BusinessMagazin

Tag: Obama

  • Administraţia Obama, cea mai “periculoasă” pentru presă din istoria SUA

    Potrivit publicaţiei, şefa Biroului de la Washington al ziarului USA Today Susan Page a adăugat aceste critici celor formulate anterior, într-un seminar organizat sâmbătă de Asociaţia Corespondenţilor la Casa Albă (WHCA), referindu-se la investigaţiile preşedinţiei asupra scurgerilor de informaţii şi la catalogarea de către aceasta a jurnalistului James Rosen de la Fox News drept un posibil “co-conspirator” în încălcarea legii cu privire la spionaj (Espionage Act), relatează Washington Post online.

    Între alţii, fostul editor executiv de la New York Times (NYT) Jill Abramson a subliniat, anterior, că “aceasta este cea mai secretoasă Casă Albă în a cărei acoperire am fost implicat”, iar reporterul NYT James Risen a spus pur să simplu “eu cred că Obama urăşte presa”. De asemenea Bob Schieffer de la CBS News a apreciat că “această administraţie exercită un control mai mare decât cea a lui George W. Bush şi a celei dinaintea acesteia”.

    WHCA a convocat seminarul atât pentru a elabora strategii despre modul de a deschide alte căi către administraţia lui Barack Obama – care se proclamă cea mai transparentă din istorie, cât şi pentru a compara “poveşti” care arată în multe privinţe că aceasta nu este ceea ce pretinde. Peter Baker, un reporter-veteran la Washington de la NYT, a dat ca exemplu faptul că a primit o notă de la Casa Albă în care se preciza că preşedintele a fost informat despre subiectul respectiv.

    Corespondenţii au criticat, de asemenea, organizarea unor briefinguri ample pentru “informaţii profunde de background”, în prezenţa a până la 40 de reporteri, cărora li se interzice să scrie numele oficialilor care participă şi să citeze ceea ce li se spune. Corespondentul-şef la Casa Albă al ABC Nwes Jonathan Karl a subliniat că administraţia nu a oferit absolut nicio informaţie în timpul dublului atac cu bombă de la Boston, aflând pe alte căi că FBI trimite echipa de interogatori în oraş, ceea ce nu ar fi aflat de la Casa Albă, a insistat el.

    Exprimarea acestor nemulţumiri sâmbătă a avut loc în contextul în care preşedintele Obama a primit-o cu o zi înainte pe infirmiera Nina Pham din Texas, după încheierea perioadei de recuperare, la Institutele Naţionale de Sănătate (NIH), în urma infectării cu Ebola. Casa Albă a anunţat că doar fotografi vor fi primiţi la eveniment, dar nu şi ziarişti şi cameramani.

    Potrivit preşedintei WHCA Christi Parsons, Casa Albă a “crescut” numărul oportunităţilor pentru fotografi, în urma unui protest de anul trecut, şi discută săptămânal cu Asociaţia “oportunităţi pentru o acoperire mai mare”. De asemenea Asociaţia lucrează la un set de “obiective” pentru “mai mult acces” la Casa Albă.

    “Credem în valoarea transparenţei şi de aceea acţionăm pentru a oferi cât mai mult acces putem. Acestea fiind spuse, presa are responsabilitatea să facă presiune să obţină mai mult acces, iar dacă nu obţine înseamnă că nu-şi face meseria”, a comentat Eric Schultz, un purtător de cuvânt al Casei Albe, pe aceste teme.

  • Barack Obama îndeamnă cetăţenii americani să nu cedeze “isteriei” generate de Ebola

    “Noi toţi – cetăţeni, lideri politici, instituţii media – avem responsabilităţi. Este o boală gravă, dar nu trebuie să cedăm isteriei sau temerilor, pentru că astfel ne va fi mai greu să îi informăm pe oameni cu exactitate. Trebuie să ne lăsăm conduşi de ştiinţă. Trebuie să vedem realitatea”, a pledat Barack Obama.

    “Statele Unite nu se confruntă cu o epidemie de Ebola”, a insistat liderul de la Casa Albă.

    Un pacient venit din Liberia a decedat, în Texas, de Ebola, iar două asistente medicale care l-au îngrijit au luat boala.

    Febra hemoragică Ebola a provocat moartea a cel puţin 4.555 de persoane dintre cele 9.216 cazuri înregistrate în şapte ţări (Liberia, Sierra Leone, Guineea, Nigeria, Senegal, Spania şi SUA), potrivit celui mai recent bilanţ al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS).

