”Violenţele care necesitau restabilirea ordinii publice s-au întâmplat mult mai târziu, când s-a dat foc la fel de fel de elemente de mobilier urban Nu are importanţă unde erau. (Ordinul – n.r.) Era de restabilirea ordinii publice. Nu putea să eliberăm un spaţiu şi pe străzi să se întâmple acte de vandalism sau de terorism. Cred că era după 12 noaptea (când am semnat ordinul – n.r.). (…) Nu ştiu ce spune MAI şi eu spun ce spun eu”, a spus Speranţa Cliseru.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) arată că de vineri, de la ora 15 până duminică la ora 23, îndeosebi în timpul amiezelor şi serilor, vor fi perioade de timp cu instabilitate atmosferică ce se va manifesta prin vijelii, frecvente descărcări electrice, averse ce vor avea şi caracter torenţial şi izolat grindină.
Pe arii restrânse se vor înregistra ploi, cantităţile de apă putând depăşi 35 – 40 l/mp.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
La Tagoo, în Vama Veche, piscina azurie şi zidurile albe ale pensiunii te trimit imediat cu gândul la Grecia, iar dacă totuşi există nostalgici, aceştia îşi pot găsi leacul la Sandalandala, un camping cu de toate, de la duşuri la maşini de spălat, plus o terasă cu cuptor pe lemne şi cărţi la raft.
Pentru ceva mai multă linişte, în 2 Mai, la Casa Stavros se înfiripă o atmosferă care îţi aminteşte de Melrose Place. Toată lumea vorbeşte cu toată lumea, conversaţiile curgând la fel de lin ca o tură prin bazinul pensiunii.
În Olimp au apărut primele proiecte care aduc conceputul de bungalow la malul mării, iar marile unităţi vedetă din Neptun, celebrele hoteluri Belvedere, Amfiteatru, Panoramic, intră în renovare.
La hotelul Europa din Eforie Nord abia a fost finalizată investiţia într-o piscină cu apă sărată din lacul Techirghiol, iar în Agigea, Pescăria lui Matei ajunge anul acesta la un business de peste 11 milioane de lei, fiind poate cel mai cunoscut restaurant pescăresc de pe litoralul românesc.
Scurta enumerare de mai sus se vede în cifre.
Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că în perioada 2013-2017 numărul unităţilor de cazare din municipiul Mangalia a crescut de la 160 la 247 de hoteluri sau pensiuni, în contextul în care numărul de unităţi de cazare la nivelul judeţului Constanţa, care au avut o cifră de afaceri mai mare de zero, a ajuns anul trecut la 579 de unităţi, de la 430, câte erau în 2013.
Ce fac primăriile din sudul litoralului?
Mangalia are în grija sa staţiunile Saturn, Venus, Jupiter, Cap Aurora, Neptun şi Olimp, dar până la închiderea ediţiei reprezentanţii primăriei nu au putut preciza care sunt investiţiile majore în infrastructură aflate în derulare şi nici nu au dat detalii despre proiectele viitoare. La primăria Limanu, cea care are în administrare Vama Veche şi 2 Mai, lucrurile stau la fel. Nimeni de la primărie nu a putut fi contactat până la închiderea ediţiei, în afară de un robot telefonic deloc comunicativ. După cum se vede însă în statistici, lucrurile se mişcă şi aşa. La primăria din Eforie, situaţia este mai roz, cel puţin pe partea de comunicare.
„Avem mai multe proiecte în derulare”, spune Robert Nicolae Şerban, primarul oraşului Eforie. Printre acestea se numără un proiect pentru reabilitarea infrastructurii de utilitate publică în valoare de aproape 22 de milioane de lei semnat în martie, anul acesta, care este deja în faza de implementare. Şi pentru amenajarea lacului Belona, care se întinde pe o suprafaţă de 52.104 metri pătraţi, având şi peste 17.000 de metri pătraţi de teren adiacent, a fost semnată
o finanţare de aproape 21 de milioane de lei în vara anului trecut,
proiectul fiind în curs de implementare, potrivit datelor furnizate de primăria Eforie.
