studiu
Peste 60% dintre tinerii din România s-au plictisit acasă în perioada stării de urgenţă, iar 56% dintre ei şi-au pierdut încrederea şi motivaţia în forţele proprii, arată studiul Insights PulseZ
În plus, întreruperea bruscă a activităţilor cotidiene a condus la dezechilibre emoţionale pentru unii dintre ei. În total, studiul Insights PulseZ a identificat 19 probleme cu care s-au confruntat tinerii în perioada stării de urgenţă. Mai bine de 50% au simţit lipsa socializării faţă-în-faţă, iar aproximativ 35% dintre ei au admis că au avut stări emoţionale fluctuante şi s-au simţit obosiţi.
,,Cu toate că tehnologia face parte din viaţa noastră, iar tinerii sunt obişnuiţi să petreacă destul de mult timp în mediul online, răspunsurile pe care ei le-au avut la întrebările noastre arată că lipsa interacţiunii faţă în faţă îi determină să îşi piardă motivaţia şi încrederea. Mulţi tineri au recunoscut că s-au adaptat destul de greu, au avut probleme cu somnul, au simţit lipsa exerciţiilor fizice şi unii dintre ei nu au fost prea încântaţi de calitatea cursurilor online la care au fost nevoiţi să participe”, a declarat Alin Claudiu Apostu, coordonator Insights.
44% dintre tinerii din România au petrecut peste opt ore pe zi în online, în timp ce doar 10% au petrecut mai puţin de trei ore. 33% dintre ei au învăţat pentru şcoală şi tot atâţia au optat să urmărească diverse filme sau seriale online. Un procent mai mare a fost identificat în rândul celor care au participat la cursuri online, mai bine de 40% au optat pentru o astfel de activitate.
Un tânăr din patru a ales să îşi petreacă timpul cu precădere pe platformele de social media sau să consume conţinut de pe canalele de streaming online.
Dintre platformele preferate Instagram a fost cea mai populară cu 6 din zece tineri care au consumat sau creat conţinut. 1 din 2 tineri români au preferat să se uite pe YouTube în timp ce aproximativ 1 din 4 tineri a folosit TikTok marcând astfel intrarea platformei de social media în Top 5 cele mai folosite platforme în România de către tinerii între 16-24 ani.
Studiul Insights PulseZ a fost realizat pe un eşantion de 1115 tineri cu vârsta între 16-24 de ani şi este reprezentativ la nivel naţional din punct de vedere al genului, regiunii şi mediului urban-rural. Pe langă informaţii despre starea emoţională şi activităţile tinerilor din perioada stării de urgenţă, studiul mai cuprinde informaţii şi despre: comportamentul în online şi de consum al tinerilor din perioada stării de urgenţă, preferinţele şi atitudinile tinerilor cu privire la consum, şcoală şi antreprenoriat şi despre ce îi motivează şi ce îşi doresc tinerii în viaţa personală şi profesională.
Studiul Insights PulseZ a fost făcut de către echipa Vreau să fiu Antreprenor şi Insights din cadrul Romanian Business Leaders, cu sprijinul partenerilor D&D Research, Oxygen Communications, Loopaa Marcom, Brandocracy şi Wisemetry.
-
Strategie pe timp de criză
Şi, în comparaţie cu criza precedentă, nivelul dobânzilor este mult mai scăzut, iar cu excepţia industriilor direct afectate de perioada pandemiei, nu este anticipat un impact puternic negativ şi de lungă durată la nivel economic, celelalte sectoare având capacitatea să se reorienteze sau să se redreseze, anticipează Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România. El susţine că rezultatele bune obţinute şi politica de risc prudenţială poziţionează bine UniCredit Bank pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi a valorifica oportunităţile ce apar.
„Principala dificultate cu care ne confruntăm în momentul de faţă este legată de incertitudine, pentru că, atâta timp cât nu ştim care va fi cursul pandemiei, este greu de spus cum va arăta scenariul de revenire pe care îl va parcurge România. Această situaţie ar putea pune la un moment dat presiune şi asupra sistemului bancar, dar băncile sunt pregătite să facă faţă unui context economic nefavorabil, având în vedere indicatorii financiari buni şi lichiditatea suficientă din piaţă, susţinută şi prin măsurile prompte adoptate de BNR. Dacă această situaţie continuă, riscul cel mai mare ar fi legat de creşterea creditelor neperformante. Totuşi, este important de spus că în situaţia actuală, băncile sunt parte a soluţiei, şi nu a problemei”, spune Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România, unul dintre cei mai longevivi şefi de bancă mare, aflat în top managementul UniCredit de mai bine de 15 ani.
