BusinessMagazin

Tag: mobila

  • Cum au reuşit trei tineri români să transforme lemnul reciclat în produse de mobilier de lux

    Materia este un exemplu de succes, ca multe altele prezentate în paginile revistei, însă alte zeci de start-up-uri mor în anonimitate. Întâmplarea face că am avut ocazia să-l cunosc pe Silviu Andrei Petran la o conferinţă despre situaţia antreprenoriatului din România. Un raport întocmit de EY România a dezvăluit faptul că în medie antreprenorul român munceşte 10 ore pe zi şi câştigă mai puţin de 500 de euro pe lună. Din acest punct a reînceput discuţia cu Petran, în biroul său dintr-o casă aflată pe o stradă liniştită din nordul Capitalei. „Energia şi pasiunea ta merg în antreprenoriat, însă nu ştii dacă o să ai succes. Eu consider că merită să faci acest sacrificiu, pentru că o faci dintr-o nebunie în care vrei să faci lucrurile altfel“, spune Silviu, aşezat cu un picior sub el pe canapeaua moale din birou.

    „Antreprenoriatul este o zonă de investiţie, o zonă în care nu urmăreşti să-ţi iei banii în trei ani de zile. Trebuie să ai supermultă răbdare. Clar în primii doi ani ai nişte handicapuri, nu te duci în excursii, nu mai ai aceleaşi cheltuieli. E un şoc pe care-l ai la un moment dat, dar îţi doreşti foarte mult, dai bice până când ştii că funcţionează“, adaugă el.

    Acum doi ani, Cristian Branea a venit cu ideea unui start-up în producţia de mobilier, apoi i-a cooptat pe cei doi în echipă şi au aplicat la o competiţi de afaceri sociale. Materia a fost selectat printre cei zece finalişti şi au primit 32.000 de euro finanţare şi consultanţă. Fiecare a mai pus bani din buzunar şi au pornit afacerea cu aproape 60.000 de euro. „Am mers într-o zonă cu riscuri destul de mari pentru că suntem o afacere cu producţie, ceea ce înseamnă că trebuie să avem utilaje, investiţii, materie primă. Nu este o zonă de servicii, unde cheltuielile ar fi mai mici“, spune Silviu Andrei Petran. Mobila Materia realizată din lemn reciclat, cu un aer minimalist, a atras privirile oamenilor, dar şi cumpărători. „Produsele s-au făcut cunoscute prin felul lor foarte autentic de a fi, foarte simple, naturale, masive. Totul a mers din recomandare în recomandare. În 2015, al doilea an de existenţă, ne-am susţinut businessul doar din lucrări finalizate şi recomandări venite de arhitecţi sau de la proprietari care au fost superîncântaţi de produse.“

    Un exemplu de lucrare individuală este amenajarea spaţiului restaurantului Simbio, cu care se mândresc şi care atrage alte proiecte. Numai că ideea iniţială a businessului nu a fost axarea pe proiecte individuale (fie ele localuri sau proiecte rezidenţiale), ci creare a unor mini-serii de produse pe care să le vândă offline sau online, ceea ce nu s-a întâmplat anul trecut, dar este în plan pentru 2016. Primul pas în acest sens a fost participarea la târgul internaţional de mobilă imm Cologne. „Am luat o finanţare de la Ministerul Economiei prin fondul de minimis, care s-a ocupat de participarea României la târg. Acolo am avut o surpriză. Alături de nume foarte mari din industrie, care fac milioane de produse, eram şi noi cu un stand de 20 mp cu produse care erau dintr-un alt film şi care au avut supermare lipici“, povesteşte entuziasmat Petran.

    Iar acest lucru s-a transformat în comenzi, deşi standul lor nu s-a aflat în secţiunea de design a târgului, ci în cea repartizată ţării noastre. „Am obţinut comenzi din Kuala Lumpur, Tokio, SUA sau Europa. Un american a comandat standul nostru de trei ori, tot ce era în stand ori trei. Am crezut că era nebun“, îşi aduce aminte antreprenorul. Şi pe partea de B2B spune că lucrurile au mers bine şi că se află în discuţii cu mai mulţi distribuitori. „A fost un proces de învăţare valoros, am putut vedea ce preţuri se practică în afară, cum să ne poziţionăm produsele ş.a.m.d. Motiv pentru care vrem să facem asta în fiecare an. În toamnă vrem să participăm la un alt târg în Europa.“