Cei care au investit însă în Eforie vin cu alte cerinţe
„În primul rând vorbim de accesul rutier, mai ales în zona Eforie, unde circulaţia se îngustează din cauza accesului pietonal în trepte spre plajă. O soluţie ar fi şi aici pasarelele de acces, ca în staţiunea Mamaia. În zona sudului, implicarea financiară a Primăriei Mangalia este destul de mică, ţinând cont că oraşul Mangalia nu poate susţine administrarea a şase staţiuni, deci probabil implicarea de la nivel central ar contribui mult la administrarea lor adecvată”, spun reprezentanţii Ana Hotels, grup controlat de omul de afaceri George Copos, care în 2001 a preluat hotelul Europa din Eforie Nord. Unitatea este azi una dintre cele mai frumoase din sudul litoralului, dar investiţiile au fost substanţiale.
„În urma lucrărilor de modernizare au fost refăcute complet compartimentările şi finisajele de la interior şi exterior. Investiţia s-a ridicat la aproximativ 24 de milioane de euro, inclusiv pentru spa, care nu exista anterior. Cele 11 niveluri de cazare dispun în total de 221 camere.”
Spa-ul are 45 cabinete şi camere de tratament pentru tratamente balneare, beauty şi wellness, iar hotelul are patru piscine.
Reprezentanţii Ana Hotels mai spun că anul acesta a fost finalizată şi investiţia în piscina exterioară cu apă sărată din lacul Techirghiol, incluzând şi modernizarea instalaţiilor şi a echipamentelor de tratare a apei. Astfel, în timpul sezonului, gradul de ocupare a unităţii depăşeşte 90%.
„Luna august este la acest moment peste anul 2017, deci per total previzionăm un sezon mai bun decât în 2017.”
Arta de a bate pasul pe loc
Mai departe însă, în Eforie Sud, lucrurile nu stau la fel de bine. În 2016, au fost înregistrate circa 22.700 de sosiri în staţiune, iar numărul străinilor a fost de 3,5 ori mai mic faţă de cel din 2012, de exemplu.
„Eforie Sud este cea mai veche staţiune de pe litoralul românesc. Localitatea a fost înfiinţată de Ioan Movilă şi Elena Movilă, familie boierească din părţile Moldovei, la 1899, atunci când s-a pus piatra de temelie a hotelului Movilă. La început staţiunea a purtat numele de Băile Techirghiol-Movilă, mai apoi Băile Movilă sau Techirghiol-Movilă. Ioan Movilă a fost un moşier cu idei înaintate, formate cu ocazia studiilor făcute în apusul Europei, care a cunoscut staţiunile balneare din Europa, apreciind valoarea terapeutică a nămolului din lacul Techirghiol şi a razelor solare marine”, se arată într-un material furnizat de primăria Eforie. În acelaşi material se mai arată însă un lucru.
„Până în 1938, se construiesc în staţiune aproximativ 500 vile, hoteluri şi case de locuit. Staţiunea ajunge astfel să poată găzdui în 1938 până la 20.000 de vizitatori pe sezon.” Statisticile de azi arată însă că numărul de turişti este aproape neschimbat, anul trecut fiind înregistrate 203 unităţi de cazare în oraşul Eforie, faţă de 195 în 2013. „Este destul de dificil să ţinem o evidenţă a noilor spaţii de cazare, pentru că mulţi îşi iau autorizaţii pentru case personale cu 11 camere, de exemplu, dar de fapt acestea devin unităţi de cazare. În acest context, numărul real de turişti este dublu faţă de ce vedem în statistici”, spun surse din domeniu.
