BusinessMagazin

Tag: nato

  • FT: Franţa se opune deschiderii unei reprezentanţe NATO în Japonia, pe fondul avertismentelor Chinei

    Preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, a formulat obiecţii privind o iniţiativă a NATO de a deschide o reprezentanţă diplomatică în Japonia, pledând pentru menţinerea atenţiei asupra spaţiului nord-atlantic, pe fondul criticilor Chinei, afirmă surse citate de cotidianul Financial Times.

    Opoziţia Franţei a complicat luni de discuţii în cadrul Alianţei Nord-Atlantice pe tema înfiinţării primei reprezentanţe în regiunea Indo-Pacifică.

    Iniţiativa de înfiinţare a unui oficiu diplomatic în Tokyo intervine în contextul în care Statele Unite şi Japonia îndeamnă Europa să se implice mai mult în problemele de securitate din Asia, mai ales pe fondul preocupărilor recente privind o potenţială intervenţie militară chineză în Taiwan. Beijingul a condamnat eforturile SUA de a crea ceea ce consideră a fi coaliţii anti-China în zona Asia-Pacific, pe care le asimilează cu un “NATO asiatic”.

    Un oficial francez a declarat că Parisul consideră că, în virtutea Cartei NATO, Alianţa este obligată să se limiteze la spaţiul geografic “nord-atlantic”. Oficialul citat a sugerat că ar putea apărea dubii asupra credibilităţii europene în relaţia cu Beijingul, mai ales referitor la insistenţa de a nu fi oferit armament chinez Rusiei.

    Un alt oficial a declarat că Franţa este reticentă să susţină orice iniţiativă care ar contribui la apariţia de tensiuni între NATO şi China.

    Preşedintele Emmanuel Macron a declarat public săptămâna trecută că Alianţa Nord-Atlantică nu trebuie să se extindă dincolo de spaţiul nord-atlantic. “Dacă împingem NATO să îşi extindă spectrul şi aria geografică, vom face o greşeală majoră”, a avertizat Macron. În urmă cu două luni, preşedintele Franţei i-a deranjat pe aliaţii din SUA prin sugestia făcută în cursul unei vizite în China că Europa ar trebui să se distanţeze de tensiunile americano-chineze privind Taiwanul.

    Recent, Administraţia Chinei a exprimat preocupări în legătură cu intensificarea activităţilor Alianţei Nord-Atlantice în Asia, în contextul în care NATO examinează posibilitatea deschiderii unei reprezentanţe diplomatice în Japonia, pentru facilitarea parteneriatelor de securitate.

    Alianţa Nord-Atlantică intenţionează să deschidă un oficiu de legături diplomatice în capitala Japoniei, Tokyo, prima reprezentanţă în Asia, pentru facilitarea discuţiilor cu parteneri de securitate, inclusiv cu Australia, Coreea de Sud şi Noua Zeelandă, în contextul provocărilor geopolitice generate de China şi Rusia, au declarat în mai oficiali japonezi şi NATO.

    Asia este “o zonă promiţătoare pentru cooperare şi dezvoltare, nu ar trebui să devină o arenă de lupte geopolitice”, a declarat în mai Mao Ning, purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe. “Expansiunea continuă a NATO spre est, în zona Asia-Pacific, interferenţele în afacerile regionale, tentativele de distrugere a păcii şi stabilităţii regionale, precum şi impulsionarea unei confruntări între blocuri militare necesită vigilenţă sporită din partea naţiunilor din regiune”, a atras atenţia Mao Ning.

  • Jens Stoltenberg: Ucraina nu va putea deveni membră NATO până nu câştigă războiul cu Rusia

    Într-un discurs rostit prin videoconferinţă la Summitul pentru Democraţie de la Copenhaga, Stoltenberg a apreciat, potrivit postului de televiziune Sky News, că statele NATO vor agrea, la summitul din iulie, că Ucraina va putea deveni membră NATO în viitor.

    “Ucraina are dreptul de a-şi alege propriul drum. Nu trebuie să decidă Moscova ce poate face Ucraina, ci decizia trebuie să aparţină Ucrainei”, a susţinut Stoltenberg.

    “Dar cred şi că aliaţii vor afirma că, desigur, cea mai urgentă sarcină de acum este ca Ucraina să fie victorioasă, pentru ca preşedintele Vladimir Putin să nu câştige acest război. Pentru că, doar dacă Ucraina va fi victorioasă ca naţiune independentă în Europa, se va putea discuta momentul şi modul în care Ucraina poate deveni membră a Alianţei Nord-Atlantice”, a subliniat Stoltenberg.

  • Rusia a efectuat exerciţii cu bombardiere strategice în apropierea coastelor Statelor Unite

    Două bombardiere strategice ruse de tip Tupolev Tu-95 au efectuat exerciţii în spaţiul aerian internaţional, în apropierea coastelor statului american Alaska, în contextul tensiunilor dintre NATO şi Rusia din cauza invaziei ruse în Ucraina.

    Bombardierele strategice ruse au efectuat zboruri deasupra Mării Ciukotsk, inclusiv manevre de realimentare în aer, în spaţiul aerian internaţional, anunţă Ministerul rus al Apărării, citat de agenţiile de presă Tass şi Reuters.

    “Două avioane cu lungă autonomie de tip Tu-95MS, care pot transporta rachete strategice, au efectuat zboruri deasupra apelor neutre ale Mării Ciukotsk. Zborurile au durat puţin peste 13 ore. În cursul zborurilor, echipajele au efectuat realimentare cu combustibil în aer”, a comunicat Ministerul Apărării de la Moscova. Bombardierele strategice ruse au fost escortate de avioane de vânătoare de tip MiG-31, Suhoi Su-30SM şi Suhoi Su-35S.

    Ministerul rus al Apărării a precizat că avioane militare ruse efectuează constant zboruri în spaţiul internaţional, deasupra Oceanului Arctic, Atlanticului de Nord, Mării Negre, Mării Baltice şi deasupra Oceanului Pacific.

    Exerciţiile aeriene cu bombardiere strategice în apropierea coastelor SUA intervin pe fondul tensiunilor extreme dintre NATO şi Rusia din cauza invaziei militare ruse în Ucraina.

  • Stoltenberg: Evoluţia invaziei ruse în Ucraina influenţează deciziile Chinei în privinţa Taiwanului

    “Ce se întâmplă în Europa contează pentru Asia, iar ce se întâmplă în Asia contează pentru Europa”, a declarat Jens Stoltenberg.

    “Securitatea este globală. Beijingul urmăreşte atent ce se întâmplă în Ucraina, preţul pe care îl plăteşte preşedintele (Vladimir) Putin, dar şi potenţialele recompense. Prin urmare, ceea ce se întâmplă în Ucraina contează în calculele pe care China le face spre exemplu în privinţa Taiwanului”, a atras atenţia secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice.

  • Geoană: Modelul economic actual al României nu mai corespunde vremurilor pe care le trăim

    Modelul economic actual al României nu mai corespunde vremurilor pe care le trăim, afirmă secretarul general adjunct al NATO, Mircea Geoană, la o conferinţă organizată la Universitatea din Craiova.

    „Modelul economic actual al României nu mai corespunde vremurilor pe care le trăim. Paradoxal, după aderarea la UE, deşi am avut o creştere economică semnificativă şi o convergenţă către media europeană, decalajele dintre regiunile ţării au crescut”, arată Mircea Geoană.

    El a participat la conferinţa „De la economie de război la un nou model economic”, organizată la Universitatea din Craiova.

    Acelaşi model economic al României de astăzi a produs mai multă divergenţă între regiunile ţării. România, astăzi, la aproape 20 de ani de aderare la UE şi am semnat cu mâna mea negocierile, în 2004, este mai aproape de media europeană dar regiunile României sunt mai inegale decât înainte de momentul aderării, ceea ce este o contradicţie în termeni. Coeziune, oportunităţi pentru oraşele mici şi pentru mediul rural, pentru fermierii şi ţăranii români, nu doar pentru primele oraşe ale ţării care dau astăzi primele 12 oraşe ale ţării, bravo lor, bravo Craiovei, dar ele produc 80% din PIB-ul României. 20% îl produce restul ţării şi ne mirăm că şi ne mirăm că pleacă tinerii pe capete şi ne mirăm că nu recuperăm în mod autentic decalajul faţă de Europa dezvoltată”, a spus Geoană.

  • MApN: Avioane româneşti au interceptat două avioane ruseşti în Ţările Baltice

    Două avioane de luptă F-16 ale detaşamentului „Carpathian Vipers”, aflate în misiune de Poliţie Aeriană întărită sub comandă NATO, au interceptat vineri două avioane ruseşti în Ţările Baltice, a anunţat sâmbătă Ministerul Apărării Naţionale (MApN).

    Potrivit MApN, vineri, la numai şase zile de la preluarea misiunii de Poliţie Aeriană întărită sub comandă NATO în Ţările Baltice, două avioane de luptă F-16 ale detaşamentului „Carpathian Vipers” au fost alertate de Centrul de operaţii aeriene NATO din Uedem, Germania. Două aeronave neidentificate au fost detectate zburând deasupra apelor internaţionale din zona de responsabilitate a NATO.

    Avioanele româneşti au fost alertate pentru a clarifica situaţia aeriană. După interceptare, aeronavele au fost identificate ca fiind două Suhoi Su-27 Flanker, aparţinând Federaţiei Ruse. Acestea au fost escortate în siguranţă până la ieşirea din zona de responsabilitate a Alianţei.

    „Îndeplinirea cu succes a primei interceptări din cadrul misiunii de Poliţie Aeriană întărită în Ţările Baltice confirmă nivelul ridicat al capacităţii de luptă al militarilor detaşamentului <Carpathian Vipers> şi capacitatea Forţelor Aeriene Române de a disloca şi întrebuinţa aeronavele F-16 în misiuni NATO.” a declarat comandantul detaşamentului, comandor Cosmin Vlad.

  • Cea mai mare alianţă militară din lume se măreşte. Finlanda devine membră NATO de marţi

    Finlanda va deveni, marţi, membră a Alianţei Nord-Atlantice, a anunţat secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, după finalizarea procedurilor de ratificare a tratatului de aderare.

    “Săptămâna aceasta este istorică. Mâine, vom întâmpina Finlanda, care devine al 31-lea stat membru NATO. Facem Finlanda mai sigură şi Alianţa Nord-Atlantică mai puternică. Vom arbora drapelul Finlandei pentru prima dată aici, la sediul NATO. Va fi o zi bună pentru securitatea Finlandei, pentru securitatea în zona nordică, pentru întreaga Alianţă Nord-Atlantică”, a afirmat Jens Stoltenberg luni, conform stenogramei declaraţiilor, postată pe site-ul NATO şi vizualizată de agenţia MEDIAFAX.

    Jens Stoltenberg a argumentat că va creşte şi securitatea Suediei ca efect al admiterii Finlandei în NATO. “Anul trecut, statele aliate au luat decizia istorică de a invita Finlanda şi Suedia să devină membre NATO. De atunci, am asistat la cel mai rapid proces de ratificare din istoria moderă a NATO. Statele aliate sunt de acord că şi procedurile pentru aderarea Suediei trebuie finalizate rapid”, a subliniat Stoltenberg.

    Ungaria şi Turcia au fost ultimele state membre NATO care au ratificat tratatul privind integrarea Finlandei în Alianţa Nord-Atlantică. În schimb, atât Turcia, cât şi Ungaria amână procedurile pentru ratificarea admiterii Suediei în NATO. Turcia este nemulţumită de toleranţa Suediei faţă de membri ai unor grupuri separatiste kurde, iar Budapesta reproşează Guvernului suedez poziţii referitoare situaţia politică din Ungaria.

    Finlanda şi Suedia au decis să devină membre NATO ca reacţie la riscurile apărute în contextul invaziei militare ruse în Ucraina.

  • Rusia ameninţă direct Statele Unite, după ce NATO a denunţat retorica nucleară “periculoasă”

    Rusia are armament capabil să distrugă orice inamic, inclusiv Statele Unite, dacă ar fi ameninţată existenţa naţiunii ruse, a afirmat luni Nikolai Patruşev, principalul consilier al preşedintelui Vladimir Putin, după ce NATO a condamnat retorică nucleară “periculoasă” a Moscovei.

    “Politicieni americani, blocaţi în propria lor propagandă, rămân încrezători că, în situaţia unui conflict direct cu Rusia, Statele Unite pot lansa un atac preventiv cu rachete, după care Rusia nu va mai fi capabilă să riposteze. Este vorba de stupiditate, cu perspective limitate şi foarte periculoase”, a declarat Nikolai Patruşev, şeful Consiliului prezidenţial pentru Siguranţă Naţională de la Moscova.

    “Rusia este răbdătoare şi nu intimidează pe nimeni cu avantajele sale militare. Dar are armament modern unic, capabil să distrugă orice adversar, inclusiv Statele Unite, în cazul unei ameninţări asupra existenţei sale”, a atras atenţia Patruşev, într-un interviu acordat publicaţiei Rossiiskaya Gazeta, conform agenţiei Reuters.

    Rusia a susţinut că a lansat ceea ce numeşte “operaţiunea militară specială” în Ucraina, catalogată de Occident drept invazie militară, pentru contracararea a ceea ce Moscova percepe a fi o ameninţare de securitate generată de apropierea Kievului de NATO.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a afirmat, conform unui interviu difuzat sâmbătă, că Rusia a ajuns la un acord cu Belarus pentru staţionarea de armament nuclear tactic pe teritoriul acestei ţări. Administraţia de la Washington nu a observat, până în prezent, indicii că Rusia ar fi transferat armament nuclear în Belarus, a declarat duminică John Kirby, un oficial din cadrul Preşedinţiei SUA. “Nu am observat niciun indiciu că preşedintele Rusiei a dat curs acestui angajament sau că a transferat arme nucleare. De fapt, nu am observat indicii că are intenţia de a utiliza arme nucleare (…) în Ucraina”, a afirmat John Kirby, coordonatorul pentru Comunicare Strategică al Consiliului pentru Securitate Naţională de la Casa Albă, subliniind că, în acest context, Statele Unite nu au motive să modifice configuraţia apărării nucleare.

    Alianţa Nord-Atlantică a denunţat, duminică, retorica nucleară “periculoasă şi iresponsabilă” a Rusiei. “Alianţa Nord-Atlantică este vigilentă, monitorizăm atent situaţia. Nu am observat schimbări în poziţionarea forţelor nucleare ale Rusiei care să ne facă să ajustăm noi forţele”, a declarat un purtător de cuvânt al NATO.

  • Jens Stoltenberg insistă că statele NATO trebuie să ajute Ucraina pe termen lung

    Naţiunile din cadrul Alianţei Nord-Atlantice vor trebui să ofere susţinere militară Ucrainei pe termen lung, în contextul războiului de uzură cu Rusia, afirmă secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, într-un interviu acordat cotidianului The Guardian.

  • Jens Stoltenberg îndeamnă statele NATO să aloce fonduri suplimentare pentru apărare

    Secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a îndemnat, marţi, statele membre să suplimenteze bugetele pentru apărare, notând că doar şapte s-au conformat apelurilor de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare.

    “Trebuie să facem mai mult şi trebuie să facem mai rapid”, a afirmat Jens Stoltenberg, conform site-ului Tagesschau.de, cu ocazia prezentării raportului activităţilor din 2022.

    Stoltenberg a observat că doar şapte din cele 30 de state membre NATO au răspuns apelului de a aloca 2% din PIB pentru apărare. Stoltenberg ar vrea ca la summitul NATO programat în iulie să fie stabilit un obiectiv mai ambiţios privind bugetele apărării.

    Germania se numără printre ţările care nu au alocat încă 2% din PIB pentru apărare, dar Berlinul vrea să atingă acest obiectiv în următorii ani.

    “Începând din 2014, statele aliate au suplimentat cheltuielile pentru apărare şi mergem în direcţia cea bună. Dar nu mergem la fel de rapid cum necesită lumea periculoasă în care trăim. Deci, deşi salut toate progresele de până acum, este evident că trebuie să facem mai mult. La summitul de la Vilnius, din iulie, mă aştept ca aliaţii să accepte un angajament de investiţii mai ambiţios, cu investiţii minime de 2% în apărare”, a subliniat Stoltenberg.