Deocamdată, este încă prematur de anticipat modul în care vor evolua rezultatele financiare ale sistemului bancar sub impactul pandemiei, dat fiind că acestea depind de mulţi factori, dintre care unii sunt încă în evoluţie, iar alţii necunoscuţi în acest moment. Dintre aceştia, dinamica viitoare a pandemiei, impactul pe care îl va avea asupra angajaţilor şi companiilor, măsurile adoptate pentru susţinerea redresării economice şi, evident, evoluţia cadrului legislativ privind sistemul bancar sunt relevanţi, explică şeful UniCredit Bank, a cincea bancă de pe piaţa locală după active.
„Totuşi, putem anticipa o reducere a veniturilor din taxe şi comisioane la nivelul sistemului bancar, pe fondul unei activităţi mai restrânse în perioada de carantină şi în contextul implementării noii directive europene PSD2 (Directiva privind serviciile de plată). Alţi factori cu impact asupra profitabilităţii băncilor ar putea fi pe de o parte scăderea ratelor dobânzilor de referinţă şi, pe de altă parte, moratoriul, care a implicat amânări ale plăţii dobânzilor.”
Pe lângă scăderea profitabilităţii, o altă tendinţă care prinde viteză în perioadele de criză economică este consolidarea sistemului bancar.
„Consolidarea sistemului bancar accelerează în perioade economice nefavorabile, deoarece unele grupuri bancare decid să îşi reducă expunerea pe anumite pieţe. Este însă dificil de estimat (şi nu vreau să speculez) în ce măsură acest lucru este valabil acum pentru piaţa din România, dincolo de anunţurile făcute în acest sens înainte de pandemie.”
Totodată, în vremuri de criză se intensifică şi volatilitatea pe pieţele financiare, dobânzile şi cursul de schimb pierzând din stabilitate. Însă, pentru piaţa românească, şeful UniCredit anticipează o scădere a dobânzilor pe piaţa interbancară sub 2%, în pas cu ajustarea dobânzii-cheie, în timp ce despre cursul de schimb spune că este şi va rămâne relativ stabil, în intervalul 4,8-4,9 lei/euro.
„Dacă vorbim despre pieţele financiare, volatilitatea actuală este cauzată de contextul economic şi de migraţia investitorilor către active mai sigure. Pe de altă parte, ratele dobânzilor ROBOR pentru 3 luni au scăzut cu peste 1 punct procentual de la maximul atins în luna martie, în principal ca urmare a reducerii ratei dobânzii de politică monetară. Până la sfârşitul anului, ne aşteptăm la o scădere a ratelor dobânzilor sub 2%, în concordanţă cu rata dobânzii de politică monetară, care ar putea să scadă la 1%. Evident, ajustările vor privi şi ratele dobânzilor pentru credite şi depozite. Cursul de schimb însă este relativ stabil şi anticipăm că această tendinţă va continua, cu un curs RON/EUR în intervalul 4,8-4,9 lei/euro până la sfârşitul anului (când prognoza noastră indică un curs de 4,85 lei pentru un euro).”
Răsvan Radu susţine că vede probabilă o reducere suplimentară a ratei dobânzii de politică monetară până la finalul acestui an, prin trei tăieri adiţionale de câte 0,25 puncte procentuale. Iar în ceea ce priveşte rezerva minimă obligatorie, şeful UniCredit Bank este de părere că scăderi suplimentare ar fi necesare doar dacă BNR decide să contracareze un potenţial deficit structural al lichidităţii. „Până acum, banca centrală a dovedit că poate gestiona foarte bine lichiditatea din piaţă prin instrumente de tip repo”.
BNR a diminuat de două ori dobânda de politică monetară în prima jumătate a acestui an, de la 2,5% la 2% şi, ulterior, până la 1,75% pe an şi a injectat lichiditate în sistem prin operaţiuni repo bilaterale, trecând şi la achiziţia, în premieră, de titluri de stat de pe piaţa secundară.
Odată cu scăderea dobânzilor pe piaţa interbancară, putem să vedem şi o ajustare a dobânzilor la credite, însă în perioadele de criză de obicei se produce o contracţie a creditării, atât din cauza diminuării cererii, cât şi ca urmare a ajustării ofertei, băncile devenind mai prudente şi mai selective, pentru a nu acorda împrumuturi care să se transforme în credite neperformante, pe parcursul crizei. În opinia şefului UniCredit Bank, o uşoară scădere a creditării s-ar putea înregistra pe segmentul retail.
