BusinessMagazin

Tag: muzica

  • Povestea tinerei care a construit două companii până la vârsta de 24 de ani, chiar dacă a locuit într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă

    Nanxi Liu este cofondator şi CEO al Enplug, un software care ajută antreprenorii să transmită imagini sau clipuri publicitare în timp real.

    Primii 5 ani din viaţă i-a petrecut în China, într-un sat unde nu avea nici măcar apă curentă. Pentru a-i asigura un nivel minim de trai, părinţii lucrau ture de noapte ca ospătari la restaurante.

    “Una dintre amintirile din copilărie este legată de momentul în care ne-am mutat în Colorado, lângă aeroport”, povesteşte tânăra. “Când auzeam avioanele fugeam afară şi visam că într-o zi voi putea să zbor, să călătoresc.”

    Liu a absolvit Universitatea din Berkeley în 2012, reuşind între timp să construiască unul dintre cele mai apreciate start-up-uri din domeniu. Tânăra a debutat în antreprenoriat încă din timpul facultăţii, construind diverse gadget-uri alături de colegii săi. În loc să le lase în dulapurile din Berkeley, ea s-a gândit că ar putea scoate ceva bani de pe urma obiectelor construite; după ce mai multe proiecte au eşuat, Liu a pornit o companie în domeniul biomedical, Nanoly Bioscience.

    Un an mai târziu, alături de alţi cinci, ea a pus bazele Enplug. Pentru a convinge companiile să îi cumpere software-ul, Liu mergea din uşă în uşă şi explica avantajele produsului.

    Compania a ajuns astăzi la peste 300 de clienţi din numeroase ţări, inclusiv Nigeria, Japonia, Australia sau Slovacia. În majoritatea cazurilor, Enplug vinde licenţe la preţul de 99 de dolari pe lună.

    “Nu cred că e bine să te gândeşti tot timpul la afacerea ta”, a declarat Liu Nanxi, care a studiat în copilărie vioara şi pianul. Şi a urmat această idee, arătându-se deschisă în faţa unor oportunităţi care nu aveau nicio legătură cu antreprenoriatul. Recent, ea l-a cunoscut în cadrul unui eveniment pe Pascal Guyon, câştigător al unui premiu Grammy, şi i-a propus să compună împreună o melodie. Week-end-ul următor, ei s-au întâlnit la studioul de înregistrare şi au compus, în doar patru ore, un cântec.

  • Ce a făcut Smiley cu primii bani câştigaţi şi care sunt veniturile la care a ajuns afacerea lui acum – VIDEO

  • Ce a făcut Smiley cu primii bani câştigaţi şi care sunt veniturile la care a ajuns afacerea lui acum – VIDEO

  • Festivalul de muzică cu cea mai scumpă intrare din lume. Biletul costă 1 milion de dolari – GALERIE FOTO

    Potrivit Forbes, un bilet la festivalul din Islanda Secret Solstice Festival costă nu mai puţin de 1 milion de dolari, de la 200.000 de dolari cât a fost anul trecut. Ce primesc cei care sunt de acord să plătească o astfel de sumă?

    În primul rând, plătitorii sunt aduşi cu un avion privat la festival, de oriunde în lume şi sunt cazaţi pentru şapte nopţi într-o vilă luxoasă cu şase camere, amplasată în centrul capitalei Reykjavik. În bilet intră şi o cină pregătită de un chef islandez important, două maşini de lux  24 de ore din 24 , serviciu de pază, două concerte private, un tur cu elicopterul deasupra Islandei, un tur de vizionare a balenelor şi delfinilor, o plimbare după miezul nopţii pe un gheţar şi transfer cu elicopterul peste tot de-a lungul săptămânii.

    Mai mult, ai acces în toate zonele festivalului, incluzând un bar privat al artiştilor care vor urca pe scenă, acces la prima petrecere din lume ce va avea loc într-un gheţar sau accesul la un concert în interiorul unui vulcan.

    Cine cântă în cadrul festivalului? Sute de artişti de-a lungul a celor patru zile de  festival, printre aceştia se numără Radiohead, the Deftones, Of monsters and men, Jamie Jones, St. Germain sau Roisin Murphy.

