BusinessMagazin

Tag: pacienti

  • Cine sunt medicii care nu au luat măsurile potrivite împotriva pandemiei de COVID-19, iar ţările lor au avut de suferit îngrozitor

    Prin mai, nonconformistul medic francez Didier Raoult, expert în boli infecţioase şi tropicale pe care pandemia de Covid-19 l-a făcut vedetă, prezicea că „într-o lună nu vom mai avea cazuri”, coronavirusul urmând să intre în faza sezonieră. Între timp, în Franţa numărul de cazuri noi de îmbolnăviri înregistrate zilnic s-a redus de la 80.000 la doar 1.000. Este un progres considerabil, însă boala nu a dispărut. În schimb, Didier Raoult a dat de probleme. Cu justiţia.

    Necazuri are şi epidemiologul suedez Anders Tegnell, arhitectul celei mai relaxate abordări din partea unui guvern european faţă de pandemie, el recunoscând că s-ar putea să fi greşit şi că trebuia făcut mai mult. Numărul de morţi a crescut atât de mult în Suedia încât statele vecine au ajuns să se ferească de ea. Premierul ţării s-a văzut în situaţia de a apăra în faţa unor atacuri virulente ale opoziţiei strategia care a făcut din Suedia o ţară de invidiat pentru restul europenilor ce tânjeau în izolare după viaţă socială.

    Dacă la începutul pandemiei Bielorusia ieşea în evidenţă prin sfaturile conducătorului naţiunii, Aleksandr Lukaşenko, ultimul dictator al Europei, care spunea că virusul poate fi distrus consumând vodcă şi că acesta nu se atinge de oamenii muncitori precum cei care ies cu tractorul pe câmp, astăzi se remarcă printr-o „revoluţie a papucilor”. Unii aseamănă modul în care guvernul dictatorului a gestionat criza cu dezastrul nuclear de la Cernobîl. Guvernul n-a avut practic nicio strategie, preferând să ignore pericolul. Boala s-a făcut însă simţită şi unii locuitori îşi manifestă de câteva luni nemulţumirea şi dorinţa de alegeri libere agitând în public…papuci – o aluzie la a-l strivi pe Lukaşenko ca pe un gândac.

    În Rusia, de unde preşedintele Vladimir Putin trimitea provocator Italiei în martie prin intermediul soldaţilor ruşi ajutoare medicale, pandemia face ravagii. Popularitatea liderului de la Kremlin a ajuns la minime istorice.

    La polul opus, unul dintre principalii virologi ai Germaniei a devenit ţinta urii pentru teoreticienii conspiraţiei şi pentru mişcarea anti-izolare, ceea ce a dus la o ciocnire urâtă cu cel mai vândut ziar al ţării şi la expunerea unei rupturi din ce în ce mai mari în privinţa rolului oamenilor de ştiinţă în combaterea pandemiei. Christian Drosten, expert de talie mondială în coronavirusuri, a consiliat guvernul cancelarului Angela Merkel cu privire la măsurile antipandemie creditate cu aducerea acesteia sub control până la începutul lunii mai şi menţinerea numărului de victime la un nivel relativ scăzut. Însă reputaţia şi apariţiile frecvente în media au făcut din expert un paratrăsnet pentru o minoritate zgomotoasă şi supărată pe regulile de distanţare socială, pe care le consideră ca fiind prea restrictive şi chiar autoritare.

    În Franţa, potrivit presei de acolo, Didier Raoult a fost luat la ţintă de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Medicamentelor (ANSM). Săptămânalul Le Canard Enchaîné a aflat că instituţia cu rol de jandarm al pieţei farma a remarcat deficienţe în cadrul legal al cercetărilor specialistului în boli infecţioase de la Marsilia privind hidroxiclorochina, medicamentul promovat puternic de acesta în tratarea Covid-19.