    Fapt care ar trebui să ducă şi la mai multe exporturi, acesta fiind „obiectivul încă de la început“. Ironic este că, potrivit spuselor lui Silviu, compania a supravieţuit anul trecut în principal datorită comenzilor din România. „A fost o surpriză faptul că am găsit destul de mult lipici în România. Nu era în planul nostru să vindem pe plan local. Nu ne aşteptam. Noi am rezistat anul trecut datorită faptului că am avut cereri din ţară, partea cu exteriorul a venit abia anul ăsta după târgul de la Köln“, afirmă antreprenorul. Start-up-ul a avut o cifră de afaceri de peste 6.100 de euro în 2014, iar în 2015 afacerile au crescut la 22.000 de euro şi pentru anul în curs estimarea este de 300.000 de euro, luând în considerare faptul că în primul trimestru al anului au avut vânzări de 45.000 de euro.

  • Cum au reuşit trei tineri români să transforme lemnul recuperat într-o afacere profitabilă cu mobilă premium

    Materia este un exemplu de succes, ca multe altele prezentate în paginile revistei, însă alte zeci de start-up-uri mor în anonimitate. Întâmplarea face că am avut ocazia să-l cunosc pe Silviu Andrei Petran la o conferinţă despre situaţia antreprenoriatului din România. Un raport întocmit de EY România a dezvăluit faptul că în medie antreprenorul român munceşte 10 ore pe zi şi câştigă mai puţin de 500 de euro pe lună. Din acest punct a reînceput discuţia cu Petran, în biroul său dintr-o casă aflată pe o stradă liniştită din nordul Capitalei. „Energia şi pasiunea ta merg în antreprenoriat, însă nu ştii dacă o să ai succes. Eu consider că merită să faci acest sacrificiu, pentru că o faci dintr-o nebunie în care vrei să faci lucrurile altfel“, spune Silviu, aşezat cu un picior sub el pe canapeaua moale din birou.

    „Antreprenoriatul este o zonă de investiţie, o zonă în care nu urmăreşti să-ţi iei banii în trei ani de zile. Trebuie să ai supermultă răbdare. Clar în primii doi ani ai nişte handicapuri, nu te duci în excursii, nu mai ai aceleaşi cheltuieli. E un şoc pe care-l ai la un moment dat, dar îţi doreşti foarte mult, dai bice până când ştii că funcţionează“, adaugă el.

    Acum doi ani, Cristian Branea a venit cu ideea unui start-up în producţia de mobilier, apoi i-a cooptat pe cei doi în echipă şi au aplicat la o competiţi de afaceri sociale. Materia a fost selectat printre cei zece finalişti şi au primit 32.000 de euro finanţare şi consultanţă. Fiecare a mai pus bani din buzunar şi au pornit afacerea cu aproape 60.000 de euro. „Am mers într-o zonă cu riscuri destul de mari pentru că suntem o afacere cu producţie, ceea ce înseamnă că trebuie să avem utilaje, investiţii, materie primă. Nu este o zonă de servicii, unde cheltuielile ar fi mai mici“, spune Silviu Andrei Petran. Mobila Materia realizată din lemn reciclat, cu un aer minimalist, a atras privirile oamenilor, dar şi cumpărători. „Produsele s-au făcut cunoscute prin felul lor foarte autentic de a fi, foarte simple, naturale, masive. Totul a mers din recomandare în recomandare. În 2015, al doilea an de existenţă, ne-am susţinut businessul doar din lucrări finalizate şi recomandări venite de arhitecţi sau de la proprietari care au fost superîncântaţi de produse.“

    Un exemplu de lucrare individuală este amenajarea spaţiului restaurantului Simbio, cu care se mândresc şi care atrage alte proiecte. Numai că ideea iniţială a businessului nu a fost axarea pe proiecte individuale (fie ele localuri sau proiecte rezidenţiale), ci creare a unor mini-serii de produse pe care să le vândă offline sau online, ceea ce nu s-a întâmplat anul trecut, dar este în plan pentru 2016. Primul pas în acest sens a fost participarea la târgul internaţional de mobilă imm Cologne. „Am luat o finanţare de la Ministerul Economiei prin fondul de minimis, care s-a ocupat de participarea României la târg. Acolo am avut o surpriză. Alături de nume foarte mari din industrie, care fac milioane de produse, eram şi noi cu un stand de 20 mp cu produse care erau dintr-un alt film şi care au avut supermare lipici“, povesteşte entuziasmat Petran.