    Vestea bună este că nu trebuie să fii dispus să plăteşti 1 milion de dolari pentru a-i vedea în concert pe artiştii de mai sus, ci trebuie să plăteşti 200 de dolari pentru un abonament pe patru zile sau 283 pentru un abonament VIP. 

  • Festivalul de muzică cu cea mai scumpă intrare din lume. Biletul costă 1 milion de dolari – GALERIE FOTO

    Potrivit Forbes, un bilet la festivalul din Islanda Secret Solstice Festival costă nu mai puţin de 1 milion de dolari, de la 200.000 de dolari cât a fost anul trecut. Ce primesc cei care sunt de acord să plătească o astfel de sumă?

    În primul rând, plătitorii sunt aduşi cu un avion privat la festival, de oriunde în lume şi sunt cazaţi pentru şapte nopţi într-o vilă luxoasă cu şase camere, amplasată în centrul capitalei Reykjavik. În bilet intră şi o cină pregătită de un chef islandez important, două maşini de lux  24 de ore din 24 , serviciu de pază, două concerte private, un tur cu elicopterul deasupra Islandei, un tur de vizionare a balenelor şi delfinilor, o plimbare după miezul nopţii pe un gheţar şi transfer cu elicopterul peste tot de-a lungul săptămânii.

    Mai mult, ai acces în toate zonele festivalului, incluzând un bar privat al artiştilor care vor urca pe scenă, acces la prima petrecere din lume ce va avea loc într-un gheţar sau accesul la un concert în interiorul unui vulcan.

    Cine cântă în cadrul festivalului? Sute de artişti de-a lungul a celor patru zile de  festival, printre aceştia se numără Radiohead, the Deftones, Of monsters and men, Jamie Jones, St. Germain sau Roisin Murphy.

    Vestea bună este că nu trebuie să fii dispus să plăteşti 1 milion de dolari pentru a-i vedea în concert pe artiştii de mai sus, ci trebuie să plăteşti 200 de dolari pentru un abonament pe patru zile sau 283 pentru un abonament VIP. 

  • Un nou festival de amploare în România: organizatorii UNTOLD lansează NEVERSEA

    Primăria Constanţa îşi anunţase, în martie, intenţia de a pune litoralul românesc pe harta internaţională a destinaţiilor turistice de tip festival prin organizarea unui eveniment muzical de amploare, iar Decebal Făgădău i-a invitat pe reprezentanţii celui mai popular festival din Europa, UNTOLD, pentru a discuta posibilitatea dezvoltării unui nou proiect pe litoralul Mării Negre. Aşa s-a născut NEVERSEA, „cel mai mare festival pe plajă, de la malul Mării Negre”.

    Potrivit lui Decebal Făgădău, Constanţa merită să găzduiască cel mai important festival desfăşurat în aer liber, la malul mării, oraşul urmând să devină un punct important pe harta festivalurilor din Europa.

    Făgădău crede că un astfel de eveniment va atrage mii de turişti străini şi români, iar economia oraşului va avea extrem de mult de câştigat.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea singurului român angajat de cea mai PRESTIGIOASĂ academie de muzică din lume: „Rădăcinile mele rămân româneşti“

    Orchestra simfonică a Filarmonicii “George Enescu”, dirijată de Camil Marinescu, va interpreta  joi şi vineri, de la ora 19.00, la Sala Mare a Ateneului Român, Concertul în re major pentru vioară şi orchestră, op. 35 de Piotr Ilici Ceaikovski, solist Remus Azoiţei,  şi Simfonia nr. 5 de Adrian Iorgulescu.

    Prima versiune a Concertului pentru vioară şi orchestră, una dintre cele mai populare lucrări ale lui Ceaikovski, a fost schiţată la începutul anului 1878. În finalul briliant al concertului tripartit, se remarcă pregnantul caracter popular rus.

    Despre partea a doua a programului din acestă săptămână, compozitorul Adrian Iorgulescu informează: „Am terminat Simfonia a V-a în vara lui 2016, după un travaliu de circa un an, marcat de întreruperi şi revizuiri parţiale. Având grosso-modo trei părţi relativ delimitate, cu o sinteză selectiv recapitulativă la final, lucrarea se execută fără pauze şi conturează un arc dramaturgic larg şi dens. Nu conţine rupturi interioare notabile, nici contraste intense în plan constructiv, dinamic, agogic, orchestral, ori expresiv“.