    Le Canard Enchaîné scrie, preluat de o mare parte din presa franceză, că parchetul din Marsilia a primit un „raport” care denunţă practicile lui Raoult. Expertul şi echipa sa de la IHU Méditerranée sunt acuzaţi de unul dintre colegii lor că au administrat hidroxiclorochină fără acordul formal al pacienţilor. „Potrivit denunţătorului, echipa lui Didier Raoult a prezentat un studiu publicat pe 27 martie ca pe o simplă cercetare observaţională care nu necesită acordul formal al pacienţilor“, scrie săptămânalul. Interpelată de parchet, ANSM a indicat că a efectuat o anchetă şi a solicitat profesorului o explicaţie. Într-un document trimis parchetului şi văzut de Le Canard, directorul agenţiei, Dominique Martin, scrie că „procedurile de informare a pacienţilor şi motivaţia pentru prescripţie medicală nu respectă cerinţele legale“.

    Le Canard reaminteşte că legea Jardé din 2012, care reglementează testele terapeutice, pedepseşte cu trei ani de închisoare plus amendă de 45.000 de euro pe cel care face cercetări asupra unei persoane fără ca aceasta să-şi fi dat consimţământul liber şi, după caz, scris sau să fie informată. „Intervievat de săptămânal, Didier Raoult a spus că a „respectat toate legile”.

    Didier Raoult a întâmpinat multe critici de când a lansat mai multe studii despre care spune că arată eficacitatea hidroxiclorochinei combinate cu antibioticul azitromicină. Pentru el, situaţia de urgenţă medicală justifică administrarea în masă a acestui tratament. Medicul pledează pentru aplicarea acestei terapii duale de la primele simptome şi spune în cel de-al treilea studiu al său, efectuat pe mai mult de 1.000 de pacienţi, că după 10 zile circa 92% din pacienţi nu au mai avut încărcătură virală.

    Însă această cifră este comparabilă cu cea observată în cazul evoluţiei naturale a bolii. Printre problemele metodologice subliniate de alţi oameni de ştiinţă: n-a existat un grup de control, ceea ce împiedică demonstrarea eficienţei hidroxiclorochinei. În plus, 95% dintre pacienţii trataţi nu au prezentat semne de boală gravă. Prin urmare, ca majoritatea pacienţilor, ei s-ar fi putut vindeca natural. Tratamentul lui Raoult părea să-l impresioneze şi pe preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, însă la sfârşitul lunii mai hidroxiclorochina a fost interzisă în tratarea bolii Covid-19, potrivit RFI. Marii adepţi ai tratamentului au rămas preşedintele SUA, Donald Trump, şi cel al Braziliei, Jair Bolsonaro.

    În Suedia, Anders Tegnell, epidemiologul principal al ţării şi arhitectul abordării relaxate a pandemiei, a recunoscut că boala a făcut acolo prea multe victime şi că autorităţile ar fi trebuit să facă mai mult pentru a reduce răspândirea virusului, scrie The Guardian. Tegnell, care a criticat anterior măsurile de izolare stricte ale altor ţări pentru că nu ar fi sustenabile pe termen lung, a declarat la un post de radio că în Suedia există „un potenţial evident de îmbunătăţire a ceea ce am făcut”. Întrebat dacă au murit prea multe persoane în Suedia, el a răspuns: „Da, absolut”, adăugând că ţara ar trebui „să caute în viitor o modalitate de a preveni” un cost atât de mare.

     

    Cifrele privind mortalitatea pe cap de locuitor din Suedia au fost cele mai mari din lume în perioada de şapte zile încheiată pe 2 iunie.„Dacă ar fi să întâlnim din nou aceeaşi boală ştiind exact ce ştim despre ea astăzi cred că am alege să facem ceva între ceea ce a făcut Suedia şi ce a făcut restul lumii”, a spus Tegnell. „Ar fi bine să ştim exact ce să închidem pentru a reduce mai bine răspândirea infecţiei”, a precizat el.

    Într-un interviu acordat ulterior cotidianului Dagens Nyheter, Tegnell a spus că încă crede că „strategia de bază a funcţionat bine. Nu văd ce să fi făcut complet diferit (…) Pe baza cunoştinţelor pe care le aveam atunci, simţim că am luat deciziile potrivite.“ Comentariile consilierului au fost interpetate rapid în presă şi de observatori ca echivalând cu recunoaşterea greşelilor. Acest lucru a încurajat opoziţia să atace strategia guvernului,  până atunci părând să existe un armistiţiu tacit.