  • Barack Obama evocă, în discursul la ONU, “tensiunile rasiale” din Statele Unite

    “Într-o perioadă marcată de instabilitatea din Orientul Mijlociu şi din Europa de Est, ştiu că lumea a acordat atenţie şi evenimentelor din oraşul american Ferguson, din statul Missouri”, a declarat el.

    “Da, avem propriile tensiuni rasiale şi etnice”, a adăugat preşedintele Statelor Unite.

    Revolte cu caracter rasial au avut loc aproape două săptămâni în oraşul Ferguson, după ce Michael Brown, un tânăr de culoare, în vârstă de 18 ani, a fost ucis de un poliţist alb în circumstanţe controversate, la 9 august.

    Uciderea tânărului Michael Brown a luat amploare naţională şi a fost dezbătută pe prima pagină a ziarelor din Statele Unite, provocând temeri în legătură cu izbucnirea unor revolte rasiale.

  • Ucraina, paşi spre pace cu spatele la zid

    Amânarea vizează reducerea de către Ucraina a tarifelor vamale pentru mărfurile importate din UE, măsură contestată de Rusia, care susţine că efectul ar fi inundarea Rusiei cu mărfuri din UE reexportate de Ucraina. Moscova ameninţase că dacă nu se renunţă la această măsură, va aboli regimul comercial preferenţial cu Ucraina, ceea ce ar fi dat o nouă lovitură economiei ucrainene.

    Liderul de la Kiev, Petro Poroşenko, a făcut şi o vizită la Washington, unde a pledat cauza ţării sale în faţa Congresului şi s-a întâlnit cu preşedintele Barack Obama şi cu secretarul de stat John Kerry. El a cerut încă o dată arme, argumentând că Ucraina merită un statut special de aliat al SUA şi ca atare se califică spre a primi asistenţă militară specială, însă administraţia SUA a refuzat din nou orice livrare de arme ofensive. Potrivit CNN, Poroşenko a spus că “nu poate câştiga nimeni un război numai cu pături”, făcând astfel aluzie la echipamentele livrate până acum Ucrainei de partenerii occidentali. Casa Albă a anunţat însă şi de data aceasta că va oferi Kievului tot un pachet de echipamente defensive, în valoare de 46 mil. dolari, cuprinzând echipamente de protecţie antigonţ, căşti, vehicule militare şi ochelari cu viziune nocturnă.

    În paralel, spre a detensiona situaţia din Doneţk şi Lugansk, parlamentul de la Kiev a aprobat o serie de legi care garantează o mai mare autonomie pentru aceste regiuni, organizarea de alegeri la 7 decembrie în districtele separatiste şi o amnistie a separatiştilor, cu excepţia celor dovediţi de “crime, violuri şi terorism”. Conflictul dintre trupele guvernamentale şi separatiştii susţinuţi de militari ruşi s-a soldat până acum cu aproape 2.900 de morţi, în timp ce aproximativ 630.000 de persoane au fost strămutate, conform ONU.

    Guvernatorul băncii centrale ucrainene, Valeria Gontareva, a avertizat, în context, că prelungirea luptelor cu separatiştii ar determina o scădere a PIB cu 9-10% anul acesta, în special în condiţiile în care exporturile către Rusia s-ar putea reduce cu 35%. Petro Poroşenko a declarat însă, potrivit Kyiv Post, că în situaţia economică actuală caracterizată de ameninţarea din partea Rusiei, complexul militaro-industrial naţional ar putea deveni unul dintre principalele motoare ale economiei.

  • Camera Reprezentanţilor din SUA îl condamnă pe Obama pentru schimbul de prizonieri talibani

    Rezoluţia, care are doar o valoare simbolică, a fost depusă de către republicani şi a primit susţinerea unei părţi a democraţilor (22 din 199), fiind votată cu 249 de voturi “pentru” şi 163 “împotrivă”.

    Conform legislaţiei americane, administraţia Barack Obama trebuia să informeze Congresul cu privire la proiectul său vizând schimbul de prizonieri cu 30 de zile înainte.

    Sergentul Bergdahl a fost dat dispărut în Afganistan, în 2009. După cinci ani de captivitate, Washingtonul temându-se pentru sănătatea sa, el a fost eliberat în schimbul a cinci talibani deţinuţi la baza militară americană de la Guantanamo şi transferaţi în Qatar.