    Apreciat de  revista britanică The Strad ca ‟un virtuoz incurabil cu suflet şi tehnică fabuloasă”, violonistul Remus Azoiţei a debutat la 8 ani cu orchestra simfonică din oraşul său natal, Galaţi. După ce în 1995 a absolvit Conservatorul din Bucureşti, clasa Daniel Podlovski, Remus Azoiţei obţine o bursă de studii la renumita Juilliard School din New York. De-a lungul timpului, tânărul muzician a beneficiat si de indrumarea violonistului Bujor Prelipcean. Remus Azoiţei a concertat în săli prestigioase cum ar fi Carnegie Hall in New York, Concertgebouw Amsterdam, Salle Cortot Paris, Konzerthaus Berlin, St-Martin-in-the-Fields şi Wigmore Hall în Londra, Teatro La Fenice Veneţia, Auditorio Nacional Madrid sau Konzerthaus Viena. În 2001, a fost numit profesor de vioară al Academiei Regale de Muzică din Londra, în acel moment fiind cel mai tânăr profesor de vioară din întreaga istorie de 200 ani a Academiei.

    Dirijorul Camil Marinescu a studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti la clasa de fagot. Ca dirijor, se consideră ca  discipol al maeştrilor Constantin Bugeanu, Cristian Mandeal, Mihai Brediceanu şi Pierre Dervaux. A predat fagotul la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi, timp de 10 ani, a deţinut postul de dirijor rezident la Opera Naţională din Bucureşti. Din 2003, pentru trei stagiuni, a fost dirijor permanent invitat al Berliner Sinfonie Orchester, Germania. Începând cu 2002 Camil Marinescu este rezident în Japonia, activitatea sa internaţională bucurându-se de succes în numeroase turnee în SUA, Canada, Franţa, Austria, Spania, Italia, Mexic, Elveţia, Rusia, Australia, China, Marea Britanie, Israel.

    Adrian Iorgulescu  a urmat cursurile colegiului naţional “Dinu Lipatti” şi ale Academiei de Muzică din Bucureşti -secţia compoziţie. Este autorul unei opere muzicale vaste. Între opusurile sale se disting cele 4 simfonii, 4 concerte instrumentale, 4 cvartete de coarde, 3 cicluri de lieduri, piese simfonice, camerale, opusuri corale, muzică de film, precum şi opera “Revuluţia”, pe un text de Ion Luca Caragiale. Acestea au fost prezentate în săli de concerte din Europa, Canada şi Statele Unite ale Americii. Pentru contribuţia sa artistică a fost distins cu numeroase premii naţionale şi internaţionale.

  • Singurul român angajat vreodată de Academia Regală de Muzică din Londra: „Rădăcinile mele rămân româneşti“

    Orchestra simfonică a Filarmonicii “George Enescu”, dirijată de Camil Marinescu, va interpreta  joi şi vineri, de la ora 19.00, la Sala Mare a Ateneului Român, Concertul în re major pentru vioară şi orchestră, op. 35 de Piotr Ilici Ceaikovski, solist Remus Azoiţei,  şi Simfonia nr. 5 de Adrian Iorgulescu.

    Prima versiune a Concertului pentru vioară şi orchestră, una dintre cele mai populare lucrări ale lui Ceaikovski, a fost schiţată la începutul anului 1878. În finalul briliant al concertului tripartit, se remarcă pregnantul caracter popular rus.

    Despre partea a doua a programului din acestă săptămână, compozitorul Adrian Iorgulescu informează: „Am terminat Simfonia a V-a în vara lui 2016, după un travaliu de circa un an, marcat de întreruperi şi revizuiri parţiale. Având grosso-modo trei părţi relativ delimitate, cu o sinteză selectiv recapitulativă la final, lucrarea se execută fără pauze şi conturează un arc dramaturgic larg şi dens. Nu conţine rupturi interioare notabile, nici contraste intense în plan constructiv, dinamic, agogic, orchestral, ori expresiv“.

