BusinessMagazin

Tag: Mugur Isarescu

  • Isărescu: Creşterea economică de 4% atinge limita de potenţial, trebuie stimulate investiţiile

    Creşterea economică de 4% se îndreaptă spre limita potenţialului economic actual, iar stimularea consumului în proporţii mari, prin reducerea masivă de taxe în acelaşi timp, pune în pericol echilibrele macroeconomice, atrage atenţia guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care pune accent pe investiţii.

    “Nu trebuie să stimulăm con­su­mul în proporţii care periclitează toate echilibrele macro­eco­nomice atât de greu obţinute. În interpretarea noas­tră, la Banca Naţională, creşterea economică de 4% este spre limita potenţialului economic al momentului. A sti­mu­la doar pe latura consumului o economie aflată în creş­tere spre limita de potenţial înseamnă a o dopa şi as­ta nu o face să crească sănătos, puternic şi durabil”, a declarat Isărescu într-un interviu publicat marţi în Revista 22.

    El a punctat că economia românească a primit în ultimii doi ani o sui­tă de stimuli, precum TVA redusă pentru produsele de panificaţie, care a fost extinsă ulterior la toate alimentele, reducerea CAS, dar şi dobânzile care au coborât “masiv” şi finanţarea ieftină, măsuri care au avut efecte benefice.

    “Mai este nevoie de stimulente suplimentare? Trebuie să ne gân­dim dacă în perioada următoare creşterea economică depinde doar de stimularea cererii, şi nu de stimularea ofertei. PIB-ul potenţial al României, în jurul căruia se dis­cută foarte mult, nu este, într-adevăr, o dimensiune uşor de evaluat, dar mai precis că majorarea lui depinde de crearea de locuri de muncă, de creşterea pro­duc­ti­vi­tă­ţii, care la rândul lor depind de investiţii de capital, ino­vaţie, spirit antreprenorial, calificarea forţei de muncă etc”, a precizat guvernatorul.

    Isărescu a explicat că avansul eco­nomi­c nu depinde decât în anumite situaţii de stimularea ce­re­rii prin majorarea deficitelor fiscale. Astfel, în anumite faze ale ciclului economic, creşterea PIB se poate obţine prin im­pulsuri fiscale care să stimuleze cererea, dar numai când economia este în recesiune, nu când creşte la un nivel aproape de potenţial.

    “Acum probabil că ar trebui stimulaţi, cu măsură şi după ana­lize atente de impact, factorii care duc la creşterea in­vestiţiilor, la creşterea productivităţii, la crearea de lo­curi de muncă”, a mai spus şeful băncii centrale.

    El a reiterat ideea că dimenisunea pachetului de măsuri fiscale prevăzute în Codul Fiscal este de proporţii prea mari, mai ales dacă sunt aplicate în acelaşi timp, cu impact major asupra economiei din perspectiva deficitului creat.

    “Consiliul de Administraţie al BNR s-a pronunţat în una­nimitate în ceea ce priveşte pachetul celor şase mă­suri de reducere de taxe, care înseamnă un deficit cu­mu­lat de circa 2,3% din PIB. Acest impact nu este deloc mic, cum apare la prima vedere, pentru că 2 (doi) este o ci­fră mică. Impactul acestor măsuri duce deficitul bu­ge­tar spre 3%, faţă de 1% în prezent, fără a lua în calcul even­tuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situaţia din agri­cu­l­tu­ră”, a menţionat Isărescu.

    Partidele parlamentare se vor întâlni pe 20 august pentru consultări privind reexaminarea Codului Fiscal, care urmează să fie votat în sesiunea extraparlamentară programată să înceapă pe 24 august. Parlamentul va fi convocat într-o sesiune extraordinară în perioada 24-26 august pentru a discuta cererea preşedintelui Iohannis de reexaminare a Codului Fiscal.

  • Moise Guran a DEMASCAT deal-ul pe care guvernatorul BNR l-a făcut la nivel înalt

    Jurnalistul Moise Guran a dezvăluit “înţelegerea” pe care guvernatorul Mugur Isărescu a făcut-o cu preşedintele Klaus Iohannis.