    Schimbul a provocat o furtună politică la Washington. În opinia unor aleşi conservatori, preţul plătit pentru Bowe Bergdahl, acuzat de unii că a dezertat, a fost prea mare. Totodată, alţi aleşi apreciau că negocierile cu “teroriştii” constituie un precedent periculos.

    “Negociind cu teroriştii, administraţia Obama a încurajat duşmanii noştri”, a declarat marţi John Boehner, preşedintele Camerei Reprezentanţilor .

  • Barack Obama: “Toată lumea poate vedea că forţe ruse se află în Ucraina”

    “Rusia este responsabilă de violenţele din estul Ucrainei. Violenţa este încurajată de Rusia. Separatiştii sunt antrenaţi de Rusia. Ei sunt înarmaţi şi finanţaţi de Rusia”, a denunţat preşedintele american.

    “Este evident în ochii întregii lumi că forţe ruse se află în Ucraina”, a declarat Obama, în cursul unei conferinţe de presă.

    Totuşi, el a subliniat că Statele Unite “nu vor recurge la forţă pentru a soluţiona problema ucraineană”.

    “Incursiunea rusă care are loc la ora actuală în Ucraina nu poate duce decât” la sancţiuni suplimentare împotriva Rusiei, a adăugat preşedintele american.

    De asemenea, în cursul unei convorbiri telefonice, Obama şi cancelarul german Angela Merkel au convenit că acţiunile Rusiei în Ucraina “nu pot rămâne fără consecinţe”, a anunţat Berlinul.

    Preşedintele american şi cancelarul german au “avertizat că un astfel de comportament (al Rusiei) nu poate rămâne fără consecinţe”, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului german.

    În acest context, Obama a declarat că îl va primi pe Poroşenko luna viitoare, la Casa Albă.

    Ambasadorul Statelor Unite la Naţiunile Unite, Samantha Power, a declarat joi că Rusia trebuie să înceteze “minciunile” şi operaţiunile de alimentare a conflictului din Ucraina.

    La rândul său, ambasadorul rus Vitali Ciurkin a acuzat Statele Unite că trimit în Ucraina “zeci de consilieri”, iar armata ucraieană “bombardează civili”.

    Administraţia prooccidentală de la Kiev a afirmat joi că “trupe ruse” au preluat controlul asupra oraşului frontalier strategic Novoazovsk, situat la 100 de kilometri sud de bastionul rebel Doneţk. Kievul a denunţat, de la începutul crizei, prezenţa unor mercenari şi militari ruşi pe teritoriul ucrainean.

    Aleksandr Zaharcenko, “premierul” autoproclamatei “Republici populare Doneţk”, a confirmat că aproximativ 4.000 de mercenari ruşi, inclusiv mulţi militari activi aflaţi în concediu, au participat în ultimele luni la luptele din sud-estul Ucrainei. Însă Ministerul rus al Apărării a dat asigurări că în estul Ucrainei nu sunt militari ruşi.

     

  • Ziua internaţională a stângacilor, sărbătorită pe 13 august

    Ziua de 13 august este Ziua internaţională a stângacilor, motiv de bucurie pentru cei aproximativ 10% dintre noi. Data a fost proclamată în 1996 pentru a atrage atenţia asupra anumitor dificultăţi ce reies din folosirea cu precădere a mâinii stângi.

    În lume au existat, de-a lungul timpului, personalităţi ce foloseau în principal mâna stângă. Iată câteva dintre acestea.

    1. Barack Obama

    2. Bill Gates

    3. Oprah Winfrey

    4. Napoleon Bonaparte

    5. Leonardo da Vinci

    6. Marie Curie

    7. Jimi Hendrix

  • Hillary Clinton îl critică pe Obama că a lăsat în Siria un gol “umplut de către jihadişti”

    “Faptul că nu a ajutat la construirea unei armate credibile cu cei care s-au aflat la originea manifestaţiilor împotriva (preşedintelui Bashar) al-Assad – între ei se aflau islamişti, laici şi tot ceea ce se află între cele două (categorii) – a creat un gol pe care jihadiştii l-au umplut astăzi”, a declarat Clinton pentru săptămânalul The Atlantic.

    Acest interviu a fost realizat înainte ca preşedintele american să anunţe atacuri aeriene asupra grupării Statul Islamic (SI), în Irak, dar a fost publicat duminică.

    Ea i-a mai reproşat preşedintelui absenţa unei doctrine în politica internaţională, referindu-se la un slogan al lui Obama, “Să nu faci lucruri idioate”.

    “Naţiunile mari au nevoie de principii directoare, iar «să nu faci lucruri idioate» nu este un principiu director”, a subliniat ea.

    Potrivit mai multor editorialişti politici, aceasta este cea mai dură critică publică pe care Clinton i-o adresează lui Obama de când a părăsit postul, în 2011, în contextul în care se spune că ar intenţiona să candideze în alegerile democrate primare în vederea alegerilor prezidenţiale din 2016.

    “Unul dintre motivele care mă îngrijorează în legătură cu ceea ce se întâmplă în Orientul Mijlociu este această capacitate pe care o au grupurile jihadiste de a roi, iar acest lucru ar putea să afecteze Europa şi ar putea să afecteze Statele Unite”, a declarat Clinton, ale cărei afirmaţii şi argumente par să semene cu ale unor congresmeni republicani influenţi, ca John McCain sau Lindsey Graham.

    “Grupările jihadiste preiau controlul asupra unui teritoriu, dar nu rămân niciodată acolo. Scopul lor este să se extindă. Raţiunea lor de a fi este opoziţia lor faţă de Occident, faţă de cruciaţi, faţă de… Completaţi dumneavoastră punctele de suspensie. Fiecare dintre noi poate face parte dintr-una dintre categoriile (pe care le vizează ei)”, a spus ea.

    Fosta şefă a diplomaţiei americane a declarat că a reflectat îndelung la îndiguirea (o doctrină americană din Războiul Rece care avea obiectivul să oprească expansiunea Uniunii Sovietice), la o disuasiune şi la înfrângerea acestora.

    În ceea ce priveşte ameninţarea extremiştilor islamişti, Clinton a sugerat că America va reuşi atunci când va avea un plan general cu un scop clar, citând exemplul prăbuşirii fostei Uniuni Sovietice şi înfrângerea comunismului.

  • Obama: Raidurile aeriene în Irak vor continua dacă va fi necesar. Acest lucru nu înseamnă că SUA sunt implicate într-un nou război

    Obama a explicat că a ordonat raidurile aeriene asupra poziţiilor grupului terorist sunnit Stat Islamic pentru a proteja personalul american din oraşul Erbil.

    “Raidurile vor continua dacă va fi necesar”, a spus Obama.

    “Acest lucru nu înseamnă că Statele Unite sunt implicate într-un nou război în Irak; nu se pune problema trimiterii de efective suplimentare pe teren. Dar … nu putem permite teroriştilor să obţină un refugiu permanent pentru atacarea Statelor Unite”, a subliniat Obama.

     

  • Camera Reprezentanţilor din SUA aprobă o procedură judiciară împotriva lui Barack Obama

    Camera a adoptat cu 225 de voturi pentru şi 201 împotrivă o rezoluţie care îl autorizează pe preşedintele Camerei, John Boehner, să lanseze o procedură judiciară contra lui Obama pentru încălcarea responsabilităţilor sale constituţionale, prin faptul că nu a aplicat cu fidelitate legea reformei în sănătate în 2010. Toţi democraţii au votat împotrivă.

    “În loc să depună plângeri împotriva mea, doar pentru că îmi fac munca, Congresul ar trebui să-şi vadă de treabă şi să facă viaţa americanilor care i-au ales mai bună”, a reacţionat miercuri Obama, care efectua o vizită în statul american Missouri.

    Republicanii l-au acuzat în repetate rânduri pe Obama că a adoptat o serie de ordonanţe prezidenţiale care ar depăşi atribuţiile Executivului, în special reglementări privind situaţia imigranţilor, în 2012, întârzieri în aplicarea reformelor în domeniul sănătăţii, în ultimii ani, şi, recent, eliberarea a cinci talibani de la Guantanamo în schimbul sergentului american Bowe Bergdahl, care era ţinut ostatic în Afganistan.

    Pe fondul criticilor republicanilor, Curtea Supremă de Justiţie din SUA a limitat atribuţiile constituţionale ale preşedintelui Barack Obama de a numi prin ordonanţe membri ai Administraţiei federale.