    Apreciat de  revista britanică The Strad ca ‟un virtuoz incurabil cu suflet şi tehnică fabuloasă”, violonistul Remus Azoiţei a debutat la 8 ani cu orchestra simfonică din oraşul său natal, Galaţi. După ce în 1995 a absolvit Conservatorul din Bucureşti, clasa Daniel Podlovski, Remus Azoiţei obţine o bursă de studii la renumita Juilliard School din New York. De-a lungul timpului, tânărul muzician a beneficiat si de indrumarea violonistului Bujor Prelipcean. Remus Azoiţei a concertat în săli prestigioase cum ar fi Carnegie Hall in New York, Concertgebouw Amsterdam, Salle Cortot Paris, Konzerthaus Berlin, St-Martin-in-the-Fields şi Wigmore Hall în Londra, Teatro La Fenice Veneţia, Auditorio Nacional Madrid sau Konzerthaus Viena. În 2001, a fost numit profesor de vioară al Academiei Regale de Muzică din Londra, în acel moment fiind cel mai tânăr profesor de vioară din întreaga istorie de 200 ani a Academiei.

    Dirijorul Camil Marinescu a studiat la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti la clasa de fagot. Ca dirijor, se consideră ca  discipol al maeştrilor Constantin Bugeanu, Cristian Mandeal, Mihai Brediceanu şi Pierre Dervaux. A predat fagotul la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti şi, timp de 10 ani, a deţinut postul de dirijor rezident la Opera Naţională din Bucureşti. Din 2003, pentru trei stagiuni, a fost dirijor permanent invitat al Berliner Sinfonie Orchester, Germania. Începând cu 2002 Camil Marinescu este rezident în Japonia, activitatea sa internaţională bucurându-se de succes în numeroase turnee în SUA, Canada, Franţa, Austria, Spania, Italia, Mexic, Elveţia, Rusia, Australia, China, Marea Britanie, Israel.

    Adrian Iorgulescu  a urmat cursurile colegiului naţional “Dinu Lipatti” şi ale Academiei de Muzică din Bucureşti -secţia compoziţie. Este autorul unei opere muzicale vaste. Între opusurile sale se disting cele 4 simfonii, 4 concerte instrumentale, 4 cvartete de coarde, 3 cicluri de lieduri, piese simfonice, camerale, opusuri corale, muzică de film, precum şi opera “Revuluţia”, pe un text de Ion Luca Caragiale. Acestea au fost prezentate în săli de concerte din Europa, Canada şi Statele Unite ale Americii. Pentru contribuţia sa artistică a fost distins cu numeroase premii naţionale şi internaţionale.

  • Copilăria lui Pharrell Williams, subiectul unui musical realizat de studiourile 20th Century Fox

    Proiectul, care va fi condus de Michael Mayer, va reuni studiourile Fox şi va conţine muzica lui Pharrell Williams, care a produs hit-ul ‘Hidden Figures.’

    Intitulat ‘Atlantis’, proiectul, este potrivit Hollywood Repoter o poveste în stilul ‘Romeo şi Julieta’, fiind bazat pe copilăria din Virginia Beach a creatorului melodiei ‘Happy’, şi va conţine melodii ale artistului.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Emil Pantelimon, manager Corul Naţional Madrigal: „Interpretarea unui text muzical la prima vedere a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii absolvenţi de studii de profil”

    Emil Pantelimon, manager al Corului Naţional Madrigal, director al programului Cantus Mundi (direcţie a Corului Madrigal) şi director de comunicare al Operei Comice pentru copii spune că una dintre principalele provocări ale domeniului în care activează este este dată de slaba pregătire a absolvenţilor şcolilor de muzică din România.

    „Cel mai important lucru într-un ansamblu coral sau primul lucru pe care trebuie să îl ştie un om când vine într-un cor este acela de a solfegia, adică să primească un text muzical la prima vedere şi să îl cânte după o primă citire – din păcate, lucrul acesta este din ce în ce mai rar, solfegiul a devenit o performanţă pentru mulţi dintre tinerii muzicieni pregătiţi de Conservator”, spune Emil Pantelimon.