„Pentru anul în curs estimăm o uşoară scădere a pieţei în cazul persoanelor fizice (-1%), în special ca urmare a impactului măsurilor de carantină asupra segmentului de credite de consum, însă ne aşteptăm ca încrederea consumatorilor să revină treptat. Pe segmentul creditelor pentru locuinţe vedem o uşoară creştere datorată programului Prima casă, dar şi ca rezultat al moratoriului, urmare aplicării căruia suma principală datorată s-a menţinut pentru creditele în discuţie”, explică Răsvan Radu.
În ceea ce priveşte finanţarea companiilor, şeful UniCredit Bank anticipează că va evolua mai bine (Ă5%), în condiţiile în care moratoriul menţine principalul, dar şi datorită programelor naţionale şi externe de garantare pentru IMM-uri (cum ar fi de exemplu IMM Invest). În plus, clienţii companii vor continua să utilizeze liniile de credit deja aprobate.
CEO-ul UniCredit Bank consideră că băncile vor continua să finanţeze economia, respectiv clienţii cu o situaţie financiară echilibrată şi proiecte viabile.
„Aşa cum am precizat, sistemul bancar este parte a soluţiei în această perioadă incertă pe care o traversăm, fiind capabil şi disponibil să finanţeze în continuare proiecte, atâta timp cât debitorul demonstrează o situaţie financiară echilibrată şi un proiect viabil. După cum se observă deja, programul IMM Invest a fost bine primit atât de bănci, cât şi de posibilii clienţi. În ceea ce îi priveşte pe clienţii persoane fizice, ne aşteptăm ca băncile să finanţeze în continuare achiziţia de locuinţe, deoarece nu preconizăm variaţii semnificative ale preţurilor imobiliarelor.”
Băncile ar putea să continue creditarea în condiţiile în care au şi suficiente resurse, atrase în principal de pe piaţa internă, şi nu mai sunt atât de dependente de finanţările de la băncile-mamă. Iar apetitul pentru economisire creşte în condiţiile incertitudinilor determinate de panedemia de COVID-19.
„Pentru sistemul bancar, depozitele rezidenţilor au crescut cu aproape 14% în mai 2020 comparativ cu aceeaşi perioadă din 2019. Este evident că, în contextul incertitudinilor recente, apetitul pentru economisire este în creştere (îndeosebi prin intermediul celui mai sigur instrument) în detrimentul consumului. Este firesc să fie aşa, având în vedere că atât persoanele fizice, cât şi companiile, aleg să pună deoparte orice surplus disponibil pentru a putea face faţă eventualelor dificultăţi viitoare.”
O problemă a sistemelor bancare ce apare în perioadele de criză economică este creşterea creditelor neperformante (NPL-non-performing loans) din bilanţurile băncilor, în condiţiile în care cresc şi insolvenţele şi falimentele şi şomajul. Însă sistemul bancar românesc este bine capitalizat şi poate face faţă unei eventuale creşteri a ratei NPL, după cum spune şeful UniCredit Bank România.
„Date fiind rezultatele financiare din perioada precedentă şi capitalizarea bună, sistemul bancar este într-o poziţie în care poate face faţă unei eventuale creşteri a creditelor neperformante. După criza financiară din 2007, portofoliile băncilor au fost curăţate într-o mare măsură, iar creditele au fost acordate în condiţii prudenţiale mai stricte. În martie 2020, ponderea creditelor neperformante în sistemul bancar era de 3,94% (potrivit datelor BNR), însă desigur că o creştere a acestui indicator ar fi un semnal de alarmă la care suntem foarte atenţi”.
Totuşi, deşi o posibilă creştere a şomajului în a doua parte a anului ar putea afecta negativ ponderea creditelor neperformante, Răsvan Radu se arată încrezător că măsurile de sprijinire a economiei adoptate de guvern (programe de sprijinire a angajatorilor, OUG 37/2020 pentru amânarea ratelor, IMM Invest) îi vor ajuta pe debitori, atât persoane fizice, cât şi juridice, să evite dificultăţi suplimentare.
Şeful UniCredit Bank a amintit că pentru sectorul bancar principalele provocări în pandemie au fost legate de implementarea rapidă a planurilor pentru continuarea activităţii, de menţinerea unui nivel optim de deservire a clienţilor pe parcursul stării de urgenţă, de interacţiune cu clienţii în mediul online, de urmărire a evoluţiei lichidităţilor şi solvabilităţii, cu monitorizarea strictă a poziţiei de capital. De asemenea, implementarea rapidă a soluţiilor pentru suspendarea obligaţiilor de plată lunare din contractele de credit şi a altor măsuri guvernamentale a fost pentru sistemul bancar o prioritate.
Dincolo de efectele negative, pandemia a determinat şi o accelerare a procesului de digitalizare, şi nu doar în bănci.