    Moise Guran a DEMASCAT deal-ul pe care guvernatorul BNR l-a făcut la nivel înalt

  • Data până la care românii mai pot folosi LEUL ca monedă naţională. Anunţul făcut de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu

    Aflat la conferinţa care a marcat 10 ani de la denominarea leului greu, Mugur Isărescu a vorbit despre actualul context economic şi criza zonei euro, care vor face mai dificilă trecerea ţării noastre la moneda unică europeană în viitorul apropiat. Şeful BNR are însă soluţia şi le-a dezvăluit celor prezenţi care este moneda pe care românii o vor folosi peste 10 ani.

    Nu e euro. Isărescu a anunţat ce monedă vor folosi românii peste 10 ani

     

  • Anunţul făcut de Mugur Isărescu: “Peste câteva zile se va publica indicele inflaţiei pe luna iunie”. Ce se va întâmpla cu preţurile

    Publicarea datelor asupra inflaţiei pentru luna iunie va arăta o modifcare a preţurilor într-o lună, a declarat marţi, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
     
    Preţurile de consum au urcat cu 0,5% în mai faţă de aprilie, iar rata anuală a inflaţiei a crescut de la 0,8% la 1,2%, potrivit Institutului Naţional de Statistică.
     

  • Când va trece România la euro? Isarescu: Devine din ce în ce mai probabil ca peste 10 ani Romania să aibă ca monedă tot leul

    Guvernatorul BNR Mugur Isarescu a spus astazi in debutul conferintei “10 ani de la denominarea leului greu” desfasurata la sediul BNR ca este din ce mai probabil ca peste 10 ani Romania sa aiba ca moneda tot leul, dat fiind ce se intampla in zona euro cu Grecia.



    Alte declaratii ale guvernatorului:



    Actiunea de atunci – denominarea leului- a fost bine pregatita si un eveniment de succes. Multumesc celor care s au implicat pentru buna desfasurare a denominarii. Au fost cativa ani buni in care populatia s a obisnuit. Operatiunea a fost complexa. 



    Mottoul nostru a fost “Nimeni nu pierde, nimeni nu castiga. Totul se simplifica”

    Când va trece România la euro?

  • Isărescu despre leul greu: Motto-ul din 2005 a fost “nimeni nu pierde, nimeni nu câştigă, totul se simplică”. Am trecut mult mai uşor prin criză cu leul greu

    Alte declaraţii ale lui Mugur Isărescu:

    “În 2005, economia se despărţea de o lungă perioadă inflaţionistă. Aveam o premisă bună pentru denominare. La un deceniu distanţă, constatăm că per total, inflaţia a scăzut, leul a dobândit valori normale. Trebuie să mărturisesc că după zece ani, conducerea BNR a trecut mult mai uşor prin criză cu leul greul”, a afirmat Isărescu.

    “Trecerea la noul leu, chiar dacă a avut anumite costuri, a fost amortizată. După zece ani, putem facem un bilanţ. Acţiunea de atunci a fost bine pregătită şi în final a fost o acţiune de succes.”

    “Anxietăţile din 2005 au însemnat un risc. Trebuie să le luăm în considerare.”

    “Simbolul leului nou înseamnă în prezent o monedă de încredere. Leul rezistă, aceasta încredere trece dincolo de raţional.”

    “Avem economisiri dominante în lei, iar în ultimă vreme avem şi împrumuturi care tind să devină dominante în moneda naţională.”

  • Preocupare, dar nu îngrijorare: băncile cu capital majoritar grecesc au rol moderat în sectorul bancar românesc

    „Toate cele patru bănci din România cu capital grecesc sunt persoane juridice române. Toate aceste bănci se supun doar legislaţiei din România şi sunt supravegheate direct de către BNR. În consecinţă, eventuale măsuri ale autorităţilor elene de restricţionare a mişcărilor de capital nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc. Şi eventualele măsuri ale băncilor din Grecia de a limita retragerile din cont sau de numerar nu se aplică băncilor din România cu capital grecesc.“

    „Băncile din România cu capital grecesc au o situaţie prudenţială adecvată care le-ar permite gestionarea unor evoluţii nefavorabile.“

    „Băncile din România cu capital grecesc nu sunt dependente de finanţarea oferită de băncile-mamă.“

    Răspunsurile liniştitoare transmise de Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la cele mai frecvente întrebări legate de băncile româneşti cu capital grecesc au venit în contextul în care tensiunea s-a intensificat în Europa şi toţi ochii stau aţintiţi asupra Greciei. Situaţia tensionată din Grecia din ultima perioadă şi retragerile masive din depozitele băncilor de la Atena sunt monitorizate de BNR, mai ales că şi subsidiarele de la Bucureşti au pierdut o parte din depozite în primul trimestru.