    Corul Madrigal cântă într-un efectiv cuprins între 35 şi 40 de corişti şi, potrivit lui Pantelimon, coriştii Madrigalului au o medie a vârstei de circa 30 de ani – „este cel mai tânăr Madrigal al tuturor timpurilor”. Principala provocare cu care se confruntă este găsirea de muzicieni bine pregătiţi. „Angajările se fac foarte rar, dar descoperirea de talente este continuă – avem în paralel o şcoală a Madrigalului în care tineri  de la Conservator se întâlnesc săptămânal cu madrigalişti, fac repetiţii şi învaţă, vedem dacă se pot adapta stilului şi să facă parte mai apoi din corul madrigal”, descrie el sistemul de angajări pentru acest cor.

    „Lucrul acesta a devenit îngrijorător – nu mă refer la Conservatorul din Bucureşti – mă refer la toată şcoala românească; este şi îngrijorător şi, în acelaşi timp, frustrant, fiindcă în piaţă ai nevoie de concurenţă, iar pentru concurenţă ai nevoie de performanţă; în prezent tinerii care vin de pe băncile şcolilor nu pot să solfegieze  – şi aici nu vorbim numai despre vârfuri, fiindcă Madrigalul nu are nevoie de vârfuri solistice –  nu are nevoie de soprane, tenori, baritoni care sunt solişti – ei sunt altă categorie, avem nevoie de oameni care să ştie să cânte foarte corect şi foarte bine, ori, primordial pentru acest lucru este să ştie să solfegieze – ne lovim de această problemă în mod continuu din păcate”, explică Emil Pantelimon.

    Una dintre modalităţile prin care întâmpină problema absolvenţilor de studii muzicale slab pregătiţi este dezvoltarea mişcării Cantus Mundi, axată pe introducerea de lecţii de cor încă de timpuriu, în şcolile din ţară. Iniţiată în anul 2011, de către dirijorul Ion Marin, pe baza voluntariatului membrilor Corului Madrigal, Programul Naţional Cantus Mundi a fost instituţionalizat prin Hotărârea de Guvern nr. 821/2014, devenind astfel o Direcţie a instituţiei aflată în subordinea Ministerului Culturii – Corul Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”. În 7 ani, 4100 de dirijori şi 250 000 de corişti din cele 41 de judeţe ale României fac parte din Programul Naţional Cantus Mundi, potrivit informaţiilor trimise de reprezentanţii Corului Madrigal.  Obiectivul Programului este ca în 2018 să existe coruri în fiecare şcoală din România.

    „Din păcate, muzica se studiază în şcoală din ce în ce mai puţin. Problema este că muzica se face o dată la două săptămâni, altă problemă este că se face la nivel teoretic; unde să poată copilul să reţină ceva, dacă el se întâlneşte cu profesorul timp de 45 de minute sau 50 de minute, o dată la două săptămâni şi face teorie – nu intră în contact cu instrumente – nici măcar cu instrumentul lui interior, vocea” descrie Emil Pantelimon necesitatea lecţiilor de muzică în şcoli, care observă că performanţele elevilor care studiază muzica nu se limitează la acest domeniu, ci aduce performanţe în majoritatea activităţilor întreprinse de elevi.

    Astfel, potrivit lui Pantelimon, Cantus Mundi are ca scop integrarea socială a copiilor prin muzică. Cel mai recent proiect dezvoltat de Cantus Mundi este cel în care copii din 19 judeţe au sărbătorit Ora Pâmântului cântând împreună, în cadrul Programului Naţional Cantus Mundi, în seara zilei de 25 martie. Evenimentul s-a desfăşurat simultan, în intervalul 20:30-21:30, în Bucureşti şi în localităţi din judeţele Alba, Arad, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Constanţa, Covasna, Cluj, Dolj, Galaţi, Iaşi, Maramureş, Prahova, Sibiu, Timişoara, Tulcea şi Vrancea.

    În capitală, activităţile dedicate Orei Pământului au fost organizate de Primăria Municipiului Bucureşti şi Teatrul Excelsior şi s-au desfăşurat în Parcul Cişmigiu, unde peste 600 de copii din corurile Cantus Mundi au cântat alături de membrii Corului Naţional de Cameră “Madrigal-Marin Constantin”, dirijaţi de Anna Ungureanu. Înaintea începerii evenimentului, toţi copiii şi-au încălzit glasurile, făcând vocalize, îndrumaţi de dirijorul celebrului ansamblu coral. Pe parcursul celor 60 de minute dăruite naturii, copiilor li s-au alăturat şi bucureştenii veniţi la plimbare în parc.