Un alt gen de investiţie
Interesant este că într-un peisaj dominat încă de structuri gândite în urmă cu zeci de ani, ţinute în viaţă de regimul all inclusive, apar iniţative de business dedicate şi altor categorii de turişti, aflaţi în căutare de spaţii cu personalitate, nu de sute de camere identice. În Eforie Sud, de exemplu, o astfel de investiţie este Arome 22. Unitatea de cazare are 12 dormitoare, toate dotate cu băi proprii, şi dispune de o piscină, restaurant şi un jacuzzi pe acoperiş cu vedere directă la lacul Techirghiol. Mai departe, în staţiunile pentru care sudul litoralului era faimos pe vremuri, lucrările sunt în derulare la modernizarea unor structuri de cazare emblematice.
Noutăţi pentru 2019
Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari proprietari de hoteluri din ţară, care controlează
800 de camere în unităţi hoteliere pe litoralul românesc, dar şi hoteluri în Capitală, caută deja să aducă forţă de muncă din străinătate, pentru a completa deficitul de angajaţi. Semnul este cât se poate de bun, dar hotelierul vrea să se extindă. În total, omul de afaceri are în plan investiţii de 30 de milioane de euro în turism pentru anul acesta şi 2019. El a demarat modernizarea complexului hotelier Belvedere Amfiteatru Panoramic din Neptun Olimp, „fosta perlă a litoralului românesc”, preluat în 2016 de la Josef Goschy, proprietarul lanţului Unita Turism, într-o tranzacţie estimată la 10 milioane de euro. În total, Murad va investi 15 milioane de euro în modernizarea acestui complex.
„Lucrăm cât ne permite sezonul pentru că nu vrem să închidem camerele”, spune Leonard Buianu, director general al Phoenicia Hotels & Resorts, brandul sub care este grupat portofoliul de unităţi hoteliere deţinut de Mohammad Murad. „Ceea ce ne dorim noi este ca până la anul să finalizăm lucrările”, a mai precizat Buianu.
La rândul său, Ciprian Constantinescu, proprietarul hotelurilor de trei stele Delta din Jupiter şi California din Cap Aurora, spune că va demara moderni-zarea integrală a hotelului de două stele Atlas din Jupiter, preluat în 2016, şi că are în plan să îl redeschidă anul viitor sub o clasificare de patru stele.
„Investiţia se va ridica la câteva milioane de euro, cu bani de la bănci. Vom reface hotelul Atlas integral pentru că vrem să îl reclasificăm la patru stele. Sunt încă multe unităţi în sudul litoralului care au nevoie de investiţii mari. Problema cea mai mare este că autorităţile nu fac nicio investiţie din bani publici, zonele dintre hoteluri arată jalnic, ca tot litoralul“, spunea recent, pentru ZF, Ciprian Constantinescu, care ocupă şi funcţia de preşedinte al Patronatului Industriei Hoteliere „Marea Neagră“, ce reuneşte hotelieri din Venus, Jupiter, Olimp, Neptun, Saturn.
În sudul litoralului, majoritatea hotelurilor care funcţionează în prezent au fost construite înainte de ’90, cumpărate de oameni de afaceri, şi doar câteva unităţi au fost modernizate integral. În sud mai deţine hoteluri THR Marea Neagră, cea mai mare companie hotelieră, care operează 8.000 de locuri de cazare pe litoralul românesc, multe unităţi de două stele din Neptun, Saturn sau Venus fiind lăsate în paragină, dar şi fraţii Micula, care nu au investit nimic în amenajarea hotelurilor preluate, încercând în ultimii doi ani să le vândă sau să le închirieze.
„În Neptun au fost închiriate câteva hoteluri de la fraţii Micula, în Olimp vor urma investiţii, dar tot nu este suficient pentru sudul litoralului“, mai spune Constantinescu. Printre hotelierii care au investit în unităţile din sudul litoralului se numără Luchi Georgescu, antreprenoarea care controlează două unităţi în Venus, hotelul de patru stele Melodia şi hotelul Favorit şi care a investit peste 5 milioane de euro în renovarea celor două unităţi.