    „Trebuie să recunosc că emoţia este un sentiment firesc şi nu-l putem combate numai cu vorbe, îl combatem şi cu fapte. În astfel de situaţii precum cea din Grecia este natural să apară şi reacţii emoţionale şi, uneori, suprareacţii. E de înţeles că noi sperăm ca raţionalul şi înţelepciunea să prevaleze şi în aceste cazuri, pentru ca deciziile să fie cât mai bune, în special pentru deponenţi“, a spus şeful băncii centrale. Guvernatorul BNR a îndemnat la raţiune şi la înţelep-ciune în privinţa impactului situaţiei din Grecia şi a făcut apel la deponenţii din bănci să nu acţioneze emoţional. În cazul în care emoţia va fi predominantă, Isărescu a dat asigurări că banca centrală poate să acţioneze şi cu „instru-mente de calmare“, urmând să utilizeze absolut toate instrumentele de care dispune pentru a evita încă de la începuturi „orice fenomen de panică bancară, care în esenţă este un fenomen iraţional“.

    Radiografia celor patru bănci cu acţionariat elen de pe piaţa locală – Alpha, Bancpost, Piraeus şi Banca Românească – arată că acestea au o cotă de piaţă de 12% din activele sistemului bancar, respectiv 45 miliarde de lei, au circa 7.250 de angajaţi care lucrează în 535 de sucursale, au dat credite clienţilor de circa 36 miliarde de lei, iar depozitele însumează 23 miliarde de lei.

    Grecii au pierdut patru puncte procentuale din cota de piaţă în vremurile de criză şi au fost nevoiţi să ofere bonificaţii la depozite peste media pieţei pentru a compensa scăderea liniilor de finanţare primite de la băncile-mamă de la Atena. Cele patru bănci aveau depozite totale de 23 miliarde de lei la finele lunii martie, în scădere cu 8% faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Scăderea în termeni nominali a fost de 1,7 miliarde de lei. Defalcat, depozitele Alpha au scăzut cu 10%, cele ale Bancpost cu 3%, cele ale Piraues cu 13%, iar cele ale Băncii Româneşti cu 2%. Mesajul transmis de banca centrală este că băncile cu acţionariat elen sunt bine capitalizate şi pot face faţă unor eventuale valuri de retrageri de numerar.

    Cifrele care să sprijine acest mesaj au tot curs în zilele în care criza grecească a dat emoţii tuturor. Rata de solvabilitate a băncilor din România cu capital grecesc este de 17,6% (în martie 2015), în creştere faţă de 16,3% în decembrie 2014 şi semnificativ peste pragul minim reglementat la nivel european (8%). Calitatea fondurilor proprii ale băncilor din România cu capital grecesc este bună, iar activele lichide deţinute sunt la un nivel adecvat, care asigură şi o bună capacitate de a acoperi stocul de pasive pe termen scurt. Calitatea portofoliului de credite este în îmbunătăţire, la valori apropiate mediei pe sistem – rata creditelor neperformante este de 15,9% în aprilie 2015, în scădere de la 21% în aprilie 2014.

    Liniile de finanţare de la băn-cile-mamă din Grecia reprezintă circa 27,5% din totalul pasivului, iar cea mai mare parte a liniilor de fi-nan-ţare, de 81,5%, au scadenţă mai mare de un an, după cum a arătat Isărescu. Scăderea dependenţei băncilor din România cu capital grecesc faţă de finanţarea de la băncile-mamă se reflectă în ajustarea raportului credite-depozite, care s-a redus la 92%, deşi rămâne peste valoarea medie la nivelul sistemului bancar. Riscurile de lichiditate sunt diminuate de existenţa acordurilor de com-pensare încheiate cu acţionarii, la reco-man-darea clară a Direcţiei de Supra-veghere a BNR. Băncile cu ca-pital grecesc au posibilitatea refuzării retragerii depozitelor, iar acţionarii băncilor cu capital grecesc nu au interes să-şi retragă investiţiile.