    Iar acest lucru s-a transformat în comenzi, deşi standul lor nu s-a aflat în secţiunea de design a târgului, ci în cea repartizată ţării noastre. „Am obţinut comenzi din Kuala Lumpur, Tokio, SUA sau Europa. Un american a comandat standul nostru de trei ori, tot ce era în stand ori trei. Am crezut că era nebun“, îşi aduce aminte antreprenorul. Şi pe partea de B2B spune că lucrurile au mers bine şi că se află în discuţii cu mai mulţi distribuitori. „A fost un proces de învăţare valoros, am putut vedea ce preţuri se practică în afară, cum să ne poziţionăm produsele ş.a.m.d. Motiv pentru care vrem să facem asta în fiecare an. În toamnă vrem să participăm la un alt târg în Europa.“

    Fapt care ar trebui să ducă şi la mai multe exporturi, acesta fiind „obiectivul încă de la început“. Ironic este că, potrivit spuselor lui Silviu, compania a supravieţuit anul trecut în principal datorită comenzilor din România. „A fost o surpriză faptul că am găsit destul de mult lipici în România. Nu era în planul nostru să vindem pe plan local. Nu ne aşteptam. Noi am rezistat anul trecut datorită faptului că am avut cereri din ţară, partea cu exteriorul a venit abia anul ăsta după târgul de la Köln“, afirmă antreprenorul. Start-up-ul a avut o cifră de afaceri de peste 6.100 de euro în 2014, iar în 2015 afacerile au crescut la 22.000 de euro şi pentru anul în curs estimarea este de 300.000 de euro, luând în considerare faptul că în primul trimestru al anului au avut vânzări de 45.000 de euro.

  • Creştere de 32% în T1 pentru Lem’s, care deschide un nou magazin în Sibiu

    Investiţia necesară deschiderii magazinului Lem’s din Sibiu Shopping City se ridică la 2 milioane de lei; în acelaşi oraş mai sunt alte două spaţii de vânzare ale aceleiaşi reţele. “Am decis să deschidem încă un magazin în Sibiu pentru că este un oraş dezvoltat, cosmopolit, iar apetitul sibienilor pentru mobila produsă în România este foarte ridicat”, declară Adrian Rizea, director comercial Lem’s.

    De la deschiderea magazinului şi până pe 15 mai, clienţii pot comanda mobila cu reduceri până la 50%. Magazinul permite plata în rate, printr-o varietate de soluţii de finanţare tip card de credit (CEB – Card Avantaj, Raiffeisen, Banca Transilvania, BCR, BRD, Alpha, Unicredit, Garanti, Banc Post, Optimo Card).

    În primul trimestru din 2016, vânzările reţelei de magazine Lem’s au crescut cu 32% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. “Aşa cum am anticipat, ritmul nostru de creştere se menţine şi anul acesta peste creşterea pieţei de mobilier. Anul trecut piaţa a crescut cu 7,4%, în timp ce reţeaua Lem’s reuşit evoluţii pozitive de 9,4%, până la o cifră de afaceri de 279 milioane lei”, declară Alexandru Rizea, director general al producătorului de mobilă Lemet.

    Creşterea din primul trimestru se datorează unui cumul de factori. “Considerăm că această creştere a fost obţinută graţie diversificării gamei de produse, fie că vorbim de seriile noi de living-uri Box, fie de colecţia de canapele produse la Brebu cu multiple opţiuni de finisaje. Toate acestea sunt însă posibile graţie dezvoltării reţelei de magazine Lem’s, proces care a urmat două căi: magazine noi şi magazine reamenajate conform noilor standarde vizuale” declară Adrian Rizea.

    Compania Lemet a dezvoltat brandul de magazine Lem’s pentru desfacerea produselor sale. În prezent reţeaua are, conform propriilor declaraţii, cea mai mare acoperire la nivel naţional, aproape 70.000 mp de retail amenajaţi în aproape toate judeţele ţării. Pe platforma Lemet de la Brebu şi în reţeaua naţională de magazine Lem’s activează peste 1.350 de angajaţi.