„Contextul pandemic a demonstrat încă o dată beneficiile proceselor de digitalizare iniţiate de bănci în anii trecuţi. Este dificil să ne imaginăm cum ar fi evoluat situaţia actuală fără disponibilitatea instrumentelor şi produselor digitale, aşa cum sunt cardurile, internet şi mobile banking, plăţile la distanţă, semnătura digitală etc. Acest proces, demarat deja de majoritatea băncilor de ceva timp, a fost însoţit de discuţii legate de reconversia profesională a anumitor funcţii. Din perspectiva Consiliului Patronatelor Bancare din România (CPBR), între ai cărei membri se numără şi UniCredit Bank, vă pot spune că suntem cu toţii de acord că digitalizarea reprezintă o oportunitate atât pentru bănci cât şi pentru angajaţi, inclusiv din perspectiva identificării de noi specializări pentru funcţiile curente a căror relevanţă ar putea scădea ca urmare a accelerării digitalizării. În ceea ce priveşte păstrarea angajaţilor, la nivelul CPBR nu se discută asemenea aspecte, fiecare bancă luându-şi propriile decizii. Vă putem spune însă că la nivelul CPBR am iniţiat şi un program de e-learning cu 500 de cursuri online disponibil pentru toţi cei aproape 25.000 de angajaţi ai băncilor membre ale CPBR.”
Referindu-se la declinul economiei din cauza crizei coronavirusului, şeful UniCredit Bank anticipează o revenire a economiei la nivelul de dinaintea pandemiei în 2022 sau 2023, România urmând să înregistreze în 2020 o contracţie a PIB de 8%.
„Vestea bună este că toate recesiunile se termină la un moment dat, iar economiile europene ar putea să revină la nivelul de activitate de dinaintea pandemiei în 2022 sau cel mai târziu 2023. Vedem pentru regiunea Europei Centrale şi de Est (ECE) un scenariu de recesiune cu evoluţii între minus 5% şi minus 10,5%, iar prognoza noastră este că România se va confrunta cu o contracţie de circa 8% în termeni reali. Ne aşteptăm la o redresare treptată începând cu trimestrul al treilea al anului 2020, însă este posibil ca revenirea să nu fie completă deoarece atât companiile româneşti cât şi comerţul internaţional vor continua să se confrunte cu anumite probleme.”
Pe măsură ce economia se va repune în mişcare, rapiditatea creşterii economice şi forma de redresare vor depinde foarte mult de ceea ce urmează din punctul de vedere al pandemiei, de evoluţia economiei globale şi de evoluţia şomajului, în opinia lui Răsvan Radu.
„Cele mai probabile scenarii pentru România sunt cele pentru o redresare în formă de V asimetric, chiar dacă este probabil ca până la finalul anului viitor să nu revenim la punctul de dinaintea crizei, sau în W, dacă ne vom confrunta cu un nou val de epidemie şi vor fi reintroduse restricţii (chiar dacă nu la fel de severe ca în primăvară); un astfel de scenariu ar însemna ca unele investiţii să fie amânate din nou, iar micile companii vor avea cel mai mult de suferit. Într-o astfel de situaţie, autorităţile ar putea fi obligate să menţină şi în prima parte a lui 2021 unele măsuri de sprijinire a sectorului privat.”
O redresare economică necesită investiţii publice şi private deopotrivă, dar şi dezvoltarea activităţii companiilor. De asemenea, măsurile de sprijinire pentru forţa de muncă sunt foarte importante, deoarece în absenţa unor măsuri guvernamentale în acest sens, şomajul ar putea creşte, încetinind redresarea cererii de consum, explică şeful UniCredit Bank.
Impactul acestui episod pandemic asupra diferitelor sectoare ale economiei este diferit astfel că există anumite sectoare care vor avea de suferit o vreme, altele definitiv dacă nu vor reuşi să se reinventeze şi o a treia categorie are un potenţial important de creştere, consideră Răsvan Radu.
„În comparaţie cu criza precedentă, nivelul dobânzilor este mult mai scăzut. În afară de industriile direct afectate de perioada pandemiei, nu aşteptăm un impact puternic negativ şi de lungă durată la nivel economic, celelalte sectoare având capacitatea să se reorienteze sau să se redreseze. De exemplu, printre sectoarele cele mai afectate până se va găsi un tratament pentru coronavirus se află cele care presupun contacte frecvente între persoane (restaurante, cafenele etc.), activităţi în spaţii aglomerate (mall-uri, cinematografe, săli de concerte etc.) sau turism de masă (companii aeriene şi hoteluri de mare capacitate etc.). Pe de altă parte, companiile din sectoare precum logistică, IT, servicii de livrări şi servicii personalizate, care încurajează limitarea contactelor între vânzători şi/sau furnizori şi clienţi, sunt posibili câştigători. Nu în ultimul rând, în următorul buget european (2021-2027) sunt alocate fonduri pentru domeniul energiei verde, iar acest lucru poate genera un anumit potenţial.”
Dar care va fi strategia UniCredit Bank în această criză?
Şeful UniCredit Bank România susţine că banca pe care o conduce este bine poziţionată pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi pentru a valorifica oportunităţile apărute în urma ridicării restricţiilor datorită politicii de risc prudenţiale din anii trecuţi şi a rezultatelor bune obţinute.
„În ceea ce ne priveşte pe noi, date fiind businessul solid pe care l-am dezvoltat de-a lungul anilor, rezultatele bune obţinute şi politica de risc prudenţială, suntem bine poziţionaţi pentru a gestiona criza cauzată de Covid-19 şi a valorifica oportunităţile apărute în urma ridicării restricţiilor, datorită implementării cu succes a planului nostru Transform 2019 şi a acţiunilor proactive întreprinse anterior. Într-un scenariu care NU includea criza, UniCredit a întreprins proactiv acţiuni care au condus la consolidarea bazei de capital prin acumularea unor rezerve de capital şi limitarea volatilităţii în P&L şi bilanţ. Ştim că mulţi angajaţi şi multe companii au avut de suferit în această perioadă, astfel că am implementat rapid măsuri menite să îi ajute să depăşească dificultăţile.”
Rasvan Radu afirmă că UniCredit Bank îşi va continua activitatea „la fel de susţinut ca şi până acum, controlând ceea ce putem controla – de exemplu, costurile, şi menţinând întotdeauna o abordare conservatoare”, el nefăcând speculaţii cu privire la evoluţia indicatorilor financiari ai băncii.
„Economiile europene au început să se redeschidă doar foarte recent şi treptat, astfel că este mult prea devreme să putem cuantifica forma şi ritmul unei potenţiale redresări şi, astfel, să putem da vreo indicaţie în ceea ce priveşte evoluţia pe întreg anul. Pilonii principali ai planului nostru Team 23 rămân priorităţile noastre strategice, iar UniCredit va actualiza planul strategic şi va prezenta noile ipoteze în cadrul Zilei Pieţelor de Capital, care va avea loc în prima jumătate a anului 2021.”
UniCredit continuă şi în această perioadă respectarea condiţiilor prudenţiale în acordarea de credite atât pentru cele fără garanţii guvernamentale, cât şi pentru cele care intra sub diferite scheme de ajutor, a dat asigurări şeful băncii.
În ceea ce priveşte resursele disponibile ale UniCredit pentru susţinerea creditării, şeful băncii a arătat că UniCredit are „o poziţie foarte bună din acest punct de vedere, cu evoluţii pozitive constante în anii anteriori în privinţa depozitelor atrase, poziţie pe care ne dorim să o menţinem şi pe mai departe“.
„De exemplu, indicatorii de business de la sfârşitul lunii martie 2020 reflectă o majorare a depozitelor atrase cu 11,7% comparativ cu martie 2019. La UniCredit, am încurajat mereu economisirea, în special prin canale digitale, şi o facem în mod constant prin diferite campanii.“
Referindu-se în continuare la strategia UniCredit, Răsvan Radu a mai menţionat că prioritatea strategică rămâne digitalizarea serviciilor bancare, banca pe care o conduce urmărind să devină un jucător de top pe retail digital banking. El susţine că băncile care vor câştiga în viitor vor fi băncile simple, eficiente, care le oferă clienţilor produse şi servicii bancare care chiar contează pentru ei – oriunde şi oricând au nevoie de ele.
„În ceea ce priveşte strategia UniCredit, noi credem că băncile care vor câştiga în viitor vor fi băncile simple, eficiente, care le oferă clienţilor o experienţă de calitate ridicată, cu produse şi servicii bancare care chiar contează pentru ei – oriunde şi oricând au nevoie de ele. Astfel, la UniCredit am început să promovăm digitalizarea şi inovaţia încă de acum câţiva ani, cu ambiţia de a deveni un jucător de top în segmentul digital banking din România, în concordanţă cu abordarea grupului. Am făcut progrese importante în acest sens, oferindu-le clienţilor noştri numeroase produse şi servicii digitale inovatoare, şi aceasta va rămâne factorul de creştere pe care îl urmărim şi în viitor. Experienţa noastră din timpul pandemiei ne-a arătat încă o dată că activitatea bancară trebuie să aibă o abordare foarte orientată către oameni, chiar dacă include acest trend de digitalizare, iar, pe de altă parte, reţeaua noastră a fost deja adaptată de-a lungul anilor la nevoile pieţei.”
De-a lungul timpului, UniCredit a adus pe piaţa din România soluţii bancare digitale inovatoare, precum mPOS, semnătura digitală, plăţile prin Apple Pay, noua soluţie BusinessNet sau soluţia de comerţ electronic, iar acum accelerează implementarea unor noi proiecte în acest segment, a amintit Răsvan Radu.
„Prioritatea noastră strategică rămâne digitalizarea serviciilor bancare pentru companii – segment în care suntem lideri de piaţă – dar şi a persoanelor fizice, pentru care dezvoltăm în continuare produse şi soluţii, astfel încât să le putem oferi acces facil la operaţiunile bancare. Transformarea digitală a companiilor este nu doar necesară din cauza contextului actual, ci este şi extrem de benefică şi apreciată de clienţii noştri. Prin urmare, vom continua să dezvoltăm şi să promovăm, prin oferta noastră de business, această nouă modalitate de a face afaceri, care poate însemna eficienţă sporită din punctul de vedere al costurilor, dar şi al timpului, pentru clienţii noştri. Ne menţinem, de asemenea, angajamentul ferm de a rămâne un partener de încredere pentru clienţii noştri, atât companii cât şi persoane fizice, de a dezvolta relaţii pe termen lung şi de a sprijini economia reală.“
UniCredit Bank, a cincea bancă de pe piaţa românească, mizează în continuare pe creşterea organică, banca dorind să contribuie la relansarea economiei româneşti, după cum susţine CEO-ul UniCredit Bank România.
„Angajamentul nostru rămâne neschimbat, pentru consolidarea sustenabilă a businessului, pentru o evoluţie organică şi o creştere constantă, cu scopul de a deveni un jucător de top în segmentul de retail digital banking în România, în conformitate cu abordarea multi-channel din cadrul grupului. Bazându-ne pe poziţia solidă pe care o avem şi ţinând cont şi de evoluţia economiei, vrem să contribuim în continuare la relansarea economiei româneşti şi să ne sprijinim clienţii, atât persoane fizice, cât şi juridice, oferindu-le finanţările de care au nevoie, inclusiv prin programe precum IMM Invest, dar şi prin alte programe cu garanţii guvernamentale şi/sau europene.”
Cine este Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank România
● Şi-a început cariera bancară în urmă cu aproape 30 de ani, la BCR.
● Pentru scurt timp a fost vicepreşedinte al CEC, în 2000.
● Din 2001 a fost recrutat de austriecii de la Raiffeisen pe postul de vicepreşedinte responsabil cu retailul.
● Patru ani mai târziu, în 2005, a pariat pe planurile de extindere ale italienilor de la UniCredit şi a fost instalat ca CEO al filialei locale UniCredit România.
● În 2007, când a avut loc consolidarea locală dintre UniCredit şi HVB Ţiriac Bank, el şi-a păstrat poziţia de CEO şi în banca rezultată din fuziune.
● Este de formaţie inginer, absolvent al unui MBA la Paris şi apoi al Harvard Business School în 2001.
Indicatori financiari UniCredit Bank
● Grupul italian UniCredit, care deţine a cincea cea mai mare bancă de pe piaţa românească după active, a raportat pentru primul trimestru din 2020 un profit net consolidat de 15 mil. euro din operaţiunile din România, potrivit rezultatelor financiare anunţate la Milano. Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, câştigul net al UniCredit este în scădere cu 64%.
● Pentru întregul an 2019, grupul italian UniCredit raportase creşterea profitului net din România cu circa 13% comparativ cu 2018, până la 132 mil. euro.
● Soldul creditelor acordate de UniCredit în România a depăşit la sfârşitul lui T1/2020 nivelul de 6,1 mld. euro, fiind cu 4,4% peste nivelul din T1/2019, confom raportului financiar al grupului italian.
● Veniturile operaţionale ale UniCredit pe piaţa românească au crescut cu 1,8% în T1/2020, până la 111 mil. euro, după cum reiese din datele raportate de banca-mamă.
● Cheltuielile operaţionale au înregistrat un avans de 4,1% comparativ cu T1/2019, până la 43 mil. euro, potrivit raportului financiar al grupului italian.
● UniCredit a obţinut venituri nete din dobânzi de 71 mil. euro, mai mari cu 7,8% faţă de T1/2019, aceasta fiind principala sursă de câştig pentru bancă. O creştere mai temperată, de 4,5%, se observă în cazul veniturilor din comisioane, care au ajuns la finele primului trimestru din acest an la 17 mil. euro, după cum reiese din datele raportate de banca-mamă.
● Depozitele atrase de UniCredit de la clienţi au făcut în T1/2020 un salt de 11,7%, la 6,73 mld. euro, nivelul depăşind cu circa 600 mil. euro soldul creditelor.