    O eventuală retragere de capitaluri „peste noapte“, înainte de scadenţă, ar reprezenta o bilă neagră majoră pentru acţionar, care şi-ar putea pierde dreptul de vot în ca-drul băncii locale, după cum a avertizat guver-natorul BNR.
    Toate cele patru bănci româneşti cu capital grecesc au fie numerar în casă sau în rezerve minime obligatorii, fie titluri de stat şi alte active care pot fi transformate rapid în numerar, fie acces în baza acestora la facilităţile de finanţare rapidă de la BNR. Banca centrală adoptă mă-suri care să le asigure lichidităţi şi, în con-diţiile în care băncile n-ar găsi lichiditate în piaţă, din cauza zvonurilor sau a unor suprareacţii, vor găsi deschisă la BNR facilitatea de repo.

    BNR poate fi împrumutător de ultimă instanţă, nu numai prin operaţiuni repo, dar şi prin credit special, asigurând astfel lichiditatea necesară unei bune funcţionări a pieţelor, funcţie pe care nu o au toate băncile centrale, a dat asigurări Isărescu.

    Investiţiile greceşti în România, prin bănci şi companii, se ridică la aproape 13,5 miliarde de euro. Până acum, tragedia greacă nu a provocat reacţii dramatice la Bucureşti, iar speranţele oficialilor sunt că nici nu vor apărea în perioada următoare.

  • Dan Suciu, purtător de cuvânt al BNR: Guvernatorul nu a fost notificat de ANI. Datele din declaraţiile de avere sunt clare

    “Lucrurile sunt clare şi explicate la nivelul informaţiilor incluse în declaraţiile de avere, documente oficiale, şi unde sunt toate creditele trecute, în desfăşurarea lor. Nu există o altă sesizare faţă de cea a Asociaţiei Parakletos, iar ANI trebuie să răspundă, potrivit legii”, a explicat Suciu.

    Purtătorul de cuvânt al BNR a precizat că Mugur Isărescu nu a primit nicio informare privind începerea verificării averii.

    Surse din Agenţia Naţională de Integritate (ANI) au declarat pentru MEDIAFAX că instituţia verifică averea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, după ce a primit recent o sesizare în acest sens.

    Sursele citate au precizat că ANI a înregistrat în urmă cu aproximativ două săptămâni sesizarea în care se solicită verificarea averii guvernatorului BNR.

    Sesizarea a fost trimisă de Asociaţia Parakletos, care arăta că Mugur Isărescu ar avea un credit la Volksbank, pe care l-ar fi trecut în declaraţia de avere din 2007, însă în declaraţiile ulterioare ar fi notat doar creditul de aproape 700.000 de lei, fără a mai menţiona numele băncii, potrivit relatărilor din presă.

    Asociaţia Parakletos, condusă de avocatul Gheorghe Piperea, a solicitat ANI, printr-o sesizare trimisă în 18 februarie, să stabilească dacă situaţia “atrage vreo stare de incompatibilitate sau vreun conflict de interese între calitatea domnului Mugur Isărescu de debitor al băncii Volksbank şi aceea de guvernator al Băncii Naţionale a României”, potrivit documentului obţinut de MEDIAFAX.

    Guvematorul BNR a negat, într-o conferinţă de presă de la începutul lunii februarie, că a contractat vreodată un credit de la Volksbank. Ulterior, Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului, a revenit cu precizarea că Isărescu nu şi-a amintit de împrumutul în cauză întrucât între timp l-a refinanţat la UniCredit şi l-a rambursat integral ulterior.

    Potrivit declaraţiei de avere a lui Isărescu aferentă anului 2007, acesta avea în 2006 un credit de la Volksbank în în valoare de 698.617 lei, pe o perioadă de 10 ani, cu scadenţă în 2016. În declaraţiile de avere din 2008 şi 2009 nu se mai specifică numele băncii, ci doar “o instituţie de credit din România”, însă perioada de creditare era aceeaşi, iar soldul similar.

    În declaraţia de avere din 2010 nu se mai menţionează niciun credit, creditul fiind probabil rambursat în 2009.