    Fabrica Lemet din Brebu a fost înfiinţată în 1991, în prezent halele de producţie şi depozitare acoperă o suprafaţă de peste 36.000 mp. Capacitatea actuală anuală de prelucrare a fabricilor de mobilă Lemet este de aproximativ 3.500.000 de panouri tip PAL. Liniile de producţie sunt complet automatizate, bazându-se pe cele mai noi tehnologii existente la nivel mondial.

  • Antreprenoriat cu simplitate scandinavă

    De când îşi aduce aminte, Diana Staicu a fost mereu pasionată de ideea amenajărilor interioare şi de designul simplu, dar modern al produselor de mobilier. Astfel că hainele de antreprenor nu le-a „îmbrăcat“ din întâmplare, ci aducând pe piaţa locală două francize de mobilă cu origini scandinave – brandul de lux BoConcept şi cel pentru copii Flexa.

    Nu a descoperit antreprenoriatul însă imediat după absolvirea studiilor economice, ci abia la zece ani distanţă, după ce a lucrat în industria hotelieră şi cea telecom, ca om de vânzări şi de marketing, şi după ce a descoperit îndeaproape tainele designului şi ale producţiei de mobilier conducând un magazin-fanion al Mobexpert, deţinut de omul de afaceri Dan Şucu. Diana Staicu a condus timp de trei ani magazinul din Pipera, timp în care a aflat ce înseamnă retailul cu mobilă, iar în 2006 şi-a făcut curaj să îşi testeze abilităţile de antreprenor. A deschis în galeriile Feeria din Băneasa (nordul Capitalei) showroomul BoConcept, un brand danez de mobilă de lux pe care l-a descoperit pentru prima dată în 1999, în timpul unei vacanţe petrecute în Salonic. Iar trei ani mai târziu a apărut şi showroomul cu un alt brand danez Flexa, în acelaşi centru comercial. 

    „În 1999 designul mobilierului scandinav era ceva de necrezut. Cu greu acceptai că este posibil ca o canapea să fie configurată, că poţi lua un modul simplu pe care apoi să îl personalizezi cu picioarele, braţele, materialul textil care îţi place. Nu lucram în industria de mobilă pe atunci, dar mi-a plăcut ideea, mi-a plăcut simplitatea designului scandinav. Mi-a rămas gândul la BoConcept şi la cum ar fi să…“, îşi aminteşte antreprenoarea, grăbind pasul în showroomul în care şi acum se regăsesc câteva produse de mobilier BoConcept similare celor pe care le avea expuse în ziua deschiderii. Acum, acestea fie sunt fabricate din alt tip de lemn, fie au avut parte de îmbunătăţiri la nivel funcţional, însă construcţia lor tot pe schiţele originale se bazează.

    În cea mai mare parte a carierei sale de antreprenor Diana Staicu a mizat pe reţeta magazinului monobrand adresat publicului matur, cu putere de cumpărare şi cu un anumit statut. După cum recunoaşte însă, în tot acest timp a omis un segment important, cel al tinerilor care îşi întemeiază o familie şi care îşi amenajează prima lor locuinţă. Aşa că a reacţionat şi a creat un nou brand umbrelă, care înglobează atât mobila premium BoConcept, cât şi segmentul dedicat tinerilor, intrând pe o piaţă pe care IKEA, grupul suedez care deţine un magazin în vecinătatea celor două showroomuri ale Dianei Staicu, a ajuns să domine.

    „Cu BoConcept ne adresam unor clienţi deja maturi, cu un anumit nivel de venituri şi am constatat că îi pierdeam din vedere pe tinerii care apreciază designul simplu şi care vor să îşi mobileze casa, dar nu îşi permit încă produsele BoConcept. Există o efervescenţă şi în zona imobiliară, pentru că apar tot mai multe proiecte, apartamente dedicate chiar acestor tineri şi care acum au şi dimensiuni mai mici, astfel că mobilierul inteligent pe care noi îl promovăm, multifuncţional, a devenit o necesitate“, explică ea.

    Astfel că, de la un showroom de 600 de metri pătraţi dedicaţi exclusiv BoConcept, antreprenoarea a transformat magazinul într-unul multibrand, în care 300 de metri pătraţi aparţin acum mobilierului pentru noile generaţii. Schimbarea a început spre finalul anului trecut şi s-a tradus în crearea conceptului Scandinavian Design House (SDH), cu care Diana Staicu vrea să defileze de acum înainte şi să fie asociate atât BoConcept, cât şi cu zona de mobilier pentru tineri. Cea din urmă merge pe aceeaşi linie, a produselor cu origini scandinave, însă în segmentul monobrand pentru tineri şi-au făcut loc în showroom şi producători din alte ţări, cum ar fi Polonia, care se mulează pe liniile clasice de care antreprenoarea s-a îndrăgostit iniţial.

    Deşi preţurile au coborât un nivel sub cele ale BoConcept, SDH se menţine, cu produsele de mobilier din sfera multibrand, pe palierul de venituri medii dedicat tinerilor. Schimbarea a venit şi în contextul în care puterea de cumpărare a românilor a crescut în ultimii ani, lucru care a făcut ca tinerii să nu mai cumpere sau să închirieze locuinţe deja mobilate, ci să îşi amenajeze singuri casa, aşa cum îşi doresc şi nu cum impune bugetul limitat al constructorului sau al proprietarului spaţiului.

     

  • Au transformat un apartament de 28 de metri pătraţi într-o locuinţă cu home theater, bucătărie şi are chiar şi un dormitor pentru oaspeţi

    Firma de arhitectură LAAB a transformat acest apartament de 28 de metri pătraţi din Hong Kong într-o locuinţă cu home theater, bucătărie şi chiar cu un dormitor pentru oaspeţi, scrie Business Insider.

    LAAB a apelat la mobilă transformabilă care este mai flexibilă decât mobila obişnuită, însă şi mult mai scumpă. Cuplul din Hong Kong a plătit pentru această amenajare aproximativ 130.000 de dolari.

    Vedeţi în clipul de mai jos cum se transformă o locuinţă mică într-un apartament spaţios.

     

  • Warren Buffett, cel mai mare investitor american, la prima mişcare directă în businessul românesc: 10 milioane de dolari într-o firmă de chimicale

    Warren Buffett, cel mai puternic investitor din lume, cu o valoare per­so­na­lă de aproape 67 mld. dolari şi un imperiu de business care se întinde de la căi ferate şi bănci până la mobilă, a făcut o majorare de capital în valoare de 10 milioane de dolari în compania Lubrizol România.

    Aceasta este a treia majorare de capital ca mărime înregistrată în România în luna februarie 2016 şi, potrivit informaţiilor disponibile, este prima intrare directă a unei firme controlate de miliardarul american în România.

    Datele de la Registrul Comerţului arată că firma fusese înregistrată în octombrie anul tre­cut, în Bucureşti, având ca acţionar com­pa­nia Lubrizol Oilfield Solutions, înregistrată în SUA. Fondurile folosite pentru majorarea de capital din februarie au venit, de asemenea, tot din SUA.

    Lubrizol este un business de 7 mld.do­lari, care are aproximativ 9.000 de angajaţi la nivel mondial. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Lecţie de bun gust. Un apartament care are pereţii, mobila şi chiar colacul closetului acoperiţi cu aur este scos la vânzare – GALERIE FOTO

    Apartamentul strălucitor cu pereţii de aur se află la în oraşul Magadan din nord-estul Rusiei şi se vinde cu 6.5 milioane de ruble, adică 67.000 de lire sterline.

    Agentul imobiliar şi-a descris clientul, proprietarul apartamentului, ca fiind un om de afaceri ce călătoreşte în jurul lumii şi este un iubitor al artei (evident).

    “Proprietarii sunt intelectuali. Călătoresc în jurul lumii şi aduc obiecte ornamentale exotice din călătoriile lor”, a spus el.

    Preţul este cam mare, chiar şi pentru un apartament de aur, având în vedere zona şi starea economică. 

     

  • Lemet: E rău că generaţia nouă nu ştie cum a fost în comunism, dar nici cum se munceşte în capitalism

    Cum relaţionează românii cu munca? Dacă e să credem sondajele, munca este extrem de importantă pentru doi români din trei, care o plasează pe locul secund în topul lucrurilor foarte importante în viaţă, după familie, dar înaintea religiei, a timpului, a prietenilor sau a politicii. Procentul românilor care apreciau că munca este importantă în viaţa lor a scăzut de la 96% în 1990 la 91% în 2008. Pentru comparaţie, la bulgari nivelul s-a situat constant la 90%, la fel şi în Ungaria. La greci la fel, 95%. Scădere a fost în Polonia, de la 97% la 91%.