Tot în zona de sud urmează să finalizeze un proiect major familia Movileanu, proprietara complexului hotelier Mera Resort din Venus, care a investit circa 12 milioane de euro în renovarea completă a hotelurilor Onix şi Safir din Cap Aurora, preluate în 2016 de la Josef Goschy, pe care le va redeschide la 1 iulie sub brandul Mera Onix, un resort all inclusive.
„Sudul litoralului s-a dezvoltat în special pe segmentul de resort cu all inclusive, un concept care poate fi aplicat cu succes în lunile de sezon pentru familişti. Pur şi simplu investitorii au identificat un segment interesat de aceasta zonă şi s-au adaptat la solicitările oaspeţilor”, spun la rândul lor reprezentanţii Ana Hotels. Aproape 60.000 de camere sunt în unităţile de cazare din sudul litoralului, iar pe tot litoralul sunt circa 120.000 de camere.
Noul val de antreprenori
Dincolo de renovarea unor vechi proprietăţi, interesantă este abordarea cu care vine noua generaţie de hotelieri, accentul fiind pus pe unităţi de dimensiuni mici, nestandardizate, care recreează local mult din aerul vacanţelor greceşti.
Casa Blanca din Olimp este, potrivit reprezentanţilor proiectului, singura investiţie locală de tip bungalow. Lansat anul trecut, proiectul este situat direct pe plajă. Conceputul de bungalow presupune o casă realizată din materiale naturale, de obicei lemn sau împletitură de trestie, cu un singur etaj, situată într-un mediu natural.
„Este opţiunea perfectă pentru o vacanţă caracterizată de linişte şi relaxare alături de toţi membrii familiei (inclusiv animăluţele de companie) într-o căsuţă de lemn, de tip bungalow, de aproximativ 40 de metri pătraţi“, spune Laura Iancu, reprezentanta Casa Blanca din Olimp. În sezon, bungalow-urile din Casa Blanca din Olimp se rezervă pentru vacanţe de cel puţin 7 nopţi, cu check-in şi check-out duminica, iar în extrasezon „căsuţele“ se pot închiria pentru minimum două nopţi.
De anul acesta, Casa Blanca din Olimp are 12 spaţii de cazare de tip bungalow. Tot în Olimp, echipa din spatele proiectului Casa Blanca a deschis în 2016 Casa de Mare.
„Deschisă la început de sezon estival 2016, Casa de Mare a funcţionat în primul an cu 15 camere duble, adăugând în al doilea an de funcţionare încă opt camere triple, de tip family cottage, situate în zona de pădure a proprietăţii.“
În timp ce perioadele de sejur sunt dedicate mai ales concediilor în familie, la final de săptămână cele mai multe rezervări vin din partea cuplurilor tinere, care dau başii din cluburi pe sunetul mării la orice oră din zi şi din noapte.
În 2 Mai au început, la fel, să apară investiţii care se integrează frumos în ţesătura satului, dar care aduc pe plan local ceva din frumuseţile greceşti. Casa Stavros are 50 de camere, 47 duble şi trei triple, şi o piscină care deşi este destul de mică, devine un competitor serios al mării aflate la câţiva paşi. Proiectul a fost realizat tot de echipa care a gândit conceptele Casa de Mare şi Casa Blanca din Olimp.
Noua Vamă
Mai departe, spre Vama Veche sunt alte exemple care arată că sudul litoralului trece printr-o transformare majoră. Tagoo este unul dintre hotelurile care prin design se adresează unui alt gen de public, piscina din incintă şi zidurile albe fiind atrăgătoare pentru vamaioţii care încă mai apreciază atmosfera locului, dar care au nevoie de mai mult confort decât clasicul cort pe malul mării.
Iar pentru cei care încă apreciază somnul sub stele există campingul Sandalandala, dotat însă cu maşini de spălat şi duşuri. Vestea bună este că aceia care au pariat pe astfel de modele de business spun că potenţialul este aici şi că investiţiile în sudul litoralului vor continua.
„Ne dorim să investim an de an în locaţiile existente astfel încât fiecare sezon să aibă o notă de prospeţime, dar ne-am propus şi să avem minimum o locaţie nouă deschisă la fiecare doi ani, cel puţin în zona de sud a litoralului. Credem foarte tare în potenţialul acestei zone de litoral”, mai spune Laura Iancu. Aparent, nu este singura.