● Raportul costuri/venituri a urcat la sfârşitul primului trimestru la 38,5%, de la 37,7% în T1/2019.
● Pe piaţa locală, UniCredit Bank ocupă locul cinci în topul după active din 2019, cu o cotă de piaţă de 8,99%.
Sursa: Raportările financiare ale grupului italian UniCredit Group -
BestJobs: Jumătate din români cred că firmele locale au fost mai afectate de pandemie decât cele străine şi 9 din 10 spun că ar trebui susţinute mai mult în această perioadă dificilă
Majoritatea românilor (87%) consideră că firmele cu capital autohton ar trebui susţinute mai mult în această perioadă, pentru a putea depăşi cât mai repede efectele economice cauzate de pandemia de Covid-19 şi a putea menţine locurile de muncă, iar 54% cred că firmele locale au fost mai afectate decât cele străine, arată datele unui sondaj efectuat de platforma de recrutare BestJobs.Astfel, aproape 85% sunt de părere că în contextul actual ar trebui cumpărate în primul rând produse româneşti, în sprijinul business-urile locale. În acelaşi timp, mai mult de jumătate dintre respondenţi spun că, de la izbucnirea pandemiei, preferă să cumpere mai mult produse româneşti.Totuşi, doi din zece afirmă că nu şi-au propus să aleagă cu precădere produse româneşti de la raft, iar tot atâţia spun că nu acordă atenţie provenienţei produselor pe care le cumpără, optând în continuare pentru aceleaşi branduri pe care le puneau în coş şi înainte de pandemie.
Schimbarea de comportament vine în contextul în care aproape 54% consideră că firmele cu capital românesc au fost mai afectate de efectele pandemiei decât firmele străine.
Doar puţin peste un sfert dintre respondenţi consideră că o companie românească ar reprezenta un loc de muncă mai sigur decât o companie străină în această perioadă, în timp ce 38% afirmă că nu ştiu unde ar mai putea găsi un loc de muncă pe care să-l considere sigur în contextul actual.
Practic, doar 30% dintre respondenţii la sondajul BestJobs spun că preferă să lucreze într-o companie cu capital românesc în această perioadă în locul unei companii străine, iar un sfert afirmă că sunt mai liniştiţi dacă angajatorul ar fi o companie de stat. Peste 46% dintre respondenţi sunt deja angajaţi în companii româneşti, iar 35% lucrează în companii străine, în timp ce doar 5% sunt angajaţi la stat.
În ceea ce priveşte evoluţia din perioada următoare a companiei pentru care lucrează, 40% se aşteaptă la o revenire după perioada mai dificilă din primul semestru.
În schimb, 12% se tem că situaţia companiei va continua să se deterioreze, iar 10% mizează pe stagnare. Perspectivele sunt incerte pentru mai mult de 20% dintre angajaţi, acestora fiindu-le foarte greu să aprecieze ce se va întâmpla cu angajatorul şi care va fi situaţia lor profesională până la finalul anului.
Semnalele la nivelul angajaţilor sunt totuşi pozitive. O treime consideră că sunt şanse ca angajatorul pentru care lucrează să facă recrutări anul acesta, iar aproape 23% mizează cel puţin pe stagnarea numărului de angajaţi din companie.
Sondajul a fost efectuat în perioada 5 – 20 iulie 2020, pe un eşantion de 1.024 de utilizatori de internet.
-
Bogdan Ion, EY: Dacă revenirea nu va fi în V, consumul se va restrânge şi mai mult. Revenirea s-ar putea să fie în formă de L, cu mici reveniri şi scăderi
Criteriile de achiziţie din timpul stării de urgenţă şi din perioada imediat următoare au înregistrat mai multe modificări faţă de perioada anterioară, aproape 7 din 10 români considerând calitatea produselor drept reperul principal în timpul pandemiei, urmată de preţ, arată datele unui studiu EY derulat în perioada 13 mai – 2 iunie, pe un eşantion de aproape 400 de participanţi.
În acelaşi timp, volumul cumpărăturilor a crescut, observându-se o migrare spre produse locale în detrimentul celor de import, peste o treime dintre cei chestionaţi preferând să comande online produse alimentare, cu livrare acasă.
„O tendinţă majoră printre consumatorii români a fost reducerea bugetelor pentru cheltuieli neesenţiale, care s-ar putea permanentiza pentru aproximativ un sfert dintre cei intervievaţi. Tot un sfert dintre consumatori consideră că nu vor mai reveni în totalitate la obiceiurile de consum din anii trecuţi. În funcţie de evoluţia economică, este de aşteptat ca acest procent să se mărească, în cazul în care evoluţia economică nu va fi în V sau U, ci mai degrabă în formă de L cu mici reveniri şi scăderi”, transmit analiştii EY.