     

    Pentru a compara profitabilitea angajaţilor din două companii diferite, şi mai mult, din ţări diferite, este necesar ca ei să lucreze în condiţii similare în ceea ce priveşte investiţiile în tehnologie, automatizare şi organizare, punctează Rizea. Ordinea cronologică a investiţiilor facute de o firmă nou înfiinţată este: maşini, instalaţii, maşini şi intalaţii automate supervizate decomputere şi organizarea la nivel din ce în ce mai înalt.

    „În 25 de ani nu există nici bani, nici timpul necesat pentru a ajunge la nivelul economiilor dezvoltate. Dacă organizarea este inferioră, atunci şi productivitatea este la fel. Dar şi organizarea costă mulţi bani. Important este ca noi să facem ca imposibilitatea de azi să devină standardul de mâine”, mai spune Rizea.

    Există o diferenţiere a angajaţilor pe generaţii, întotdeauna şi pretutindeni în lume, şi cu atât mai mult în România, între generaţiile care s-au născut şi au muncit în comunism şi cele din capitalism. „E rău că generaţia nouă nu ştie cum a fost în comunism, dar nici cum se munceşte în capitalism.

    Cei care pleacă din România să muncească descoperă acolo că ceea ce li se cere în ţară, în legătură cu munca, era suficient să facă pentru a rămâne aici. Spiritul uman este acelaşi oriunde în lume şi rămâne acelaşi oriunde vor fi oamenii.

    Diferă nivelul educţiei, al instruirii, mediul economic sau nivelul de trai. Şi antreprenorii şi angajaţii lucrează pentru altcineva,” adaugă fondatorul Lemet.

    În opinia lui, puţine meserii sunt specifice unor ţări, acolo unde s-au păstrat nişte tradiţii. Altfel, meseriile sunt practicate de oameni cu aptitudini potrivite, dar şi cu abilităţi dobândite prin instruire, practică şi experienţă aprofundată. Şi românii pot face toate astea.

    „După părerea mea, sindicatele trebuie să se organizeze după ce economia de piaţă se pune pe picioare şi  funcţionează. Altfel nu înţeleg nimic şi frânează dezvolatarea.

    Se spune ca întreprinderea capitalistă este după unii, o vacă de muls, după alţii un tigru fioros care ar trebui împuşcat, iar după alţii un armasar care trage tot atelajul. Unde sunt sindicatele?

    România este pe piaţa internaţională a muncii. Până în 2014, inclusiv, fluctuaţia de persoanl al Lemet a fost de 6%. În 2015 a crescut foarte mult. Toţi angajaţii care au părăsit firma au plecat în Anglia şi Germania. Asta e tendinţa. Noi facem acţiuni pentru a stabiliza personalul şi pentru a deveni angajator recunoscut, respecat şi dorit de oameni care vor sa lucreze în România.

    Dacă vorbim de economie de piaţă şi de piaţa muncii să nu ocolim înţelegerea normală, după părerea mea, munca se vine şi se cumpără, sistemul de valori sociale face ca percepţia despre muncă să difere de la generaţie la generaţie, de la persoană la persoană.

    Muca este sursa de venituri de satisfacţii, poate duce la creşterea statutului social şi implinirea necesităţilor vieţii.

    Ce e de facut? „Marketing” intern în fecare organizaţie, dar şi la nivel naţional.

    Există un mare adevăr. Nu vom putea fi niciodată ce am putea deveni fără presiune, fără tensiune şi fără disciplină. mare parte din cei care pleacă să lucreze în alte ţări nu cosimt acest adevăr în România, dar sunt obligaţi să-l respecte în altă ţară ediul economic sau nivelul de trai. Şi antreprenorii şi angajaţii lucrează pentru altcineva,” mai spune Alexandru Rizea.

  • O nouă intrare postcriză pe piaţa mobilei de lux

    Se construiesc şi se amenajează case continuu, dar există multe locuinţe mobilate cu compromisuri şi acum clienţii, după ce au trăit o perioadă în ele, descoperă plăcerea de a le amenaja aşa cum şi-au dorit. Se maturizează şi, totodată, creşte şi nivelul investiţiei pe care sunt dispuşi să o direcţioneze în amenajare“, descrie Roxana Alexandrescu, managing partner al showroomului Collezioni, motivul pentru care deschiderea unui magazin dedicat produselor de lux pentru casă în această perioadă este oportună.

    I-a venit ideea proiectului odată cu lansarea liniei de gresie şi faianţă Roberto Cavalli, în urmă cu patru ani, dar planurile sale de business au început să se concretizeze în urmă cu şapte luni. Rezultatul unei investiţii de aproximativ 400.000 de euro (în amenajare, stocuri şi cheltuieli operaţionale), showroomul se întinde pe o suprafaţă de 230 de metri pătraţi din apropierea Pieţei Floreasca şi este structurat în două zone: prima, destinată reamenajării locuinţei, iar cea de-a doua, cumpărăturilor din impuls. Produsele, din colecţiile Luxury Tableware (ceşti din porţelan, pahare de cristal etc.), Linen (cuverturi, perne decorative ş.a.) şi Luxury Tiles (gresie şi faianţă) ale mărcii Roberto Cavalli Home, dar şi ale mărcilor Gaia Mobili, Galassia (obiecte sanitare) şi Cristallo Collezioni (corpuri de iluminat), precum şi ale mărcii româneşti Gabriela Seres, au preţuri cuprinse între 48 de euro (pentru, spre exemplu, un prosop ori o ceaşcă) şi 12.000 de euro, pentru un set complet de mobilă de baie.

    În cadrul showroomului sunt disponibile şi servicii de consiliere specializată, de livrare a produselor, precum şi servicii dedicate segmentului de evenimente private, de genul listelor de căsătorie. Alexandrescu este optimistă în ce priveşte interesul clienţilor pentru astfel de produse şi apreciază că va recupera investiţia în cel mult doi ani. „Piaţa produselor de lux din România este în continuă creştere. Dacă la un moment dat s-a putut observa o stagnare, în acest moment interesul românilor pentru produsele exclusiviste este din ce în ce mai mare“, explică Alexandrescu. Ea vorbeşte cu pasiune atât despre marca Roberto Cavalli, designer pe care l-a descoperit dincolo de imprimeul animal print care l-a consacrat, cât şi despre obiectele din magazinul său – dintre care preferatele sale sunt o cadă galbenă şi ceştile cu imprimeuri florale.

    Managing partnerul Collezioni a observat evoluţia pieţei luxului încă de la începuturile acesteia pe piaţa locală, când şi-a început prima afacere, tot pe segmentul amenajărilor interioare. Studiile sale de bază sunt economice, însă Alexandrescu crede că cele mai multe lucruri le-a descoperit odată cu plecarea din ţară. „Anul ’89 m-a prins la vârsta la care credeam că putem să facem orice, generaţia mea a vrut să vadă cât mai multe şi să înţeleagă cât mai mult din mersul lumii. Veneam dintr-o lume închisă, iar în momentul în care am putut să vedem, să înţelegem şi să învăţăm din alte părţi, ni s-a părut extrem de important.“ Prima ţară pe care a vizitat-o a fost Italia – unde a intrat în contact cu persoane din industrie la curent cu ultimele tendinţe în amenajare. „Veneam dintr-o lume a mobilei pe sub mână şi ne-am dus într-o lume în care oamenii se întreceau să facă lucruri frumoase pe care să le vândă.

    Cred că această ruptură a fost pentru generaţia mea un punct de cotitură – de aceea suntem mulţi din această generaţie antreprenori în businessul de decoraţiuni interioare, am fost atât de fericiţi să vedem lucruri frumoase, încât am vrut să le aducem şi aici.“ În jurul anului 2000 a pus bazele primei sale afaceri, Casa Nouă Design Store, specializată pe decoraţiuni interioare, mobilier şi băi şi care, potrivit informaţiilor publicate pe site‑ul Ministerului de Finanţe, a ajuns la venituri de peste 1 milion de lei, dar la care a fost fost nevoită să renunţe din motive independente de business. „În 2000 România nu era încă o piaţă pregătită pentru lux, însă în 2004-2005 apetenţa pentru lux a crescut, ajungând la maximum în 2007 şi scăzând puternic în perioada crizei.“

     

  • Cele mai importante trenduri tehnologice în 2016

    Generaţia millennials este una pro-PC, nu una post-PC, astfel că tinerii (18-24 de ani), deşi sunt cunoscuţi ca fiind generaţia smartphone, nu abandonează computerele personale. Tocmai acest segment de vârstă, dintre toate grupurile de consumatori, este cel mai predispus să achiziţioneze un laptop sau un desktop în 2016.