Potrivit Institutului Naţional de Hidrologie şi Gospodărire a Apelor (INHGA), mai multe bazine hidrografice din Harghita, Mureş, Braşov, Covasna, Prahova, Buzău, Suceava, Neamţ şi Bacău sunt sub avertizare cod galben de inundaţie.
Hidrologii spun că din cauza precipitaţiilor înregistrate, a celor prognozate şi propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanţi, torenţi, pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundaţii locale şi creşteri de debite şi niveluri cu posibile depăşiri ale cotelor de atenţie.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Cele mai multe incidente de acest fel au avut loc în oraşul Goteborg, însă vehicule au fost incendiate şi în oraşe aflate chiar şi la 100 de kilometri depărtare.
Premierul suedez Stefan Lofven a declarat că incidentele “par foarte coordonate, aproape ca o operaţiune militară”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Badante”
Româncele sunt preferate în Italia şi Spania, când vine vorba de îngrijirea bătrânilor. Italienii recunosc că preferă o româncă în detrimentul imigranţilor din Maroc sau Filipine, de exemplu. Iar unele au ajuns atât de cunoscute, încât sunt cerute de la o familie la alta. Câştigă puţin peste 1.000 de euro şi au obligaţia să stea 24 din 24 de ore alături de persoana pe care o îngrijesc.
Una dintre aceste femei, Roxana (57 de ani), care a lucrat ca „badantă“ în oraşul Siena, din Italia. ”Când am ajuns acolo, mi-am dat seama că nu stăpânesc limba. M-a apucat disperarea. Pentru prima dată, eram departe de casă, de copii. În Italia, e o altă cultură, altă civilizaţie. Ştiam pentru ce venisem, dar nu reuşeam să-mi găsesc loc de muncă”, a mărturisit femeia.
A reuşit să îşi găsească de lucru ca “badantă”. ”Primul meu loc de muncă a fost ca badantă la o bătrână de 93 de ani, care nu putea să-şi ia nici măcar medicamentele fără ajutor, însă rudele spuneau că nu are nevoie decât de companie, pentru că se descurcă singură. De fapt, era vorba despre bani. Legea spune că, dacă bătrânul este dependent, salariul minim al badantei ajunge la 1.250 de euro. Pentru îngrijirea unui bătrân care se descurcă oarecum, salariul este de numai 960 de euro”, explică Roxana.
Dar pe lângă îngrijirea femeii, Roxana se ocupa de treburile casei, spăla, călca şi făcea cumpărăturile.
Criptomoneda EMPR, pe locul 94 din punct de vedere al valorii de piaţă se tranzacţionează vineri la ora 16.10 la 3,81 dolari per monedă, la o capitalizare de piaţă de 83,4 milioane de dolari.
Creşterea este surprinzătoare în condiţiile în are piaţa criptomonedelor a intrat din nou în declin după o săptămână de creşteri uşoare, cu bitcoin scăzând în câteva zile de la pragul de 8.000 de dolari la 7.410 dolari per monedă şi o capitalizare de piaţă de 127,4 miliarde de dolari.
Vineri, cele mai mari trei creşteri au fost EMPR, KMD şi ETP.
Cele mai mari monede din punctul capitalizării de piaţă, după Bitcoin, nu sunt pe scădere astăzi. Ethereum era la ora 16.10 la 414 dolari per monedă, neschimbată faţă de situaţia înregistrată joi la aceeaşi oră, la o capitalizare de piaţă de 41,8 miliarde dolari.
XRP, a treia cea mai mare monedă digitală din punct de vedere al capitalizării de piaţă, se tranzacţiona la 0,43 dolari per monedă, în creştere cu 1,3%, la o capitalizare de piaţă de 17,3 miliarde dolari.
