„Oprirea, programată pentru realizarea unei serii de operaţiuni ce urmăresc îmbunătăţirea performanţelor, va împiedica clienţii BCR să efectueze tranzacţii e-commerce, la ATM-uri, prin POS-uri sau aparate multifuncţionale”, se arată în comunicat.
De asemenea, „cardurile BCR nu vor putea fi utilizate în reţeaua BCR şi în alte reţele de acceptare”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
„Avem un deficit natural de aproape 70.000 de persoane şi un deficit din zona de migraţie tot de circa 70.000 de persoane – mai scăzut decât în anii trecuţi –, dar, per total avem o scădere a populaţiei cu 140.000 de persoane în ultimul an. Dacă ar fi să facem o proiecţie simplistă, vom vedea că în următorii 4- 5 ani populaţia va scădea sub 19 milioane de persoane“, a spus Tudorel Andrei, preşedintele Institutului Naţional de Statistică.
Aproape 2 miliarde de euro pe an ar intra în consum dacă România ar avea 140.000 de locuitori care să lucreze şi care să câştige salariul mediu pe economie de 1.000 de euro brut pe lună (590 de euro net, adică 2.700 de lei net), arată un calcul al ZF.
În ultimele două decenii, 2,5 – 3 milioane de români au plecat la muncă în străinătate, iar numărul celor care se întorc înapoi în ţară este în continuare redus. Dacă ar lucra în România pe salariul mediu de 1.000 de euro brut, cei 3 milioane de români din străinătate ar aduce în consum 36 de miliarde de euro pe an, adică aproape jumătate din masa salarială totală din economie (de 67 de miliarde de euro în 2017).
Cel mai folosit mijloc de transport RATB, linia tramvaiului 41, care leagă cartierul Ghencea de nordul Capitalei, va fi deviată în zona barajului Ciurel, acolo unde se va construi un pasaj ce va traversa Şoseaua Virtuţii, potrivit conducerii Regiei Autonome de Transport Bucureşti.
„Se face o deviere a liniei, dar deocamdată nu s-a stabilit cum şi când. Costructorul vine cu planul, care trebuie aprobat în comisia de circulaţie. El trebuie să facă solicitare, după aceea ne întâlnim şi discutăm, vedem toate posibilităţile, vedem modul de desfăşurare, cu poliţia, că nu este aşa simplu”, a declarat agenţiei MEDIAFAX, Adrian Sorin Mihail, director general interimar al RATB.
Totodată, potrivit şefului RATB, în această vară, circulaţia tramvaiului 41 va fi oprită, două weekenduri, pentru revizia anuală.
“Grupul ALDE a depus nişte amendamente, după care a trebuit să ies cu un comunicat că nu le susţinem, cele cu rea-credinţă. Toate acele amendamente depuse de colegii senatori ALDE, în condiţiile în care grupul ALDE a semnat iniţiativa noastră, să votăm că nu le susţinem. Şi cele ale lui Nicolicea şi Rădulescu le vom supune votului dvs pentru a fi respinse, pentru că pratica parlamentară nu opreşte nici un deputat sau senator să depună amendamente. Că sunt proaste, acesta e un alt subiect. Voi supune în bloc respingerea acestor amendamente”, a afirmat Florin Iordache, în şedinţa de marţi.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a sărit de la 2,87%, la 2,88%, în timp ce indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni a crescut vineri de la 2,91%, la 2,92%
ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care bancile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic de BNR ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de Banca Naţională.
Guvernatorul BNR Mugur Isărescu consideră că inflaţia va fi ţinută sub control, iar dobânzile nu se vor duce foarte sus, după ce boardul băncii centrale a decis să continue ciclul de întărire a politicii monetare.
În nicio altă ţară în care am mers cu transportul în comun nu mi s-a întâmplat să văd afişaje stricate în autobuze sau tramvaie. RATB-urile din Bucureşti sunt însă nişte maşini ale timpului, care te proiectează în trecut la fiecare călătorie. E o excepţie să mă uit pe ecranele din 133 şi să văd că afişează data şi ora corecte, cele mai multe rămânând încă blocate chiar şi cu 5 ani în urmă. E drept, sunt în acord cu ritmul în care merg autobuzele şi la fel şi cu felul în care arată.
În fabrica de tramvaie şi trenuri Pesa din Polonia, la vreo trei ore distanţă de mers cu maşina de Varşovia, se vorbeşte despre vehicule de transport în comun în care, atunci când trec pe lângă un restaurant, pe un ecran în interiorul tramvaiului să se afişeze imagini din restaurant, pentru călătorii care ar fi interesaţi să intre.
În Bucureşti, la câteva sute de ani distanţă în trecut, în 133 – şi nu e singurul, vă asigur – vocea din difuzor anunţă staţiile cu un delay de cel puţin trei opriri. Când autobuzul ajungea astăzi la Calea Victoriei, în difuzor se anunţa că urmează Piaţa Gemeni, adică cinci staţii în urmă.
Ce repere îşi pot lua turiştii – fie ei străini sau veniţi din provincie – când ar vrea să se orienteze într-un oraş pe care nu îl cunosc? Ce fel de capitală europeană care vrea să aducă turişti să-i vadă parcurile, clădirile (şi acelea cu bulină, 171 fiind pericole publice în caz de cutremur) sau străzile cândva numite ale Micului Paris, nu le pune la dispoziţie minimul necesar pentru a se orienta în oraş, adică un sistem de afişaj şi de indicaţii corecte în mijloacele de transport în comun?
„O să se facă 10 până trecem de Foişor, aşa a fost şi ieri, aşa e în fiecare zi”, spunea azi-dimineaţă la ora 9.30, un cetăţean din 133, când până la Foişor mai era o singură staţie de mers. Şi-a luat oricum marjă de timp şi a plecat mai devreme de acasă, căci catastrofa de trafic bucureştean nici măcar nu e o surpriză, ci o formă tristă de resemnare, căreia ne-am supus cu toţii, în lipsă de alternative.
Cine are ghinionul să vrea să ajungă în 133 şi la Piaţa Romană, mai stă zece minute în trafic pentru încă o staţie pe care ar parcurge-o pe jos în mai puţin de cinci minute.