    Vasilescu a precizat la acel moment că numele băncii creditoare nu a mai fost specificat în declaraţiile de avere ulterioare ale guvernatorului BNR, ca urmare a unei înţelegeri intervenite între Banca Naţională a României şi Agenţia Naţională pentru Integritate, înţelegere care a “căzut” în 2013.

    Ca urmare, Asociaţia Parakeltos a solicitat ANI să confirme dacă a existat un acord între instituţie şi BNR în baza căruia s-ar fi acordat derogări personalului Băncii Naţionale în privinţa completării declaraţiilor de avere şi, dacă au fost acordate derogări, să specifice temeiul legal care a stat la baza acestora.

    ANI a trasmis, printr-un răspuns datat 30 martie, că cererea “având ca obiect evaluarea averii şi respectării regimului juridic al conflictetor de interese de către Isărescu Mugur, se află în curs de sotuţionare”, rezultatul urmând să-l comunice după finalizare.

    Mugur Isărescu, doctor în ştiinţe economice, este guvernator al Băncii Naţionale a României din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009.

    Isărescu a fost prim-ministru al României în perioada decembrie 1999 – decembrie 2000, iar până să fie numit guvernator a ocupat timp de şase luni poziţia de secretar cu probleme economice şi monetare al Ambasadei României la Washington, de unde a fost rechemat de preşedintele de atunci, Ion Iliescu.

    El este membru în Consiliul General al Sistemului European al Băncilor Centrale, membru cu drept de vot din partea României în Consiliul European de Risc Sistemic şi face parte din Consiliul Guvernatorilor al Fondului Monetar Internaţional.

  • ANI verifică averea guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, în urma unei sesizări

    Sursele citate au precizat că Agenţia Naţională de Integritate a înregistrat în urmă cu aproximativ două săptămâni sesizarea în care se solicită verificarea averii guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR).

    Sesizarea ar fi fost trimisă de Asociaţia Parakletos, care arăta că Mugur Isărescu ar avea un credit la Volksbank, pe care l-ar fi trecut în declaraţia de avere din 2007, însă în declaraţiile ulterioare ar fi notat doar creditul de aproape 700.000 de lei, fără a mai menţiona numele băncii, potrivit relatărilor din presă.

    La începutul lunii februarie, Mugur Isărescu spunea că a uitat că a avut un credit la Volksbank România, pe care l-a stins anticipat în 2009.

    Mugur Isărescu, doctor în ştiinţe economice, este guvernator al Băncii Naţionale a României din septembrie 1990 şi preşedinte al Consiliului de Administraţie. În 1990, numirea sa a fost făcută de către Guvern, iar din 1991 a primit mandat din partea Parlamentului, care a fost reînnoit de trei ori până în prezent, cu o durată de cinci ani, respectiv în decembrie 1998, noiembrie 2004 şi octombrie 2009.

    Isărescu a fost prim-ministru al României în perioada decembrie 1999 – decembrie 2000, iar până să fie numit guvernator a ocupat timp de şase luni poziţia de secretar cu probleme economice şi monetare al Ambasadei României la Washington, de unde a fost rechemat de preşedintele de atunci, Ion Iliescu.

    El este membru în Consiliul General al Sistemului European al Băncilor Centrale, membru cu drept de vot din partea României în Consiliul European de Risc Sistemic şi face parte din Consiliul Guvernatorilor al Fondului Monetar Internaţional.

  • Isărescu: Sprijin aderarea la euro ca program naţional, nu neapărat pentru 2019, care e greu de atins

     “De aceea şi spijin aderarea la euro, nu neapărat ţinta 2019 este cea pe care o sprijin, este foarte greu de atins. De aceea şi spun că este un proiect ambiţios dar ne trebuie un program naţional”, a spus Isărescu, la finalul conferinţei “Mugur Isărescu şi invitaţii săi”.

    În urmă cu o lună, Isărescu afirma că nu are cum să nu susţină aderarea la zona euro în 2019, mai ales că vârsta nu-i mai permită să creadă în proiecte de decenii, sugerând că îşi doreşte trecerea la moneda unică în următorul mandat la conducerea BNR.

    Declaraţia de marţi a reprezentat concluzia seminarului al cărui subiect principal a fost cercul vicios în care România s-a zbătutu timp de aproape 20 de ani, şi din care a ieşit cu greu în ultimii ani, prin ajustarea abruptă a dezechilibrelor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro