BusinessMagazin

Tag: operator

  • Care au fost paşii care au transformat Tap Air Portugal dintr-o companie aeriană aflată în picaj într-una cu o decolare rapidă

    200 m lungime, 80 m lăţime şi o înălţime de 30 m – sunt câteva repere care descriu hangarul 5, aflat în centrul de mentenanţă şi inginerie al grupului TAP Portugal, din Lisabona; este cel mai mare hangar de mentenanţă al companiei (alături de altele două, aflate în acelaşi loc) şi poate acomoda 12 corpuri înguste de aeronave sau trei corpuri mari, alături de altele cinci mai mici. La intrarea în hambar se află o poză a aceluiaşi spaţiu din 1945, de la înfiinţarea companiei, iar peisajul nu este cu mult schimbat.

    Departamentul de mentenanţă şi inginerie al TAP Portugal Group deserveşte, în afară de propriul operator aerian, companii din toată lumea şi este relevant pentru rezistenţa peste timp al companiei. Printre serviciile pe care cei 5.000 de angajaţi ai acestui departament le fac (aproape la fel de mult cât numărul celor din personalul navigant şi care lucrează în trei schimburi) se află unele legate de eficientizarea consumului de combustibil – instalarea de aripioare (winglets) care să îmbunătăţească nivelul consumului de combustibil, precum şi revizii de aeronave de tipurile A, B, C, specifice domeniului. Chiar în momentul vizitei, unei aeronave TAP Air şi alteia operate de o companie concurentă li se efectau verificări de tip C – aceasta este cea mai complexă ”revizie“ a unei aeronave şi presupune inspectarea majorităţii componentelor de pe un avion.

    ”Ce puteţi să ne spuneţi despre cutiile negre? Pot să vă spun ceva extrem de interesant: cutiile negre sunt portocalii, pentru vizibilitate, şi în mod normal sunt instalate în spatele aeronavei. Se spune că este cea mai sigură zonă pentru un avion“, dezvăluie Jose Luis Pinto, unul dintre tehnicienii implicaţi în aceste operaţiuni câteva din secretele domeniului. Pinto este şi el reprezentativ pentru longevitatea companiei: lucrează de 30 de ani în cadrul departamentului de mentenanţă şi inginerie al TAP şi face parte din prima generaţie care a intrat în progamul de training dezvoltat de companie pentru absolvenţii de liceu.

    Nu departe de hambarul 5 se află biroul lui Fernando Pinto, CEO-ul companiei, care primeşte delegaţia de jurnalişti români pentru o discuţie de câteva minute, în concordanţă cu stilul de leadership care spune că îl caracterizează: ”mereu deschis“, dar şi motto-ului companiei: ”De braços abertos“ (Cu braţele deschise). El descrie procesul privatizării companiei, încheiat anul trecut, ca fiind o poveste lungă, încheiată cu succes: Pinto a preluat rolul de CEO al companiei în 2000, după cum spune el, ”ca să salvez compania şi să finalizez procesul de privatizare care trebuia să fie făcut cu Swiss Air la vremea aceea.“

    Însă prima încercare de privatizare a companiei portugheze de stat a fost oprit ca urmare a intrării în faliment a operatorului elveţian Swiss Air. Pinto spune că au decis să o ia de la capăt, începând cu reorganizarea activităţilor companiei, printre care şi concentrarea pe crearea unui hub aerian în Lisabona. ”Trebuie să ai o poveste bună ca să fii capabil să privatizezi.“ Au creat astfel o nouă piaţă, legând Brazilia, Africa şi Statele Unite cu Europa prin Lisabona; Brazilia, de pildă, era o piaţă pe care aproape niciun alt operator aerian nu o dezvoltase, potrivit lui Pinto. ”Astfel că atât înainte de privatizare, cât şi astăzi, suntem linia aeriană numărul 1 care operează zboruri între Brazilia şi înapoi; am creat astfel o poveste bună şi am început să avem ce arăta.“ O nouă tentativă de privatizare a companiei a început în 2014, însă, când erau pe punctul finalizării acesteia, au stopat-o din nou, tot din cauza problemelor financiare ale companiei care licita, al cărui nume Pinto nu îl dezvăluie.

    În 2015 însă, au reuşit să vândă 61% din acţiunile companiei consorţiului Atlantic Gateaway, format din investitorul american David Neeleman, care a creat operatorii aerieni JetBlue din Statele Unite şi Azul din Brazilia, precum şi proprietarul companiei care domină piaţa transporturilor din Portugalia, Humberto Pedrosa. Guvernul a acceptat să vândă 61% din compania publică, lăsând astfel responsabilitatea managementului noului grup, însă mai târziu, odată cu schimbarea socialistă de guvern din Portugalia de anul trecut, procentul s-a schimbat: Atlantic Gateway a ajuns la o deţinere de 51% din companie (dintre care 5% le-au fost alocate angajaţilor), iar restul, de 50%, este deţinut de către guvern. Pinto spune că chiar din prima zi a procesului de privatizare, au plasat o comandă de 53 de aeronave noi de la Airbus (obiectul unei investiţii de 83 de milioane de euro), iar valoarea totală a investiţiilor alocate de Atlantic Gateaway dezvoltării companiei se îndreaptă spre 350 de milioane de euro. ”De asta aveam nevoie, de capital. Am fost capabili să supravieţuim fără niciun fel de injecţie de capital de la guvern, aceasta fiind de altfel interzisă de legile europene. Am crescut şi suntem de trei ori mai mari decât în 2000.“

  • Vlad Ardeleanu, directorul general al companiei româneşti de pariuri sportive Superbet: „Vrem să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia”

    Superbet devine astfel singurul operator străin autorizat să funcţioneze pe piaţa poloneză, cu peste 50 de agenţii deschise pe piaţa poloneză până la finalul anului.

    „Ceea ce noi vrem este să devenim numărul 1 pe piaţa din Polonia – pe aceasta există doi jucători importanţi, care au 4-500 de agenţii fiecare;  în total,  ambii jucători au 1.000 de agenţii, cam cât avem noi în România. Noi îi vom depăşi cu siguranţă; pe lângă businessul de retail, o altă parte însemnată a afacerii o reprezintă partea de digital, vor conta şi volumele de business care se fac şi în online”, descrie Vlad Ardeleanu, directorul general al Superbet România, obiectivele pentru piaţa poloneză. El spune că lucrează la construirea echipei poloneze, ce este formată din câteva sute de angajaţi, de aproximativ un an de zile, de când au aplicat pentru obţinerea licenţei de operare în Polonia. Potrivit lui Ardeleanu, de anul viitor, Superbet vrea să îşi extindă operaţiunile şi în Serbia şi Slovacia.

    O particularitate a pieţei poloneze constă în faptul că în agenţiile de pariuri sportive nu pot fi operate de către companiile private a aparate tip slot machines, acestea fiind sub monopol de stat, astfel că modelul de business diferă uşor de cel din România, unde în agenţiile Superbet există şi astfel de aparate.  

    În ceea ce priveşte piaţa locală, Superbet operează aici circa 1.000 de agenţii, iar cifra de afaceri previzionată pentru anul în curs se îndreaptă spre 150 de milioane de euro.

    O direcţie importantă de investiţii pentru companie o constituie şi digitalul, potrivit lui Ardeleanu, care spune că şi-au propus să transforme compania dintr-un de retail, într-una de tehnologie.

    „Provocările sunt aduse mai ales pe partea de tehnologie, în zona avansului de digital, unul dintre proiectele pe care noi le rulăm în organizaţie este transformarea culturii companiei dintr-o companie pur de retail, într-o companie de tehnologie şi de digital pentru viitor.” El spune că cea mai mare parte a profitabilităţii companiei este  investită în digital şi în tehnologie software avansată. „Dezvoltăm propriile platforme, core-ul acestora, în interiorul organizaţiei, iar pentru aceasta avem hub-uri de tehnologie în Bucureşti, la Zagreb, precum şi în Leeds, UK.”

