BusinessMagazin

Tag: parlamentari

  • Roboţi de bucătărie, căni electrice, maşini de numărat bani. Lista de cumpărături a parlamentarilor în 2015

    Cu tot bugetul de austeritate, deputaţii şi senatorii au avut bani şi anul trecut pentru calculatoare, imprimante, echipamente de vot moderne, maşini şi alte lucruri fără de care, spun ei, nu pot munci la Casa Poporului. Fondurile s-au dus, în egală măsură, şi pe investiţii costisitoare, şi pe mărunţişuri. Pe listă găsim inclusiv cremă de piele, căni electrice şi… o maşină de numărat bani, informează digi24.ro

    Administraţia Camerei Deputaţilor cumpără, în fiecare an, zeci de tipuri de flori, produse de curăţenie, unelte, salopete şi halate pentru angajaţi.

    Deputaţii au avut nevoie de un robot de bucătărie, cremă de piele, scoarţă de lemn, spray pentru luciul frunzelor şi plastelină.

    Cea mai mare investiţie a Camerei Deputaţilor, anul trecut, a fost noul sistem de vot care să-i descurajeze pe aleşi să mai semneze prezenţa în locul colegilor. Cu noile echipamente e imposibil ca un deputat să chiulească din plen, dar totuşi să figureze ca fiind prezent şi să încaseze, deci, diurna. Sistemul anti chiul a fost destul de costisitor. Peste 400 de mii de euro. Şi, în nici o lună de la instalare, s-a defectat deja o dată.

    În plus, sistemul ultra-performant i-a şi pus în dificultate pe parlamentari, care nu ştiau cum să-l folosească.

    Mulţi bani a costat şi retehnologizarea instalaţiilor electrice, aproape 15 milioane de lei. Deputaţii au mai dat bani pentru becuri şi lămpi, aproximativ 400 de mii de lei. Şi service-ul pentru copiatoare e destul de scump, 139 de mii de lei.

    Citiţi mai multe pe www.digi24.ro

  • Legea privind pensiile speciale ale parlamentarilor, promulgată de Klaus Iohannis. Preşedintele a promulgat şi legea prin care parlamentarii rămân fără maşini, dar primesc bani de transport

    Preşedintele nu mai putea respinge proiectul de lege, singura cale de atac ar fi fost doar contestarea acesteia la Curtea Constituţională, însă şeful statului anunţase că nu va recurge la acest instrument constituţional.

    Marţi, 15 decembrie, senatorii şi deputaţii au adoptat proiectul de lege privind pensiile speciale ale parlamentarilor, în urma reexaminării cerute de Klaus Iohannis, astfel încât aceştia vor beneficia de pensie doar dacă nu sunt realeşi şi au încheiat cel puţin un mandat complet de parlamentar.

    Parlamentarii vor primi o pensie specială, calculată în funcţie de numărul de mandate încheiate, însă în limita a cel mult trei, cuantumul fiind de 0,55% din indemnizaţia de parlamentar. Pentru a beneficia de pensie, ei vor trebui să fi încheiat cel puţin un mandat complet.

    Un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga, în plus, aproximativ 4.600 de lei.

    Legea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost adoptată în luna iunie, fiind însă trimisă spre reexaminare de preşedintele Klaus Iohannis. Comisia pentru statut a modificat, în mai multe rânduri, proiectul, fiind apoi amânată dezbaterea în plen.

    În luna septembrie, comisia pentru Statut a modificat raportul la legea pensiilor parlamentarilor, stabilind că aleşii care au avut minimum un an de mandat – nu 6 luni cum era iniţial – vor primi pensii speciale şi că deputaţii şi senatorii au dreptul la aceste pensii la încetarea mandatului şi dacă nu sunt realeşi

    Ulterior, proiectul a mai trecut printr-o fază de modificări, stabilindu-se că de pensiile speciale nu vor putea beneficia cei care nu au încheiat cel puţin un mandat. Mai mult, vor avea dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.

    Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289 – 291 din Legea Codului Penal.

    Comisia de Statut a introdus şi alte infrancţiuni pentru care deputaţii şi senatorii, dacă au fost condamnaţi, nu vor beneficia de pensii speciale, şi anume pentru infracţiunile prevăzute la art. 254 – 257, adică pentru ultraj, tulburarea de posesie, distrugere calificată, distrugere în culpă.

    Comisia de Statut a analizat cererea de reexaminare, fără a ţine cont de mare parte din recomandările şefului statului.

    Iohannis a promulgat legea prin care parlamentarii rămân fără maşini, dar primesc bani de transport

    Preşedintele Klaus Iohannis a promulgat şi legea privind modificarea Statutului senatorilor şi deputaţilor prin care aceştia nu vor mai beneficia de maşini pentru deplasarea în teritoriu, ci vor primi o sumă fixă suplimentară la venituri pentru a-şi deconta singuri transportul.

    Legea a fost trimisă iniţial de preşedinte la reexaminare, dar solicitarea lui Iohannis a fost respinsă, săptămâna trecută.

    În luna septembrie, Parlamentul a adoptat modificarea Statutului deputaţilor şi senatorilor în sensul ca parlamentarii să nu mai beneficieze de autoturisme în colegiile şi circumscripţiile electorale, iar, în schimb, să primească o sumă forfetară pentru acoperirea cheltuielilor de transport, care va fi decontată prin declaraţii pe propria răspundere.

    Suma nu este cuprinsă în lege, ci rămâne să fie stabilită de către conducerea Parlamentului, cuantumul fixat în acest mooment fiind de 1.400 de lei.

    În luna octombrie, Klaus Iohannis a cerut reexaminarea acestui proiect, subliniind faptul că drepturile materiale de care beneficiază deputaţii şi senatorii sunt instituite în scopul exercitării mandatului acestora, însă la stabilirea cuantumului lor trebuie să fie avute în vedere criterii “clare, precise, obiectiv realizabile”.

    Parlamentul a respins această cerere, iar legea a trebuit să fie promulgată în forma adoptată iniţial.

    Astfel, s-a abrogat articolul din Statutul deputaţilor şi senatorilor care preciza că deputaţii şi senatorii pot beneficia de autoturism pentru desfăşurarea activităţilor legate de exercitarea mandatului. În schimb, a fost introdusă prevederea referitoare la faptul că “deputaţii şi senatorii beneficiază, pentru desfăşurarea activităţilor legate de exercitarea mandatului, de o sumă forfetară al cărei cuantum este stabilit prin hotărâre a Birourilor Permanente, în funcţie de resursele bugetare ale celor două Camere, pentru acoperirea cheltuielilor de transport din circumscripţie, pe bază de declaraţie pe propria răspundere care reprezintă un document justificativ”.

  • Legea pensiilor speciale ale parlamentarilor, ADOPTATĂ de plen. Ce pensii vor avea senatorii şi deputaţii

    Legea va ajunge la preşedintele Klaus Iohannis, care este obligat acum, în termen de 10 zile, să promulge proiectul.

    Astfel, parlamentarii vor primi o pensie specială, calculată în funcţie de numărul de mandate încheiate, însă în limita a cel mult trei. Pentru a beneficia de pensie, ei vor trebui să fi încheiat cel puţin un mandat complet.

    Un parlamentar cu un mandat ar urma să primească o astfel de pensie de aproximativ 1.550 de lei, cel cu două mandate ar primi 3.100 de lei, iar cei cu minimum trei mandate ar câştiga, în plus, aproximativ 4.600 de lei.

    Adoptarea proiectului a fost marcată de dispute procedurale între PSD şi PNL. Parlamentarii au adoptat, în plen, raportul Comisiei pentru stat, prin care era modificată Legea pensiilor speciale, acceptând, parţial, criticile aduse de Klaus Iohannis.

    Ulterior, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, a anunţat că legea a fost adoptată cu totul, însă PNL a solicitat un vot suplimentar, invocând regulamentul, pentru lege în ansamblu. Intenţia era astfel ca legea să fie respinsă la al doilea vot, după adoptarea modificărilor aduse de comisii. Valeriu Zgonea a anunţat că o lege reexaminată nu poate fi respinsă ulterior, ci doar aprobat sau respins raportul Comisiilor. Cum raportul a fost aprobat, legea se consideră adoptată, a explicat Valeriu Zgonea.

    În cele din urmă, Zgonea a acceptat acordarea unui nou vot, după ce şi preşedintele Comisiei de statut, social-democratul Bogdan Niculescu Duvăz, a transmis că un nou vot este obligatoriu.

    La doilea vot, legea a obţinut 287 de voturi “pentru” şi cinci abţineri şi un vot “împotrivă”, liberalii anunţând că nu vor vota în plen, pentru a se “delimita” de acest proiect.

    În cele din urmă, legea a fost anunţată ca fiind aprobată în integralitate, cu amendamentele aduse de Comisii.

    Legea pensiilor speciale ale parlamentarilor a fost adoptată în luna iunie, fiind trimisă spre reexaminare ulterior de către preşedintele Klaus Iohannis. Comisia pentru statut a modificat, în mai multe rânduri, proiectul, fiind apoi amânată dezbaterea în plen.

    În luna septembrie, comisia pentru Statut a modificat raportul la legea pensiilor parlamentarilor, stabilind că aleşii care au avut minimum un an de mandat – nu 6 luni cum era iniţial – vor primi pensii speciale şi că deputaţii şi senatorii au dreptul la aceste pensii la încetarea mandatului şi dacă nu sunt realeşi

    Ulterior, proiectul a mai trecut printr-o fază de modificări, stabilindu-se că de pensiile speciale nu vor putea beneficia cei care nu au încheiat cel puţin un mandat. Mai mult, vor avea dreptul, la încetarea mandatului, la indemnizaţie pentru limită de vârstă, dacă nu sunt realeşi pentru un nou mandat.

    Deputaţii şi senatorii beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă de la data la care li se acordă drepturile de pensie pentru limită de vârstă, dar nu mai devreme de data încetării mandatului aflat în derulare.

    Pentru mandate incomplete, indemnizaţia pentru limită de vârstă se calculează proporţional cu perioada de mandat efectiv exercitată, dar nu mai puţin de un mandat de activitate parlamentară.

    Pe perioada exercitării unui nou mandat, plata indemnizaţiei pentru limită de vârstă se suspendă, urmând a fi reluată, la încetarea acestuia, în cuantumul recalculat prin valorificarea perioadei de mandate exercitat după suspendare.

    Nu beneficiază de indemnizaţia pentru limită de vârstă deputaţii şi senatorii care au fost condamnaţi definitiv pentru comiterea, în calitate de deputat sau senator, a unei infracţiuni de corupţie prevăzută la art. 289 – 291 din Legea Codului Penal.

    Comisia de Statut a introdus şi alte infrancţiuni pentru care deputaţii şi senatorii, dacă au fost condamnaţi, nu vor beneficia de pensii speciale, şi anume pentru infracţiunile prevăzute la art. 254 – 257, adică pentru ultraj, tulburarea de posesie, distrugere calificată, distrugere în culpă.

    Iniţial, Comisia de Statut a analizat cererea de reexaminare, fără a ţine cont de mare parte din recomandările şefului statului.

    Comisia a stabilit că parlamentarii vor încasa pensiile din momentul în care au decizii de pensionare în sistemul de stat, iar cuantumul a rămas acelaşi ca cel iniţial, respectiv 0,55% din indemnizaţia de parlamentar, de acesta urmând să beneficieze deputaţii şi senatorii care au avut mandate consecutive până la 3 mandate. De asemenea, contrar recomandărilor preşedintelui, comisia a decis că vor beneficia de pensii şi cei condamnaţi definitiv pentru incompatibilitate.

  • LEGEA BUGETULUI de stat pentru 2016 – Parlamentul a încheiat dezbaterile pe buget. Discuţiile se reiau la ora 17.30, cu ordonatorii de credite. Cioloş: Guvernul şi-a asumat în cunoştinţă de cauză măsurile impuse de Parlament

    UPDATE – Parlamentul a încheiat dezbaterile pe buget şi reia discuţiile la ora 17.30, cu ordonatorii de credite

    Plenul reunit al celor două Camere a încheiat, luni, dezbaterile generale asupra proiectului Legii bugetului de stat pe anul 2016, după prezentarea punctelor de vedere ale Guvernului şi ale grupurilor parlamentare, urmând să reia discuţiile, pe bugetele fiecărei instituţii în parte, la ora 17.30.

    Dezbaterile generale au durat două ore, Guvernul, prin prim-ministrul Dacian Cioloş, şi grupurile parlamentare prezentându-şi punctele de vedere pe marginea bugetului.

    Lucrările au fost întrerupte, urmând ca senatorii şi deputaţii să revină în plen la ora 17.30, când vor începe discuţiile pe fiecare anexă în parte, urmând să aprobe bugetele ordonatorilor de credite. Primul buget care va fi discutat va fi cel al Administraţiei Prezidenţiale.

    Aceste dezbateri se vor încheia miercuri, când este programat şi votul final asupra proiectului de Lege privind bugetul de stat pe 2016, precum şi asupra proiectului Legii bugetului asigurărilor sociale.

    Înaintea reluării plenului comun, deputaţii îşi vor vota, începând cu ora 16.00, propriul buget, după ce acesta a fost discutat şi aprobat în comisii, însă, din cauza calendarului accelerat al proiectului bugetului de stat, nu a mai ajuns la plen. Votul deputaţilor va fi doar o formalitate regulamentară, având în vedere că bugetul instituţiei este deja aprobat şi amendat, cu o majorare pentru cheltuielile salariale, în cadrul proiectului Legii bugetului de stat.

    UPDATE – Vosganian: ALDE va face opoziţie rezonabilă la buget. Numai iubirea şi supunerea sunt necondiţionate

    Senatorul ALDE, Varujan Vosganian, a declarat, luni, că formaţiunea sa nu va anunţa încă dacă susţine sau nu proiectul de buget, urmând să decidă după discutarea amendamentelor, adăugând că ALDE va face “opoziţie rezonabilă” şi nu va susţine necondiţionat Guvernul.

    “ALDE, prin aceste dezbateri, îşi confirmă încă odată rolul asumat de partid de opoziţie. Din păcate, singurul partid de opoziţie din Parlament. Prin ceea ce facem acum, prin atitudinea pe care o avem, noi definim acest concept de opoziţie rezonabilă: nu eşti impotrivă cu tot dinadinsul, în mod pătimaş, ci atitudinea, când este împotrivă, este temeinică”, a afirmat Vosganian.

    UPDATE – PSD va vota proiectul Legii bugetului de stat pe 2016: Este al doilea vot de încredere pentru Cioloş

    PSD va vota proiectul Legii bugetului de stat pe anul 2016, a anunţat, luni, în cadrul dezbaterilor din Parlament, deputatul social-democrat Viorel Ştefan, care a afirmat că acest gest poate fi interpretat ca un al doilea vot de încredere acordat Guvernului Cioloş, după învestitură.

    “Grupurile noastre parlamentare vor vota proiectul de buget pe anul 2016, aşa cum a fost amendat şi uşor modificat prin raportul comisiilor de specialitate. În opinia noastră, acesta ar fi al doilea vot de încredere pentru acest Cabinet”, a spus Viorel Ştefan, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor.

    Social-democratul a afirmat că o eventuală cădere a bugetului de stat în Parlament ar echivala cu o moţiune de cenzură, ceea ce PSD, “în acest context”, nu îşi doreşte. Viorel Ştefan a afirmat însă că sunt şi elemente din buget unde sunt probleme, mai ales pentru domenii cheie.

    UPDATE – Cioloş: Guvernul şi-a asumat în cunoştinţă de cauză măsurile impuse de Parlament

    Premierul Dacian Cioloş a declarat, luni, în plenul reunit al Parlamentului, că guvernul a decis să respecte, la elaborarea bugetului de stat pe 2016, cadrul legal adoptat de Legislativ, deşi impactul majorării salariilor şi al relaxării fiscale este de 20 miliarde de lei.

    “Acest guvern a decis să respecte cadrul legal adoptat de Parlament în anul 2015 şi a inclus prevederi importante de relaxarea fiscală şi creşterea salarială a personalului bugetar. Acestea au fost luate ca atare din perspectiva impactului asupra construcţiei bugetare pentru anul 2016 şi, aşa cum am spus, Guvernul le-a asumat în cunoştinţă de cauză. Prevederile menţionate mai sus nu sunt decloc de neglijat şi asta e important să subliniem, acestea totalizând un impact bugetar de circa 20 de miliarde de lei, ţinân cont de faptul că veniturile scad cu ceva mai bine de 10 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cresc cu mai mult de 9 miliarde de lei”, a declarat premierul Dacian Cioloş, adăugând că acestea “nu se pot compensa” cu creşterea economică, care este esitmată la 4% din PIB pentru 2016 şi care acoperă circa 9 miliarde lei.

    Potrivit prim-ministrului, soluţia a fost “dificil de agreat într-un interval extrem de scurt”, dar a fost posibilă prin mărirea deficitului bugetar la 2,95% ca derogare temporară de la obiectivul asumat şi prin relocarea unor sume de la ordonatorii de credite.

    Referitor la proiectele cu impact real, Cioloş a spus că Guvernul  nu începe mai mult decât poate termina, adăugând că s-a avut în vedere evitarea rispirii resurselor prin concentrarea pe un număr limitat de proiecte cu rezultate concrete.

    În ceea ce priveşte principiul transparenţei, premierul a spus că are ca obiectiv “publicarea contractelor de achiziţii publice şi raportarea sistematică a construcţiei bugetare pentru a pregăti realocări de fonduri neconsumate.

    “În comparaţie cu execuţia finală estimată a bugetului pe 2015, vor exista alocări mai mari la Sănătate cu 3,1 miliarde lei, 2,3 miliarde la Educaţie şi 508 milioane lei la Cercetare. (…) Continuam ce a fost început şi dacă lansăm proiecte noi să avem siguranţa că ne putem apropia de finalizarea lor”, a arătat Cioloş, menţionând că Guvernul va aloca la autorităţile publice locale o sumă suplimentară pentru reabilitarea şcolilor.

    Cioloş a încheiat prezentarea bugetului exprimându-şi speranţa ca Parlamentul să adopte propunerea de buget pentru “a putea trece la treabă”, la implementarea măsurilor pe care le-a prevăzut pentru eficientizarea actului guvernamental şi pentru a crea premisele unei viziuni de dezvoltare economică pe termen mediu şi lung.

    În cadrul dezbaterilor din Comisiile de buget-finanţe ale celor două Camere au fost respinse 249 de amendamente şi doar 20 au fost admise, astfel încât forma care intră în discuţia plenului reunit nu diferă prea mult faţă de cea trimisă de Guvern Parlamentului.

    Conducerea Parlamentului a alocat 15 ore şi 34 de minute pentru dezbaterea bugetului.

    La dezbaterea generală din plen vor lua cuvântul premierul Dacian Cioloş şi reprezentanţii fiecărui grup parlamentar, urmând ca apoi să înceapă discuţia pe articole, iar votul final este programat pentru miercuri. PNL şi PSD susţin proiectul Guvernului, deşi, social-democraţii au spus că încă aşteaptă un răspuns din partea şefului Executivului legat de majorarea salariului minim pe economie de la 1.050 lei la 1.200 lei.

    Săptămâna trecută, premierul Dacian Cioloş preciza că a propus “un buget care acoperă în mod echilibrat toate necesităţile” anului viitor. De altfel, una dintre constrângerile proiectului se referă la faptul că Executivul a trebuit să includă în buget majorarea de 10% a salariilor bugetarilor impusă de parlamentari, înaintea învestirii actualului Cabinet.

    “Pentru 2016, am propus un buget prin care poate nu se satisfac toate dorinţele, dar care acoperă în mod echilibrat toate necesităţile anului ce vine. Este adevărat că au existat constrângeri, dar ne-am concentrat să găsim soluţii, nu să ne găsim scuze. Bugetul a fost construit ţinând cont şi de pragul maxim de deficit de 3% stabilit la nivelul UE”, a preciza joi Cioloş.

    În privinţa solicitării PSD de creştere a salariului minim pe economie de la 1.050 lei la 1.200 lei, premierul declara că este nevoie de un studiu de impact. “Ştiu cât de greu este pentru cei cu salarii mici. Dar nu pot să decid până nu am toate elementele impactului unei astfel de decizii. Trebuie sa evităm să creăm o problemă vrând să rezolvăm alta. Ministrul Finanţelor Publice a început deja o analiză cu privire la eventuale creşteri ale salariului minim în 2016”, a arătat premierul.

    Un alt punct abordat de Cioloş a fost cel referitor la pensii despre care spune că majorarea cu 5 la sută începând de anul viitor este “tot ceea ce ne permite bugetul acum”.

    De asemenea, un alt aspect care a stârnit controverse legate de bugetul pe 2016 este decizia, adoptată în premieră, de a nu mai finanţa construcţia de biserici. Cioloş a susţinut că Guvernul nu a alocat niciun ban pentru lăcaşurile de cult, adăugând că este importantă implicarea enoriaşilor şi comunităţilor locale pentru finanţarea acestora.

    “Nu sunt alocate sume pentru lăcaşurile de cult. Am explicat Patriarhului faptul că, în funcţie de posibilităţi, Guvernul României va asigura finanţare pentru proiecte de investiţii importante şi că există anumite posibilităţi de finanţare pentru lăcaşurile de cult aflate în construcţie. Consider, de asemenea, că este o problemă în care trebuie să se implice mai ales comunităţile locale şi enoriaşii”, a mai scris premierul.

  • Parlamentarii din Ucraina s-au luat din nou la bătaie – VIDEO

    O nouă încăierare a avut loc vineri în Rada Supremă de la Kiev (parlamentul unicameral ucrainean) între câţiva deputaţi din grupul Frontului Popular (desprins din formaţiunea Batkivşcina a fostului premier Iulia Timoşenko) şi ai partidului proprezidenţial Blocul Petro Poroşenko (BPP), imediat după discursul premierului Arseni Iaţeniuk, relatează Unian şi RIA Novosti.

     

  • ANI: 32 de actuali sau foşti parlamentari, în conflict de interese pentru că şi-au angajat rudele la birourile parlamentare. LISTA demnitarilor vizaţi

    Potrivit ANI, 14 actuali deputaţi, 17 foşti deputaţi şi un senator şi-au angajat rudele în birourile lor parlamentare, valoarea totală a contractelor încheiate cu încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese fiind de 1.062.798 de lei (aproximativ 240.000 de euro).

    Astfel, au fost găsiţi în conflict de interese deputaţii Mihăiţă Calimente (PNL), Liviu-Bogdan Ciucă (ALDE), Gheorghe Firczak (Minorităţi), Iulian Iancu (PSD), Miron Ignat (Minorităţi), George Ionescu (PNL), Kelemen Atilla-Bela-Laszlo (UDMR), Ion Mocioalcă (PSD), Iuliu Nosa (PSD), Laurenţiu Nistor (PSD), Vasile Daniel Oajdea (PP-DD), Neculai Răţoi (PSD), Ion Stan (PSD) şi Mădălin Ştefan Voicu (PSD), precum şi senatorul Cătălin Croitoru (PSD).

    În conflict de interese au fost, în timpul mandatelor de parlamentar, şi foştii deputaţi Aledin Amet, Gheorghe Ana, Ştefan Vasile Beres, William Gabriel Brânză, Viorel Vasile Buda, Sorin Gheorghe Buta, Petru Călianu, Vasile Cărare, Radu Eugeniu Coclici, Relu Fenechiu, Gheorghe Gabor, Mircia Giurgiu, Pavel Horj, Doru Braşoan Leşe, Corneliu Olar, Sorin Ştefan Zamfirescu şi Dan Radu Zătreanu.

    Dintre aceştia, în cazul foştilor deputaţi Viorel Cărare, Sorin Ştefan Zamfirescu şi Dan Radu Zătreanu şi a senatorului Cătălin Croitoru, ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese.

    În cazul celorlalţi 28 de foşti sau actuali parlamentari a intervenit termenul de prescripţie de cinci ani pentru conflictul de interese de natură penală, a precizat ANI.

    Inspectorii de integritate au constatat că fostul deputat Aledin Amet a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, soţia sa a obţinut venituri salariale de 1.143 de lei.

    Gheorghe Ana a încheiat, în legislatura 2008-2012, un contract civil prin care şi-a angajat cumnata în funcţia de şef cabinet în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, cumnata sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 9.691 de lei.

    Fostul deputat Ştefan Vasile Beres a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile prin care şi-a angajat sora în funcţia de consilier şi pe fiul său în funcţia de referent la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, sora sa a obţinut venituri salarialede 37.646 de lei, iar fiul său a avut venituri salariale de 26.203 lei.

    Willian Gabriel Brînză a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fratele său a obţinut venituri salariale de 23.393 de lei.

    Viorel Vasile Buda a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiica sa a obţinut venituri salariale de 19.517 de lei.

    Sorin Gheorghe Buta a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiica sa a obţinut venituri salariale de 29.139 de lei.

    Mihăiţă Calimente a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiul în funcţia de referent la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiul său a obţinut venituri salariale de 33.258 lei.

    Petru Călian a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, soţia sa a obţinut venituri salariale de 61.512 lei.

    Viorel Cărare a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile şi un contract individual de muncă prin care şi-a angajat cumnatul şi soţia la biroul său parlamentar. Soţia acestuia a beneficiat, în baza contractelor civile încheiate, de venituri salariale de 31.933 de lei, iar cumnatul său a beneficiat, în baza contractului individual de muncă, de venituri salariale de 12.768 de lei. De asemenea, în cazul fostului deputat, ANI a sesizat Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în vederea verificării indiciilor privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese, întrucât şi-a angajat soţia la biroul său parlamentar, iar aceasta a obţinut, în baza unuia dintre contractele civile încheiate, venituri salariale de 9.508 de lei.

    Liviu Bogdan Ciucă a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat sora în funcţia de referent în cadrul propriului birou parlamentar. În baza contractului civil încheiat, sora acestuia sa a obţinut venituri salariale de 40.956 de lei.

    Radu Eugeniu Coclici a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat mama în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, mama sa a obţinut venituri salariale de 32.576 de lei.

    Senatorul Cătălin Croitoru, în perioada exercitării mandatului de deputat, a încheiat două contracte civile prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier juridic şi nora în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiul său a obţinut venituri salariale de 55.038 de lei, iar nora a avut venituri salariale de 37.399 de lei. În cazul lui Croitoru, ANI a sesiza PICCJ să facă verificări privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese, ca urmare a angajării rudelor sale.

    Relu Fenechiu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, acesta obţinând, în baza contractului civil încheiat, venituri salariale de 4.051 de lei.

    Gheorghe Firczak, a încheiat un contract individual de muncă prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului individual de muncă încheiat, fiul acestuia a obţinut venituri salariale de 62.580 de lei.

    Gheorghe Gabor a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile prin care şi-a angajat fiul şi soţia în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului individual de muncă încheiat, fiul acestuia a obţinut venituri salariale de 19.265 de lei, iar soţia sa a avut venituri salariale de 21.911 lei.

    Mircia Giurgiu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de şofer la biroul său parlamentar, iar acesta a obţinut, în baza contractului civil încheiat, venituri salariale de 13.975 de lei.

    Pavel Horj a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, soţia sa a obţinut venituri salariale de 26.515 lei.

    Iulian Iancu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de subinginer în cadrul biroului său parlamentar, iar acesta a obţinut, în baza contractului civil încheiat, venituri salariale de 23.460 de lei.

    Miron Ignat a încheiat un contract civil prin care şi-a angajat cumnata în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, cumnata sa a obţinut venituri salariale în cuantum total de 35.899 de lei.

    George Ionescu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiul în funcţia de referent la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fiul său a obţinut venituri salariale de 35.991 de lei.

    Kelemen Atilla Bela Laszlo a încheiat un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de referent la biroul său parlamentar, aceasta obţinând astfel venituri salariale de 27.248 de lei.

    Doru Braşoan Leşe a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fratele în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, fratele său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 92.443 de lei.

    Ion Mocioalcă a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, iar aceasta a obţinut venituri salariale de 892 de lei.

    Iuliu Nosa a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil şi un contract individual de muncă prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier la biroul parlamentar. În baza contractelor încheiate, fiul său a obţinut venituri salariale de 35.971 de lei, la care se adaugă indemnizaţia pentru creşterea copilului pe care a primit-o timp de un an, începând din 20 martie 2012.

    Laurenţiu Nistor a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, două contracte civile prin care şi-a angajat fiica şi ginerele în funcţia de expert în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractelor civile încheiate, fiica sa a obţinut venituri salariale de 34.171 de lei, iar ginerele acestuia a avut venituri salariale de 45.771 de lei.

    Vasile Daniel Oajdea a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat soţia în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, iar aceata a obţinut venituri salariale de 32.970 de lei.

    Corneliu Olar a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de referent la biroul său parlamentar, iar aceasta a obţinut venituri salariale de 29.139 de lei.

    Neculai Răţoi a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat nepotul în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, nepotul său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 26.336 de lei.

    Ion Stan a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier la biroul său parlamentar, iar aceata a obţinut astfel venituri salariale de 6.594 de lei.

    Mădălin Ştefan Voicu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat nora în funcţia de consilier la biroul său parlamentar. În baza contractului civil încheiat, nora sa a obţinut venituri salariale de 3.302 de lei.

    Sorin Ştefan Zamfiresc a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, trei contracte civile prin care şi-a angajat fiul în funcţiile de şofer, referent şi, respectiv, consilier în cadrul biroului său parlamentar. În baza contractelor civile încheiate, fiul său a obţinut venituri salariale în cuantum total de 28.893 de lei. În cazul lui Zamfirescu, ANI a sesizat Parchetul instanţei supreme, pentru posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese, ca urmare a încheierii contractului civil prin care şi-a angajat fiul în funcţia de consilier.

    Dan Radu Zătreanu a încheiat, în legislatura 2008 – 2012, un contract civil prin care şi-a angajat fiica în funcţia de consilier în cadrul propriului birou parlamentar, iar aceasta a obţinut astfel venituri salariale de 3.249 de lei. Şi în cazul lui Zătreanu, ANI a sesizat PICCJ, care va face verificări privind posibila săvârşire a infracţiunii de conflict de interese.

    ANI a precizat că actualii şi foştii parlamentari au fost informaţi despre declanşarea procedurii de evaluare şi elementele identificate, iar dintre aceştia, Radu Eugen Coclici, Neculai Răţoi şi Willian Brînză nu au depus la dosar un punct de vedere.

    Potrivit ANI, cei 32 actuali şi foşti parlamentari au încălcat următoarele prevederi legale: art. 70 şi 71 din Legea 161/2003, potrivit cărora “prin conflict de interese se înţelege situaţia în care persoana ce exercită o demnitate publică sau o funcţie publică are un interes personal de natură patrimonială, care ar putea influenţa îndeplinirea cu obiectivitate a atribuţiilor care îi revin potrivit Constituţiei şi altor acte normative; Principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese în exercitarea demnităţilor publice şi funcţiilor publice sunt: imparţialitatea, integritatea, transparenţa deciziei şi supremaţia interesului public”; art. 301 din noul Cod Penal al României, potrivit căruia “fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică”.

    Conform prevederilor legale, fapta persoanei cu privire la care s-a constatat încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.

    ANI a menţionat că, în perioada 2011-2015, a constatat alte 22 de cazuri de membri ai Parlamentului care şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare, încălcând, astfel, regimul juridic al conflictelor de interese de natură penală şi administrativă.

    În ceea ce priveşte conflictele de interese de natură penală, în urma sesizării Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi trimiterea acestora în judecată, instanţa a dispus condamnarea la închisoare cu suspendarea pedepsei şi interzicerea unor drepturi în 17 cazuri, dintre care nouă sunt sentinţe irevocabile.

    Referitor la conflictele de interese administrative, în 15 cazuri instanţa a confirmat, prin decizii definitive şi irevocabile, constatările Agenţiei Naţionale de Integritate.

  • Parlamentarii ar putea rămâne fără maşini pentru deplasările în colegiu

    “Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au aprobat să propună Comisiei de Statut două modificări care privesc drepturile care li se cuveneau parlamentarilor. Se solicită completarea articolului 41 alin. 2 şi articolului 45 alin. 3 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în sensul în care parlamenarii nu mai beneficiază de autoturisme în colegiile şi circumscripţiile electorale, Parlamentul fiind în imposibilitatea achiziţionării unui număr atât de mare de maşini”, a declarat vicepreşedintele social-democrat al Senatului Ioan Chelaru, precizând că, dacă modificarea va fi adoptată, aleşii vor fi nevoiţi sa predea maşinile primite, urmând să primească o sumă forfetară de 1400, pentru acoperirea cheltuielile de transport în colegiu.

    Chelaru a precizat că, dacă propunerea va fi votată, deputaţii şi senatorii care nu au domiciliul în municipiul Bucureşti sau judţul Ilfov vor putea primi lunar, pe durata mandatului, suma forfetară de 1400 de lei pentru acoperirea cheltuielilor de transport din circumscripţie, în baza unei declaraţii pe proprie răspundere, care reprezintă document justificativ.

    Potrivit lui Ioan Chelaru, Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au propus şi modificarea articolului 45 alin. 3 din Legea 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, care face refierire la suma forfetară pe care aleşii o vor primi lunar pentru cazare.

    “De asemenea, tot în aceste condiţii s-a stabilit şi modificarea articolului 45 alin. 3, în sensul în care, pentru cheltuielile de cazare se primeşte în continuare o sumă forfetară, fiecare parlamentar, indiferent unde va locui, în sensul închirierii unui spaţiu sau în cazul cazării la un hotel, să se încadreze în suma forfetară respectivă”, a spus Ioan Chelaru.

    Întrebat despre cuantumul sumei forfetare pentru cazare, Ioan Chelaru a afirmat că suma pe care parlamentarii o vor primi în acest scop va fi 4600 de lei.

    Potrivit lui Ioan Chelaru, propunerea Birourilor Permanente ar urma să fi dezătută în Comisia pentru Statut în cursul zilelei de luni, urmând ca, marţi, raportul Comisiei pentru Statut să fie discutat în plen, fiind, cel mai probabil, primul punct pe ordinea de zi.

  • Dragnea, despre legea pensiilor parlamentarilor: Poate trebuie să regândim întregul sistem de pensii

    “Am discutat în coaliţie despre pensiile parlamentarilor. Eu cred că e bine să mai cântărim, că e bine să vină şi legea salarizării bugetarilor în Parlament, că poate ar fi bine să generăm o discuţie serioasă despre întregul sistem de pensii, poate regândim întregul sistem şi după ce continuăm aceste discuţii să luăm o decizie finală. Eu zic a treia oară că este bine să cântărim mult mai mult această decizie privind legea pensiilor pentru parlamentari”, a spus Dragnea.

    Întrebat în legătură cu faptul că acest lucru i-ar nemulţumi pe parlamentari ai PSD şi cum i-ar putea împăca, Dragnea a spus: “Nu este vorba de împăcat, nu-mi permit să-i numesc pe colegii mei nişte copii care trebuie împăcaţi, sunt oameni responsabili, oameni politici cu experienţă, care se gândesc la toată ţara, toţi pensionarii şi au capacitatea de a purta o discuţie în grupul parlamentar, nu o să o facem astăzi, ci în zilele următoare, este un subiect foarte important şi trebuie să punem în balanţă toate consecinţele şi să nu uităm că suntem sociali democraţi şi principiul solidarităţii trebuie să funcţioneze”.

    Legea pensiilor pentru parlamentari se află în faza de reexaminare la Camera Deputaţilor, după ce preşedintele Iohannis a respins promulgarea ei. Comisia de statut a analizat săptămâna trecută cererea de reexaminare, fără a ţine cont de mare parte din recomandările şefului statului.

    Comisia a stabilit că parlamentarii vor încasa pensiile din momentul în care au decizii de pensionare în sistemul de stat, iar cuantumul a rămas acelaşi ca cel iniţial, respectiv 0,55% din indemnizaţia de parlamentar, de acesta urmând să beneficieze deputaţii şi senatorii care au avut mandate de la 6 luni consecutive până la 3 mandate. De asemenea, contrar recomandărilor preşedintelui, comisia a decis că vor beneficia de pensii şi cei condamnaţi definitiv pentru incompatibilitate.

    Plenul Camerei a amânat o decizie pe această temă, cererea de reexaminare fiind retrimisă comisiei.

  • Presa greacă: Mai mulţi parlamentari vor părăsi Syriza şi vor înfiinţa un nou partid

    Potrivit relatărilor din presa greacă, cel puţin 25 de parlamentari din Syriza ar putea părăsi partidul pentru a se alătura noii formaţiuni politice.

    Premierul grec Alexis Tsipras a anunţat, joi seară, demisia Guvernului pe care îl conduce şi convocarea de alegeri parlamentare.

    Tsipras a fost obligat să ia această decizie după ce a pierdut majoritatea parlamentară săptămâna trecută, în cursul votului privind noul plan de asistenţă financiară. Patruzeci de parlamentari Syriza nu au votat în favoarea planului de asistenţă, iar Guvernul a rămas cu o susţinere de 119 voturi din totalul de 300 de membri ai Parlamentului.

    Guvernul a reuşit să adopte acordul cu creditorii cu ajutorul opoziţiei moderate – partidul de centru-dreapta Noua Democraţie (ND) şi Partidul Socialist (PASOK).

     

  • Parlamentarii au pus gând rău şoferilor cu maşini înmatriculate în Bulgaria. Ce se va întâmpla din toamnă

    Veşti proaste pentru acei şoferi care se gândesc să-şi înmatriculeze maşinile în Bulgaria ca să scăpe de taxa de înmatriculare. Parlamentarii pregătesc o lege prin care vor să elimine această “portiţă”, pe care urmează să o dezbată în toamnă.

    Senatul a respins ideea, pe motiv că se face discriminare, astfel că aleşii vor să limiteze circulaţia tuturor maşinilor înmatriculate în străinătate. Legea care stabileşte acest lucru va fi dezbătută în toamnă de deputaţi.

    Parlamentarii au pus gând rău şoferilor cu maşini înmatriculate în Bulgaria. Ce se va întâmpla din toamnă