    În Germania, ţară mult lăudată în privinţa rezultatelor obţinute în lupta cu pandemia, dezbaterea din jurul oamenilor de ştiinţă a atins un apogeu când expertul în coronavirusuri Christian Drosten s-a trezit  într-un conflict public crunt cu tabloidul Bild, care a încercat să pună la îndoială cercetările sale ştiinţifice.

    Scandalul se concentrează pe rezultatele preliminare ale unui studiu realizat de echipa Charite a lui Drosten care arată că copiii pot răspândi COVID-19 la fel de uşor ca adulţii. Problema era importantă deoarece milioane de părinţi sperau atunci să vadă redeschiderea completă a şcolilor. Un reporter de la Bild i-a acordat lui Drosten doar o oră pentru a răspunde la o listă de comentarii critice asupra studiului din partea altor oameni de ştiinţă, rezultatul fiind o reacţie furioasă pe Twitter din partea acestuia. „Am lucruri mai bune de făcut“, a spus el, făcându-l pe reporter de râs prin postarea unei capturi de ecran cu e-mailul primit de la acesta. A fost vizibil şi numărul de telefon al jurnalistului.

    Oamenii de ştiinţă citaţi de Bild s-au distanţat de articol, spunând că comentariile lor au fost făcute pur şi simplu în spiritul criticii profesionale  care vizează îmbunătăţirea cercetării.
    Drosten a apărat cu îndârjire studiul, spunând revistei Spiegel că Bild nu era „cu adevărat interesat să înţeleagă problema ştiinţifică”.
    Însă ostilitatea faţă de virolog a explodat. O imagine care circulă pe reţelele de socializare arată faţa lui Drosten alături de cea a doctorului nazist Josef Mengele cu titlul: „Crede-mă, sunt doctor”. Principalul strateg al guvernului în lupta cu antisemitismul, Felix Klein, a descris atacul ca fiind „demonizarea unui om de ştiinţă extrem de merituos”.
    „Oricine foloseşte o astfel de retorică cinică şi astfel de imagini pentru a-şi exprima opiniile se descalifică de la orice discuţie suplimentară”, a spus el. Umblă vestea că Drosten ar fi primit şi ameninţări cu moartea, luate în serios de guvern.

  • Numărul de cazuri noi de infectare creşte din nou la 237 de persoane în ultimele 24 de ore

    Numărul pacienţilor infectaţi cu coronavirus a ajuns la 21.182 de persoane după ce faţă de ieri au fost astăzi 237 de cazuri noi confirmate, informează Grupul de comunicare strategică. Este o nouă creştere săptămâna aceasta, după ce numărul de noi cazuri s-a menţinut în ultimele zile la sub 200 de pacienţi.

    Numărul pacienţilor vindecaţi este de 15.283 de persoane, adică 72% din total, menţinându-se la acelaşi procent în ultimele zile, pe măsură ce sunt pe de-o parte pacienţin oi, iar pe de alta persoane externate.

    Suceava a trecut de 3.600 de pacienţi infectaţi, fiind în continuare cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 2.300 de pacienţi.

    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.369 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 153 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 2.200 de persoane, iar alte 101.000 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat pân acum 531.619 de teste, faţă de 520.564 prelucrate până ziua anterioară, ceea ce înseamnă circa 11.000 de teste pe zi.

  • Anomalie instituţională: oamenii vin la spital cu sutele să fie consultaţi şi nu se fac programări, dar la terase trebuie programare şi rezervare

    ♦ Pacienţii care ajung la spitalele de stat non-covid sunt înghesuiţi în curtea spitalului până trec prin triajul spitalului pentru a fi preluaţi ♦ „Nu există un sistem de programare, se fac pe agende, nimeni nu corelează programările cu capacitatea“, spune Vasile Barbu, reprezentant al Asociaţiei de Pacienţi ♦ „Avem serviciu de programări şi pacienţii sunt de la ora 7 în faţa spitalului. De aici încolo aşa va arăta sănătatea. Nu am soluţii la ora aceasta“, spune Lelia Croitoru, director medical al Spitalului Judeţean Vaslui.