    Nivelul investiţiilor în direcţia dezvoltării tehnologice se ridică la zeci de milioane de euro anual. „Sunt cu siguranţă mai mari decât cele dedicate extinderii internaţionale”, punctează directorul general al Superbet. Miza pe online vine în contextul în care volumul pariurilor rulate pe piaţa locală  în agenţiile fizice ale Superbet a ajuns să fie egalat de cel din online.

    Compania-mamă a Superbet Polonia a fost fondată în 2008 de Sacha Dragic, care astăzi este CEO al întregului grup de firme. În această toamnă, Superbet a devenit prima companie din industria pariurilor sportive prezentă pe bursa alternativă AeRo, în urma unei emisiuni de obligaţiuni în valoare de 9,6 milioane de lei vândute unor investitori români.

    Potrivit reprezentanţilor companiei. Superbet este la acest moment cel mai mare operator de jocuri de noroc din România, cu o reţea în retail de aproape 1.000 de agenţii în toată ţara şi cu rulaje care se dublează cel puţin de la an la an. Businessul la nivel naţional este în prezent consolidat sub umbrela Superbet Holding România, care operează patru branduri de retail – Superbet, BetArena, GoBet şi Magic Jackpot. ”Toate brandurile au propriile planuri de expansiune, urmează să fie o expansiune consistentă”, explică Ardeleanu.

    Superbet este brandul-locomotivă al grupului, iar la acest moment generează şi cea mai mare parte din venituri. În cadrul Superbet România lucrează peste 2.500 de angajaţi.  

    Holdingul Superbet operează sub trei entităţi – entitatea din România, o entitate pentru activităţile din Europa Centrală şi de Est, cu baza la Viena şi entitatea globală, de superbet.com, cu baza în Gibraltar.

    Potrivit informaţiilor disponibile, valoarea totală a pieţei româneşti de pariuri se situează la circa 1 miliard de euro; volumul pariurilor sportive şi casino (wagered amounts) din online şi offline cumulând circa 4 miliarde de euro.

     

  • Operatorul telecom din România care îţi dă un Galaxy S8 la preţ de 1 leu dacă treci la ei din alte reţele

    Printre smartphone-urile disponibile la tariful redus se numără şi vârful de gamă Samsung Galaxy S8 (cu un abonament de 45 de euro pe lună), însă operatorul nu precizează câte unităţi sunt disponibile la acest preţ.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ryanair s-a răzgândit: Operatorul aerian low-cost anunţă noi schimbări importante pentru clienţi

    Din 6 septembrie 2017, tariful pentru bagajul înregistrat a fost redus de la 35€/£ la 25€/£ pentru toate bagajele, iar greutatea tolerată a crescut de la 15kg la 20kg pentru toate bagajele.

    Ulterior, din 15 ianuarie 2018, doar clienţii cu Prioritate (incluzând Plus, Flexi Plus & Family Plus) vor putea să transporte două bagaje de mână în aeronavă.

    Restul clienţilor (fără Prioritate) vor putea să-şi transporte în cabină doar un bagaj mic de mână, în timp ce al doilea bagaj (mai mare) va trebui trimis la cala de bagaje (gratuit) la poarta de îmbarcare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Ryanair s-a răzgândit: Operatorul aerian low-cost anunţă noi schimbări importante pentru clienţi

    Din 6 septembrie 2017, tariful pentru bagajul înregistrat a fost redus de la 35€/£ la 25€/£ pentru toate bagajele, iar greutatea tolerată a crescut de la 15kg la 20kg pentru toate bagajele.

    Ulterior, din 15 ianuarie 2018, doar clienţii cu Prioritate (incluzând Plus, Flexi Plus & Family Plus) vor putea să transporte două bagaje de mână în aeronavă.

    Restul clienţilor (fără Prioritate) vor putea să-şi transporte în cabină doar un bagaj mic de mână, în timp ce al doilea bagaj (mai mare) va trebui trimis la cala de bagaje (gratuit) la poarta de îmbarcare.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Vodafone lansează un atac uriaş la numai o zi după decizia surpriză a Telekom. Este pentru prima oară în România când se întâmplă asta

    “Reţeaua a primit funcţionalităţi foarte avansate specifice 5G, facem astfel practic legătura între 4G şi 5G”, a spus Buliga, care a realizat un test live în cadrul conferinţei cu un terminal Samsung Galaxy S8 Plus. În cadrul testului telefonul a descărcat date la o viteză de peste 740 Mbps. Terminalul a rulat o versiune specială de software – care îi permite să exploateze noile funcţionalităţi şi tehnologii implementate la nivel de reţea de către Vodafone. Versiunea de software urmează să fie disponibilă pentru clienţii Vodafone după ce compania sud coreeană va finaliza testele, cel mai probabil la finele acestui an, începutul anului viitor.

    În prezent, clienţii Vodafone care au achiziţionat terminale Samsung din gama Galaxy S8 de la companie, şi au primit astfel o nouă versiune de software, au deja acces la viteze de descărcare a datelor de până la 500 Mbps, conform reprezentanţilor Vodafone. Clienţii care au terminale Samsung S8 achiziţionate de pe piaţa liberă şi nu de la Vodafone trebuie să meargă la un service al operatorului pentru a le fi instalate versiunea de software care le permite accesarea vitezelor de până la 500 Mbps. Gama de smartphone-uri care oferă acces la aceste viteze va fi extinsă, au adăugat reprezentanţii operatorului.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât câştigă o stewardesă pe lună? Ana Maria Tutoveanu, fost însoţitor de bord: „În cinci ani am văzut peste 90 de ţări“

     În aviaţia privată salariul este mult mai mare, urcă undeva la 4.000-5.000 de euro lunar. Stăteam la hoteluri de patru sau cinci stele“, a spus Ana Maria Tutoveanu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cât câştigă o stewardesă pe lună? Ana Maria Tutoveanu, fost însoţitor de bord: „În cinci ani am văzut peste 90 de ţări“

     În aviaţia privată salariul este mult mai mare, urcă undeva la 4.000-5.000 de euro lunar. Stăteam la hoteluri de patru sau cinci stele“, a spus Ana Maria Tutoveanu în cadrul emisiunii de business ZF Live.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Dezvăluirile angajaţilor Ryanair: ”Rupem tăcerea: am fost întâmpinaţi cu contracte de muncă înşelătoare şi, pentru cei mai mulţi dintre noi, cu zero contribuţii la pensii“

    Pe reţelele sociale nu sunt afişate telefoanele primite în miez de noapte de la compania care îi anunţă că trebuie să îşi înlocuiască un coleg bolnav, faptul că nu pot să îşi vadă prietenii sau familia la final de zi sau săptămână, ori manualele în limba engleză din care trebuie să înveţe rolul fiecărui buton din avion, lucruri care par, la prima vedere, câteva dintre provocările unui loc de muncă la altitudine mare. Pe lângă stresul general cauzat de un astfel de job, nemulţumirile angajaţilor din aviaţie sunt mai complexe – şi, în general, se leagă de restructurări şi insatisfacţie în ce priveşte schemele de pensii în cazul angajaţilor operatorilor tradiţionali şi de salarii mici şi condiţii contractuale nefavorabile în cazul operatorilor low-cost.

    Ne vom axa pe aceştia din urmă, aduşi în lumină de recentul conflict generat de anulările de zboruri ale Ryanair, care pare să fi deschis o adevărată cutie a Pandorei.

    Operatorul aerian low-cost Ryanair a anunţat vineri, 16 septembrie, că va anula între 40 şi 50 de zboruri pe zi, în încercarea de a îmbunătăţi punctualitatea zborurilor companiei, scrie BBC. Compania aerienă cu sediul în Irlanda a anunţat acest plan, declarând că este ”inacceptabil“ faptul că punctualitatea aeronavelor Ryanair a scăzut sub nivelul de 80% în prima jumătate a acestei luni. De asemenea, reprezentanţii companiei au declarat iniţial, potrivit BBC, că trebuie să evite întârzierile şi din cauza unei plecări masive a personalului.

    După câteva zile, compania a revenit cu o listă a zborurilor anulate, dar şi cu declaraţiile oficiale ale CEO-ului companiei, Michael O’Leary: ”Ryanair nu duce lipsă de piloţi – am reuşit să funcţionăm la capacitate maximă în lunile de vârf iunie, iulie şi august – dar am încurcat alocarea concediilor anuale ale piloţilor în septembrie şi octombrie, fiindcă încercăm să alocăm un concediu pentru un an întreg într-o perioadă de nouă luni, din aprilie în decembrie, de unde s-a creat o suprapunere a concediilor piloţilor. Această problemă nu va mai apărea anul viitor, când Ryanair se întoarce la concediul calendaristic cuprins între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2018. Este un dezastru pe care ni-l asumăm. Îmi cer scuze sincere pentru orice îngrijorare cauzată clienţilor noştri în weekendul care a trecut. Am luat decizia să anulăm această mică proporţie de 2.500 de zboruri pentru a oferi rezervele suplimentare de personal necesare şi a proteja punctualitatea celorlalte 98% din zborurile care nu vor fi afectate de aceste anulări“, a declarat Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair.

    Ulterior, într-un memo furnizat angajaţilor de Michael Hickey, chief operations officer în cadrul Ryanair, compania a anunţat că oferă un bonus, fără taxe, de 12.000 de lire sau 12.000 de euro piloţilor şi 6.000 de lire sau 6.000 de euro copiloţilor care vor opera aeronavele în perioada septembrie – 31 octombrie. Bonusul va fi acordat în noiembrie 2018, iar piloţii şi copiloţii îl vor primi dacă vor zbura peste 800 de ore cu Ryanair până la 31 octombrie 2018. Totodată, toţi angajaţii Ryanair vor primi, de la 1 octombrie, o mărire a plăţii pentru nopţile petrecute în afara bazei, de la 28 euro sau 22 lire sterline la 75 euro sau 68 lire sterline pe noapte; compania a declarat că lucrează şi cu un furnizor extern de management hotelier, pentru o mai bună acomodare a personalului navigant odată ajunşi la destinaţiile din afara bazei.

    În încheiere, Hickey a mulţumit piloţilor care au fost dispuşi să renunţe la o parte din luna de concediu, subliniind: ”Sper că aceste iniţiative demonstrează aprecierea mea faţă de susţinerea voastră“. Acest semn de apreciere nu a fost însă acceptat de toţi piloţii: un grup de piloţi de la Ryanair a respins bonusul de 12.000 de lire oferit în schimbul orelor suplimentare de muncă. Potrivit unor surse din interiorul companiei, piloţi care fac parte din 17 din cele 80 de baze europene ale companiei au transmis că majoritatea nu sunt de acord cu bonusul financiar în schimbul orelor suplimentare de muncă. Ei doresc, în schimb, noi contracte şi condiţii mai bune de muncă.

    Noile contracte pe care le cer piloţii vor contribui la oprirea exodului din companie, un număr mare de colegi părăsind operatorul aviatic pentru locuri de muncă mai bune, potrivit scrisorii transmise de piloţii care operează aeronave în Germania, Italia, Olanda, Belgia şi Suedia. ”Noi, mai jos semnaţii, rupem tăcerea. S-au scurs decenii de când suntem cei mai uitaţi angajaţi europeni ai unui operator aerian. Ne-am adus talentele, entuziasmul şi tinereţea în Ryanair, în speranţa că vom începe cariere lungi şi prin care vom fi recompensaţi. Am fost întâmpinaţi cu contracte de muncă substandard, de scheme de angajare pe cont propriu, înşelătoare, o securitate a locului de muncă ce tinde către zero şi, pentru cei mai mulţi dintre noi, zero contribuţii la pensii“, ar fi scris angajaţii într-o primă scrisoare adresată adresa senior managementului companiei, potrivit documentului furnizat de surse interne din cadrul Ryanair.

    Angajaţii subliniază cum, timp de mai multe decenii, managementul companiei nu a dorit recunoaşterea unui sindicat, iar curţile de judecată irlandeze au susţinut decizia companiei; prin urmare, niciun contract colectiv de muncă nu a existat vreodată în cadrul Ryanair. ”Considerăm că aceasta este o violare a drepturilor de bază ale omului şi vă reamintim că acesta este secolul XXI, nu XIX. Vă reamintim, de asemenea, că «low-cost» este un termen de marketing folosit de operatorii aerieni şi nu o metodă prin care să îţi plăteşti angajaţii cu mai puţini bani. Sunteţi acum într-o criză reputaţională corporate, în timp ce lăsaţi sute de mii de pasageri naufragiaţi în toată Europa fiindcă aveţi aeronave fără personal care să le opereze. Această criză era inevitabilă. Ne-aţi tratat atât de rău, încât majoritatea dintre noi renunţă mai repede decât ne-aţi putea înlocui“, spun angajaţii în scrisoare.

  • Dezvăluirile angajaţilor Ryanair: ”Rupem tăcerea: am fost întâmpinaţi cu contracte de muncă înşelătoare şi, pentru cei mai mulţi dintre noi, cu zero contribuţii la pensii“

    Pe reţelele sociale nu sunt afişate telefoanele primite în miez de noapte de la compania care îi anunţă că trebuie să îşi înlocuiască un coleg bolnav, faptul că nu pot să îşi vadă prietenii sau familia la final de zi sau săptămână, ori manualele în limba engleză din care trebuie să înveţe rolul fiecărui buton din avion, lucruri care par, la prima vedere, câteva dintre provocările unui loc de muncă la altitudine mare. Pe lângă stresul general cauzat de un astfel de job, nemulţumirile angajaţilor din aviaţie sunt mai complexe – şi, în general, se leagă de restructurări şi insatisfacţie în ce priveşte schemele de pensii în cazul angajaţilor operatorilor tradiţionali şi de salarii mici şi condiţii contractuale nefavorabile în cazul operatorilor low-cost.

    Ne vom axa pe aceştia din urmă, aduşi în lumină de recentul conflict generat de anulările de zboruri ale Ryanair, care pare să fi deschis o adevărată cutie a Pandorei.

    Operatorul aerian low-cost Ryanair a anunţat vineri, 16 septembrie, că va anula între 40 şi 50 de zboruri pe zi, în încercarea de a îmbunătăţi punctualitatea zborurilor companiei, scrie BBC. Compania aerienă cu sediul în Irlanda a anunţat acest plan, declarând că este ”inacceptabil“ faptul că punctualitatea aeronavelor Ryanair a scăzut sub nivelul de 80% în prima jumătate a acestei luni. De asemenea, reprezentanţii companiei au declarat iniţial, potrivit BBC, că trebuie să evite întârzierile şi din cauza unei plecări masive a personalului.

    După câteva zile, compania a revenit cu o listă a zborurilor anulate, dar şi cu declaraţiile oficiale ale CEO-ului companiei, Michael O’Leary: ”Ryanair nu duce lipsă de piloţi – am reuşit să funcţionăm la capacitate maximă în lunile de vârf iunie, iulie şi august – dar am încurcat alocarea concediilor anuale ale piloţilor în septembrie şi octombrie, fiindcă încercăm să alocăm un concediu pentru un an întreg într-o perioadă de nouă luni, din aprilie în decembrie, de unde s-a creat o suprapunere a concediilor piloţilor. Această problemă nu va mai apărea anul viitor, când Ryanair se întoarce la concediul calendaristic cuprins între 1 ianuarie şi 31 decembrie 2018. Este un dezastru pe care ni-l asumăm. Îmi cer scuze sincere pentru orice îngrijorare cauzată clienţilor noştri în weekendul care a trecut. Am luat decizia să anulăm această mică proporţie de 2.500 de zboruri pentru a oferi rezervele suplimentare de personal necesare şi a proteja punctualitatea celorlalte 98% din zborurile care nu vor fi afectate de aceste anulări“, a declarat Michael O’Leary, CEO-ul Ryanair.

    Ulterior, într-un memo furnizat angajaţilor de Michael Hickey, chief operations officer în cadrul Ryanair, compania a anunţat că oferă un bonus, fără taxe, de 12.000 de lire sau 12.000 de euro piloţilor şi 6.000 de lire sau 6.000 de euro copiloţilor care vor opera aeronavele în perioada septembrie – 31 octombrie. Bonusul va fi acordat în noiembrie 2018, iar piloţii şi copiloţii îl vor primi dacă vor zbura peste 800 de ore cu Ryanair până la 31 octombrie 2018. Totodată, toţi angajaţii Ryanair vor primi, de la 1 octombrie, o mărire a plăţii pentru nopţile petrecute în afara bazei, de la 28 euro sau 22 lire sterline la 75 euro sau 68 lire sterline pe noapte; compania a declarat că lucrează şi cu un furnizor extern de management hotelier, pentru o mai bună acomodare a personalului navigant odată ajunşi la destinaţiile din afara bazei.

    În încheiere, Hickey a mulţumit piloţilor care au fost dispuşi să renunţe la o parte din luna de concediu, subliniind: ”Sper că aceste iniţiative demonstrează aprecierea mea faţă de susţinerea voastră“. Acest semn de apreciere nu a fost însă acceptat de toţi piloţii: un grup de piloţi de la Ryanair a respins bonusul de 12.000 de lire oferit în schimbul orelor suplimentare de muncă. Potrivit unor surse din interiorul companiei, piloţi care fac parte din 17 din cele 80 de baze europene ale companiei au transmis că majoritatea nu sunt de acord cu bonusul financiar în schimbul orelor suplimentare de muncă. Ei doresc, în schimb, noi contracte şi condiţii mai bune de muncă.

    Noile contracte pe care le cer piloţii vor contribui la oprirea exodului din companie, un număr mare de colegi părăsind operatorul aviatic pentru locuri de muncă mai bune, potrivit scrisorii transmise de piloţii care operează aeronave în Germania, Italia, Olanda, Belgia şi Suedia. ”Noi, mai jos semnaţii, rupem tăcerea. S-au scurs decenii de când suntem cei mai uitaţi angajaţi europeni ai unui operator aerian. Ne-am adus talentele, entuziasmul şi tinereţea în Ryanair, în speranţa că vom începe cariere lungi şi prin care vom fi recompensaţi. Am fost întâmpinaţi cu contracte de muncă substandard, de scheme de angajare pe cont propriu, înşelătoare, o securitate a locului de muncă ce tinde către zero şi, pentru cei mai mulţi dintre noi, zero contribuţii la pensii“, ar fi scris angajaţii într-o primă scrisoare adresată adresa senior managementului companiei, potrivit documentului furnizat de surse interne din cadrul Ryanair.

    Angajaţii subliniază cum, timp de mai multe decenii, managementul companiei nu a dorit recunoaşterea unui sindicat, iar curţile de judecată irlandeze au susţinut decizia companiei; prin urmare, niciun contract colectiv de muncă nu a existat vreodată în cadrul Ryanair. ”Considerăm că aceasta este o violare a drepturilor de bază ale omului şi vă reamintim că acesta este secolul XXI, nu XIX. Vă reamintim, de asemenea, că «low-cost» este un termen de marketing folosit de operatorii aerieni şi nu o metodă prin care să îţi plăteşti angajaţii cu mai puţini bani. Sunteţi acum într-o criză reputaţională corporate, în timp ce lăsaţi sute de mii de pasageri naufragiaţi în toată Europa fiindcă aveţi aeronave fără personal care să le opereze. Această criză era inevitabilă. Ne-aţi tratat atât de rău, încât majoritatea dintre noi renunţă mai repede decât ne-aţi putea înlocui“, spun angajaţii în scrisoare.