Datele studiului mai indică faptul că scăderea bugetelor de cheltuieli destinate nevoilor neesenţiale vor afecta turismul, activităţile de sport sau cele din aer liber, precum şi cheltuielile cu îngrijirea personală. În consecinţă, companiile cu aceste produse şi servicii în portofoliu vor trebui să îşi regândească strategia de comunicare, de vânzare, de marketing, să renegocieze contractele existente şi să analizeze achiziţiile şi reducerea costurilor pe întregul lanţ de aprovizionare.
În ceea ce priveşte efectuarea cumpărăturilor, peste 75% din consumatori estimează că vor migra către cumpărături online în următoarea perioadă.
„Oricare ar fi opţiunile, companiile trebuie să fie receptive la nevoile din prezent ale consumatorilor, la comportamentul pe care trebuie să îl adopte pentru a rămâne relevante pe piaţa de consum din România”, adaugă analiştii EY.
Datele EY mai arată că sănătatea proprie şi a familiei, precum şi efectele crizei sanitare asupra situaţiei financiare sunt principalele elemente care îngrijorează în prezent peste 64% dintre consumatorii români. Urmează preocupările privind accesul la necesităţile de bază (28%), relaţiile personale (30%), restricţionarea libertăţilor (32%) şi abilitatea de a-şi atinge potenţialul (36%, preponderent pentru cei cu vârste cuprinse între 25 şi 65 de ani).
Studiul confirmă tendinţele identificate la nivel global, care semnalau apariţia a 4 noi tipuri de comportament în rândul consumatorilor: „economiseşte şi fă stocuri” „redu drastic cheltuielile”, „păstrează-ţi calmul şi cheltuie” şi „hibernează şi cheltuie” .
„Activităţile zilnice şi dinamica de consum au fost perturbate pe întreaga planetă. Din studiile noastre, putem observa tipare similare ale comportamentului consumatorului român cu cele ale consumatorilor din pieţe dezvoltate precum S.U.A., Regatul Unit, Franţa sau Germania. În acest context, companiile trebuie să-şi dezvolte capabilităţile necesare pentru a rămâne relevante în piaţă, de la adaptarea rapidă la noile cerinţe de produse şi servicii, la flexibilitatea lanţului de aprovizionare, dezvoltarea platformelor online şi implicarea în comunitate. Mai mult, în funcţie de tipurile de comportament existente în rândul populaţiei, guvernanţii pot să identifice nevoile sociale şi de business ce trebuie gestionate şi să răspundă printr-o actualizare a cadrului legal existent”, concluzionează Bogdan Ion, Country Managing Partner, EY România şi Moldova şi Chief Operating Officer pentru EY Europa Centrală şi de Sud-Est şi Regiunea Asiei Centrale.
-
Datoria externă totală a României a crescut cu 5 mld. euro în perioada ianuarie-mai, ajungând la 110,89 mld. euro: 90% din datoria nouă este făcută de stat
♦ Datoria externă totală a ajuns, în mai, la 110,8 mld. euro.
Datoria externă totală a României a avansat cu 5 mld. euro în perioada ianuarie-mai 2020, până la 110,8 mld. euro, evoluţie determinată de majorarea cu 5,4% a datoriei externe pe termen lung şi cu 3,2% a datoriei externe pe termen scurt.
Din totalul datoriei externe, datoria publică are valoarea de 43,9 mld. euro, în creştere cu 4,5 mld. euro faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019, din care datoria publică directă este de 43,6 mld. euro, în creştere cu 4,49 mld. euro, în timp ce datoria negarantată public, deţinută practic de bănci şi companii, a atins valoarea de 32,4 miliarde euro, din care 324 euro erau depozitele nerezidenţilor (depozite care sunt asimilate datoriei), arată datele publicate marţi de BNR.
„Creşterea datoriei publice directe, provenită din emisiunile de euroobligaţiuni ale Ministerului Finanţelor Publice în valoare nominală de 6.300 milioane euro şi din împrumuturile nete efectuate în contul datoriei publice directe în valoare de 562 milioane euro, a fost diminuată de variaţia preţurilor titlurilor de valoare emise de administraţia publică de circa -1913 milioane euro“, transmit reprezentanţii BNR.
În perioada ianuarie – mai 2020, rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 18,8% comparativ cu 18,6% în anul 2019. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la 31 mai 2020 a fost de 5,8 luni, în comparaţie cu 4,6 luni la 31 decembrie 2019.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 31 mai 2020 a fost de 79,3%, comparativ cu 73,8% la 31 decembrie 2019.