    Criza sanitară după răspân­direa coronavirusului a scos la iveală încă un aspect care nu funcţio­nează în sistemul de sănătate de stat – programările din spitale, care acum, în contextul riscului unor focare de virus în zonele aglomerate, ar putea reduce presiunea pe spitale şi medici.

    „Am avut sesizări pentru  Spitalele Floreasca şi Universitar în care cei care veneau erau programaţi dimineaţa la ora 8. Nu există acele programări. Ţine de managementul fiecărei unităţi care trebuie să facă programări. O să urmăresc zilele următoare ce se va întâmpla. Ţine de management. Soluţia e ca fiecare management al unităţii medicale să fie făcut de un manager adevărat. În măsura în care sunt în coordonarea Ministerului Sănătăţii putem lua aceste măsuri. Aştept o legislaţie în care putem modifica acest lucru“, a spus Nelu Tătaru pentru ZF.

    În mediul privat pacienţii nu merg fără programare, dar în sistemul de stat s-a continuat această practică, iar pacienţii continuă să aştepte să fie preluaţi de medici şi câteva ore.

    În acelaşi timp autorităţile, prin structurile de la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne, sfătuiesc cetăţenii să respecte regulile de distanţare socială când numărul de cazuri de coronavirus creşte, deşi în curtea proprie – în spitalele de stat, această posibilitate a distanţării nu există.

    Totodată, la terasele restaurantelor care primesc clienţi după măsurile de relaxare nu se poate merge decât cu rezervare făcută din timp, la fel cum se întâmplă şi la cabinetele de sto­matologie – o piaţă majoritar privată, la saloanele de înfrumuseţare.

    „Nu există un sistem de pro­gramare, se fac pe agende, nimeni nu corelează programările cu capacitatea. Spitalele acum au nevoie de o altă structură, care face să diminueze numărul de paturi şi atunci trebuie să corelezi noua capacitate cu progra­mările, cu numărul de pacienţi pe zi. Sunt importante şi numărul de zile de spitalizare pentru fiecare pacient în parte care este în dinamică, mai ales după ce s-au acumulat foarte multe complicaţii ale bolilor după lunile de întârziere“, a spus Vasile Barbu, preşedintele Asociaţiei pentru Protecţia Pacienţilor.

    El a menţionat că pacienţii nu au avut unde să meargă pentru problemele lor, spitalele primind în perioada stării de urgenţă doar cazurile grave, iar timpul de aşteptare creşte.

    „Probabilitatea să vină la un spital un pacient contaminat este mult mai mare decât cea în care merge la restaurant, la o pensiune sau alte zone în care oamenii se aglo­merează“, a mai precizat Vasile Barbu.

     

    Fără nicio soluţie

    Jurnaliştii de la Adevărul au prezentat o imagine care arată zeci de pacienţi aflaţi ieri, 10 iunie, în curtea Spitalului Judeţean Vaslui, pentru inter­nare.

    Contactată de Ziarul Financiar, Lelia Croitoru, directorul medical al spitalului, a spus că există sistem de programare, însă pacienţii nu îl respectă.

    „Toţi pacienţii în această perioadă trebuie să treacă printr-un punct epidemiologic. Urgenţele trec printr-un punct, cei cu bilete de trimitere pentru că se fac şi internări în limita locurilor disponibile pentru pacienţii cronici prin alt loc. Noi gestionăm urgenţele din tot judeţul. Oamenii vin cu bilet de trimitere de la medical de familie, nu trec prin ambulatoriu. Mai mult decât să iau un registrator de la biroul de internări şi să-l duc în punctul epidemiologic, nu am avut altă soluţie. Aşa probabil că va fi şi de aici încolo. Avem serviciu de programări şi pacienţii sunt de la ora 7 în faţa spitalului“, a spus Lelia Croitoru.

    Ea a precizat că pacienţii vin din mediul rural, depind de mijloacele de transport în comun, iar acest lucru îi face să aglo­mereze curtea spita­lului încă de la primele ore ale dimineţii.