Freamătul din piaţă dă vina pe aşa-numitele grupuri de pump & dump, care se organizează pe reţele sociale şi investesc deodată masiv într-o monedă timp de 20-30 de minute pentru a-i creşte valoarea, iar apoi toată lumea vinde în acelaşi timp pentru a profita de creşterea valorii.
La doar 17 ani, Kali Uchis a fost dată afară din casa părinţilor, deoarece lipsea frecvent de la şcoală pentru a-şi urma pasiunile, muzica şi filmul. A reuşit să îşi găsească un job într-un aprozar, pentru a-şi putea cumpăra mâncare, însă noaptea dormea pe bancheta din spate a maşinii, un Subaru vechi, singurul bun care îi rămăsese. Greutăţile nu începuseră însă acum, ci cu mult timp în urmă.
Crescută în Columbia, Uchis, pe numele său real Karly-Marina Loaiza s-a mutat cu părinţii săi în Alexandria, Virginia, în anii 2000. Viaţa de acasă era haotică, o mulţime de rude venind în mod repetat să locuiască în casa familiei sale până îşi găseau de muncă. Încă de la o vârstă fragedă, tatăl său şi-a pus copiii să muncească în locuinţele pe care le administra. Cu toate acestea, artista spune că nu o deranja să muncească din greu pentru a-şi ajuta familia.
Uchis şi-a descoperit pasiunea pentru muzică în copilărie, când tatăl său, care se ocupa cu administrarea complexelor de apartamente, îi aducea uneori acasă CD-uri cu muzică lăsate în locuinţe de unii chiriaşi. În liceu, a învăţat să cânte la pian şi la saxofon şi a performat într-o trupă de jazz. În acea perioadă, părinţii au alungat-o de acasă, ca urmare a absenţelor dese de la şcoală.
În cele din urmă, tânăra s-a împăcat cu părinţii săi şi, după ce s-a întors acasă, s-a dedicat din ce în ce mai mult muzicii, ajungând să compună chiar şi 17 cântece într-o noapte.
Un album improvizat, realizat la calitate redusă, a câştigat totuşi atenţia unor artişti renumiţi, precum rapperii Snoop Dogg şi Tyler. Ei au au invitat-o să cânte alături de ei; astfel tânăra a ajuns să îi acompanieze în câteva dintre melodiile de pe albumele lor.
Devenind astfel populară, următoarele ei albume, Ridin’ Round şi Know What I Want, au ajuns la 10 milioane de vizualizări pe YouTube; cifre care o motivează să muncească în continuare pentru a ajunge la rezultatele unor artişti de talier internaţională.
”Numerele mint. Câteva dintre vedetele care au lansat hituri plătesc sute de mii de dolari ca să fie auzite la radio la fiecare 5 minute – dar nu au parte de concerte precum ale mele. Fanii mei vor fi alături de mine nu doar fiindcă am lansat un hit.”, declară ea.
Aceşti fani au susţinut-o în cei trei ani în care a lucrat la lansarea albumului ei de debut.
”Acum pot să investesc în mine însămi, să mă pregătesc pentru a fi un artist mai bun”, descrie ea momentul în care se află acum, precizând că nu crede că există vreo perioadă în viaţă în care cineva să fie sigur de succesul său.
O serie de firme producătoare de astfel de articole îşi propun să schimbe acest lucru oferind lustre şi lămpi care se încadrează armonios în decor chiar şi stinse, scrie The Independent. Una dintre acestea este Vita Copenhagen, iniţial producătoare de corpuri de iluminat potrivite industriei ospitalităţii, care are game şi pentru uz casnic, cum ar fi Asteria, o serie de lustre în şase culori care pot fi atârnate discret deasupra unei mese, sau lămpile şi lustrele din seria Aluvia care amintesc de nişte conuri de pin. O altă firmă este CTO Lighting din Marea Britanie, care combină marmura, sticla şi metalul, printre cele mai spectaculoase creaţii ale sale numărându-se Nimbus Cascade, un pendul cu solzi de sticlă prinşi de lănţişoare de alamă.