    „Acum e bine că nu plouă. Nu am soluţii la ora aceasta, altele decât le-am găsit până acum. Nu avem decât doi registratori la biroul de internări, alţi oameni să iau din serviciul de urgenţă să duc acolo nu am. Pe secţii de abia reuşim să acoperim graficele de lucru. Să vedem ce o să decidă guvernul mai departe. Ar fi de dorit ca medicul de familie să facă progra­marea pacientului în amb­ulatoriul de specialitate, să-i comunice pacientului când e programat, la ce oră“, a mai spus Lelia Croitoru.

  • Peste 15.000 de pacienţi cu coronavirus s-au vindecat, însă numărul caurilor noi continuă să varieze

    ​Numărul pacienţilor infectaţi cu coronavirus a ajuns la 20.945 de persoane, în creştere cu 196 de noi cazuri faţă de ieri, informează Grupul de comunicare strategică.

    Numărul pacienţilor vindecaţi este de 15.103 de persoane, adică 72% din total.

    Suceava a trecut de 3.600 de pacienţi infectaţi, fiind în continuare cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 2.200 de pacienţi.

    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.360 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 150 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 2.200 de persoane, iar alte 99.300 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat pân acum 520.564 de teste, faţă de 511.295 prelucrate până ziua anterioară, ceea ce înseamnă circa 9.200 de teste pe zi. Capacitatea de testare este mai mare, din datele anterioare, însă numărul de probe prelucrate variază de la zi la zi.

  • Focar de coronavirus la un cămin de bătrâni din Botoşani

    Este focar de coronavirus la un cămin de bătrâni din Botoşani. 12 oameni, pacienţi şi angajaţi ai căminului s-au infectat cu SARS COV 2. Toţi sunt asimptomatici şi au fost deja internaţi pentru tratament în spital.

    Este al doilea cămin de bătrâni din Botoşani în care există focar. În urmă cu 2 luni 19 vârstnici şi 10 angajaţi ai căminului de la Răchiţi au făcut infecţia Covid 19.

    „Sunt 5 beneficiari şi 7 angajaţi, acum este o anchetă epidemiologică în desfăşurare. Cei infectaţi sunt asimptomatici, sunt internaţi, conform metodologiei, la Spitalul din Botoşani. Este deja transmitere comunitară, virusul este peste tot”, a declarat pentru MEDIAFAX Gabriela Ioniţă, purtător de cuvânt al DSP Botoşani.

     

     

  • Vine al doilea val peste una dintre cele mai mari economii din lume? Numărul de cazuri în creştere din Tokyo îi sperie pe japonezi

    Numărul de îmbolnăviri cu Covid-19 a crescut cu 34 de pacienţi, la doar o săptămână după ce starea de urgenţă a fost îndepărtată, ceea ce naşte temeri în rândul autorităţilor cu privire la o nouă serie de măsuri de carantină – care ar putea afecta masiv businessurile ce abia au apucat să îşi deschidă uşile, potrivit FT.

    „Numărul de cazuri noi crescut cu 34 de pacienţi astăzi, în timp ce observăm o înrăutăţire şi în rândul celorlalţi indicatori pe care îi urmărim. Ţinând cont de aceste cifre, ne vom consulta imediat cu experţii şi nu excludem lansarea unei stări de alertă la nivelul oraşului Tokyo”, a spus guvernatorul Yuriko Koike în faţa prefecţilor.

    Este cel mai mare număr de cazuri înregistrat în Tokyo în ultimele două săptămâni.

    O stare de alertă la nivelul oraşului Tokyo reprezintă doar un avertisment la nivelul conducerii oraşului şi nu ar impune măsuri de distanţare socială.

    Cu toate acestea, evoluţia actuală vine în contextul în care oraşul începe să se redeschidă, unele şcoli începând cursurile cu o parte dintre studenţi chiar de astăzi.

  • Fondatorul unei clinici private din România: „Frica de pandemie va ţine sistemul medical cel puţin până în 2021”

    Centrul Medical Provita, o companie de talie medie din piaţa serviciilor medicale private, pus pe piaţă de familia Palea în Bucureşti în urmă cu aproape un deceniu, era în plină dezvoltare înainte de izbucnirea pandemiei. Puşi faţă în faţă cu răspândirea virusului şi în rândul cadrelor medicale, dar şi cu măsurile autorităţilor de limitare a circulaţiei, antreprenorii au fost nevoiţi să „oprească hemoragia”, aşa cum spune chiar medicul Ovidiu Palea, fondatorul Provita.
    „Aveam de departe cele mai bune ultime şase luni cu o consolidare pe spital, cu programe noi şi deschiderea unui nou centru de recuperare. Am anticipat o cădere majoră a încasărilor care s-a adeverit în aprilie. A trebuit să luăm măsuri foarte grele ca «să oprim hemoragia», povesteşte Ovidiu Palea.
    El este de profesie medic, având şi experienţa unui alt sistem de sănătate din afară, după ce a lucrat timp de zece ani în Statele Unite ca medic anestezist şi de terapie intensivă, în Washington.
    Venind des în ţară şi văzând o oportunitate după intrarea României în Uniunea Europeană, medicul român a decis să ia fonduri europene pentru a începe propriul business, în 2011, din banii săi şi ai soţiei sale, Ada Palea, economistă în SUA.
    În 2012, Provita a preluat o clinică ambulatorie din Bucureşti, iar până în 2015 a dezvoltat centrul de ambulatoriu. în 2015 a investit
    9 milioane de euro în spitalul Provita, o unitate cu 39 de paturi.
    Iar planurile pentru 2020 urmăreau în continuare dezvoltarea, înainte ca noul virus să ajungă în Europa, după care să afecteze toată lumea.
    Una dintre primele măsuri luate de autorităţi au afectat direct industrii importante, cu o contribuţie semnificativă la economie, cum ar fi HoReCa, acolo unde activitatea s-a oprit în perioada stării de urgenţă. Indirect însă, şi activitatea din sănătate a fost afectată, după ce doar pacienţii care aveau o urgenţă medicală mai puteau fi internaţi, iar ceilalţi pacienţi erau sfătuiţi să mai aştepte dacă există această posibilitate. Această recomandare a lovit direct în încasările operatorilor privaţi din sănătate.
    „Marea majoritate a proprietarilor de spaţii s-au dovedit cu adevărat parteneri de business şi am găsit soluţii într-o lună când am avut o cădere de 80% a încasărilor şi cu un prognostic rezervat pe mai departe”, a mai spus Ovidiu Palea.
    Totuşi, măsurile de distanţare au păstrat numărul pacienţilor confirmaţi cu noul virus la un nivel redus, astfel încât spitalele să nu fie solicitate, ceea ce a redus impactul coronavirusului în România, în comparaţie cu ţări precum Italia sau Spania.
    Un aspect care nu a fost luat însă în calcul a fost cât de mult îi va afecta pe pacienţii care nu au putut să facă programări pentru probleme care nu erau urgenţe.
    „România nu a avut un impact acum deloc mare pentru că măsurile de distanţare, deşi păreau exagerate, au funcţionat. Cred însă că pe termen mediu va fi major! Pentru că sunt zeci de mii de pacienţi amânaţi pentru că n-au fost urgenţe şi care ies din ferestrele terapeutice fie cu prognostic ideal, fie devin urgenţe. Aceasta va genera un cost major în sistem în următorii ani”, a explicat fondatorul Provita.
    El crede că frica de pandemie va ţine sistemul medical „în gardă” cel puţin până în 2021, iar costurile vor creşte semnificativ, având în vedere funcţonarea la un nivel mai scăzut şi toate măsurile de protecţie.
    „În perioada în care era voie să operăm doar urgenţe, am ţinut deschise clinicile la un minim necesar raportat la un grad de încărcare aproape de zero în multe zile”, a mai explicat fondatorul Provita.
    Ovidiu Palea estimează că principalele schimbări în sistemul medical vor fi de la mai puţini pacienţi la stat la costuri mai mari pentru oameni şi creşterea tarifelor în sistemul privat, care se va lupta să menţină standardele de calitate. Recesiunea care va urma crizei sanitare se va vedea însă direct în buzunarul pacientului, mai spune medicul.
    Personalul medical s-a aflat în contact direct cu pacienţii, iar odată ce transmiterea virusului a devenit comunitară, fără a putea fi identificat primul pacient, virusul încă nou pentru lumea medicală şi-a adăugat încă o „necunoscută”.
    „Toţi colegii, furnizorii, bănci, medici asociaţi, pacienţi, absolut toţi am trecut prin clipe foarte grele şi cred că în perioada asta, unii mai mult decât alţii – dar oricum în premieră – am învăţat să fim mai puţin egoişti, să ne gândim la cei din jur şi faptul că nu poate să-ţi fie ţie bine şi tuturor rău. Şi cred că mulţi am avut brusc o trezire la realitate sau măcar un iz de ce înseamnă în viaţă să ai probleme cu adevărat”, a spus medicul Ovidiu Palea.
    Adaptare prin telemedicină?
    „N-ar trebui să existe acest termen”, crede Ovidiu Palea. Medicul spune că o consultaţie online nu poate înlocui relaţia dintre medic şi pacient în cabinet.
    Pentru a se adapta, operatorii privaţi au mizat pe telemedicină, iar pacienţii care voiau să discute cu un medic specialist despre o problemă de sănătate pot face acest lucru, contra cost, din propria casă. Inclusiv autorităţile au venit în spirijinul medicilor din punct de vedere legal pentru a reglementa activitatea medicală online.
    „Nu mă consider un conservator, dar medicina înseamnă contact! Verbal şi fizic! Pacientul trebuie să aibă un examen fizic, trebuie evaluat dosarul, investigaţiile, făcut un plan terapeutic şi explicat alternativele. Online e departe de ideal”, susţine Ovidiu Palea.
    Medicul crede că va creşte acest domeniu al consultaţiilor online pentru că există un deficit major de medici în anumite zone ale ţării şi ar putea fi parţial rezolvată această problemă, iar oamenii au văzut în aceste luni că funcţionează. Inclusiv Provita a creat o platformă online pentru a se adapta acestor vremuri.
    „Noi am început agresiv o platformă de online în ciuda opiniei mele conservatoare, pentru că idealul e una, ce trăim e altceva. Pot spune că pacienţii au fost foarte interesaţi pe perioada izolării, e posibil acum să scadă temporar, dar pe termen lung va creşte, zic eu, încet şi sigur”, a mai spus Ovidiu Palea.

    Scenarii optimiste
    Fondatorul Provita crede că va recupera pierderile din lunile martie şi aprilie şi va încheia anul 2020 pe creştere.
    „Dacă vorbim strict în cifre, venituri, cred că vom fi peste 2019 – adică vom recupera cele două luni – dar asta şi pentru că mă aştept la schimbări în rândul jucătorilor mari care au fost mai loviţi ca noi. Asta va genera fluctuaţii de personal şi business care cred că ne vor ajuta.
    Deci creşterea o văd mai mult dintr-o redistribuire. Pentru că buzunarul pacientului se va goli chiar şi pentru sănătatea lui”, a precizat Ovidiu Palea.
    El crede însă că anul 2021 va fi mai greu pentru business, iar măsurile la nivel de politică de sănătate ar trebui deja luate pentru a atenua impactul crizei. „Şi trebuie dată legea asigurărilor medicale private, care este în orice ţară europeană. Dacă se întâmplă asta, pacienţii români sunt salvaţi. Altfel, agonia va continua şi la stat, şi la privat”, a concluzionat Ovidiu Palea.
    Provita numără în prezent o reţea de două centre de imagistică medicală, trei clinici, un laborator de analize medicale şi un centru medical de diagnostic şi tratament. În cadrul centrelor Provita lucrează 110 persoane şi peste 200 de cola­boratori. Compania a ajuns în opt ani de la înfiinţare la afaceri de
    25 de milioane de lei în 2018 şi profit de 1,6 milioane de lei, activând într-o piaţă concurenţială, dominată de marile reţele cu clinici la nivel naţional.
    Serviciile medicale private generează anual circa 7 miliarde de lei, fiind o piaţă cu o evoluţie efervescentă în ultimii cinci ani, mai ales în urma tranzacţiilor prin care operatorii privaţi pot să se consolideze.

  • Spitalul Judeţean Suceava a fost redeschis pacienţilor non-COVID pentru operaţiile urgente

    La Spitalul Judeţean Suceava se vor opera din nou urgenţele chirurgicale, la pacienţi non COVID. Conducerea unităţii medicale susţine că celelalte spitale din judeţ nu mai fac faţă solicitărilor. Primul pacient a fost deja internat şi tratat.

    Dacă eşti din Suceava şi ai nevoie de o operaţie urgenţă, nu mai trebuie să te duci, spre exemplu la spitalul din Rădăuţi sau din alt oraş. Cea mai mare unitate medicală din Suceava s-a redeschis parţial, începând de luni şi pentru pacienţi non COVID, după ce de mai bine de două luni acolo au fost trataţi doar pacienţi cu infecţia cu noul coronavirus.

    “Decizia s-a luat datorită necesităţilor actuale, adică creşterea importantă a fluxului de pacienţi cu alte patologii medicale decât cele COVID, faptul că s-au produs foarte multe decompensări în starea pacienţilor cu patologii cronice şi că spitalele de la nivelul judeţului nu mai fac faţă solicitărilor din partea pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale”, a explicat Anatolii Buzdugan, managerul Spitalului Judeţean Suceava.

    Astfel, au fost redeschise secţiile chirurgicale ale unităţii medicale, dar şi cardiologia şi nefrologia. Tot luni a fost internat şi tratat şi primul pacient non COVID, care avea angină pectorală instabilă şi infarct miocardic.

    Să nu te gândeşti că poţi să îţi faci deja programări ca să te consulte un medic. “Intervenţiile chirurgicale cronice în continuare nu se vor face, vom interveni numai pentru intervenţiile medico-chirurgicale”, a adăugat Anatolii Buzdugan.

  • Numărul de noi cazuri de pacienţi cu coronavirus este de 141 de persoane, iar în total mai sunt 4.700 de pacienţi activi

    ​Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus în România a ajuns la 19.398 de  persoane, cu 141 de noi cazuri în plus faţă de ultima informare a autorităţilor, potrivit datelor oferite de Grupul de comunicare strategică.

    Din totalul cazurilor, 12.829 de pacienţi s-au vindecat şi au fost externaţi, ceea ce înseamnă 69% din totalul persoanelor confirmate cu noul virus.

    Suceava a trecut de 3.500 de pacienţi infectaţi, fiind cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 2.000 de pacienţi.

    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.270 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 159 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 2.400 de persoane, iar alte 90.300 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat pân acum 443.252 de teste, faţă de 439.197 prelucrate până ieri, ceea ce înseamnă circa 4.000 de teste pe zi.

  • ​Numărul de noi cazuri de coronavirus în România rămâne constant la sub 200 de noi pacienţi pe zi. În total, numărul pacienţilor confirmaţi este de aproape 19.000

    Numărul de pacienţi infectaţi cu coronavirus în România a ajuns la 18.982 de  persoane, cu 191 de noi cazuri în plus faţă de ultima informare a autorităţilor, potrivit datelor oferite de Grupul de comunicare strategică. 

    Din totalul cazurilor, 12.829 de pacienţi s-au vindecat şi au fost externaţi, ceea ce înseamnă 67% din totalul persoanelor confirmate cu noul virus, în creştere faţă de ieri.

    Suceava a trecut de 3.400 de pacienţi infectaţi, fiind cea mai afectată zonă din ţară de infecţia cu noul virus. Bucureşti a ajuns la 1.900 de pacienţi.

    Bilanţul pacienţilor care au murit a ajuns la 1.240 de persoane. La ATI, în acest moment, sunt internaţi 182 de pacienţi.

    Pe teritoriul României, în carantină instituţionalizată sunt 3.300 de persoane, iar alte 95.200 de persoane sunt în izolare la domiciliu şi se află sub monitorizare medicală.

    Autorităţile au prelucrat pân acum 421.451 de teste, faţă de 410.000 prelucrate până ieri, ceea ce înseamnă circa 11.400 de teste pe zi.