    Deşi generaţia millennials consumă din ce în ce mai mult conţinut pe telefoanele mobile, aceştia încă preferă ecranele mai mari pentru conţinutul video cu o durată mai mare (TV, filme etc). Însă şi alte activităţi sunt realizate pe PC în dauna telefonului, cum ar fi online banking-ul sau shopping-ul online, care sunt efectuate în principal pe dispozitive cu ecrane mai mari.

    Ne îndreptăm spre un ecosistem mobil şi de aceea companiile ar trebui să marşeze pe strategia „mobile first“. Tinerii din Statele Unite, Marea Britanie şi Canada petrec cu cel puţin 20 de ore mai mult pe telefon mobil faţă de laptop sau desktop. Dar smartphone-urile şi computerele personale nu se exclud, ci sunt complementare, iar companiile nu trebuie să presupună că millennials abandonează PC-urile în favoarea smartphone-urilor.

    Un element interesant în 2016 va fi piaţa telefoanelor mobile second-hand. O piaţă uriaşă de 17 miliarde de dolari, o piaţă despre care probabil nici nu ştiaţi până acum. 120 de milioane de telefoane mobile folosite vor fi vândute sau cumpărate în 2016, la o valoare medie de 140 de dolari bucata. Telefoanele folosite devin din ce în ce mai populare datorită ciclurilor scurte de apariţie a noilor modele. Un sondaj realizat de Gartner arată că 60% dintre consumatorii din Germania şi Statele Unite trec la următorul model de telefon doar pentru că îl vor, iar 64% dintre aceştia şi-au vândut telefonul vechi. Doar 7% dintre respondenţi au spus că au donat telefoanele către reciclare. Şi Gartner se aşteaptă ca 120 de milioane de telefoane recondiţionate să ajungă în mâinile utilizatorilor până în 2017.

    În 2015 s-au vândut 80 de milioane de smartphone-uri uzate, cu o valoare de 11 miliarde de dolari. De la mijlocul anului 2015 până în prezent, 12% dintre consumatori şi-au vândut smartphone-ul vechi, iar dintre aceştia, două treimi şi-au vândut telefonul către alt consumator şi o treime către un operator sau producător.

    Se aşteaptă ca în 2016 să fie vândute 1,6 miliarde de unităţi cu o valoare de peste 400 de miliarde de dolari. În acelaşi raport se arată că cel puţin 10% din telefoanele premium (de peste 500 de dolari) achiziţionate în 2016 vor avea cel puţin 3 proprietari înainte să fie scoase din uz. Pe lângă asta, jumătate dintre smartphone-uri achiziţionate în 2016 vor fi vândute producătorilor sau operatorilor pentru o reducere la achiziţionarea unui alt telefon. Restul smartphone-urilor vor fi, cel mai probabil, vândute online către magazine ce comercializează produse second-hand sau către alţi consumatori.

    Creşterea pieţei SH a telefoanelor mobile aduce mai multe telefoane în mâinile persoanelor cu bugete limitate, iar aceştia ar putea alege abonamente de date mai mari decât cei care cumpără un telefon nou. În plus, această piaţă ar putea fi benefică şi pentru mediul înconjurător. Doar în Statele Unite în 2012 au fost aruncate la gunoi 140 de milioane de telefoane mobile. Pe viitor, telefoanele mobile folosite vor găsi o viaţă nouă în mâinile altor utilizatori şi nu vor ajunge la groapa de gunoi.

    În 2016 Deloitte prezice că va exista un procent important (26%) de utilizatori de telefon mobil care nu vor vorbi nici măcar un minut, ci vor folosi exclusiv datele mobile. Aceştia preferă variante alternative de comunicare, mesageria instantă, SMS‑uri, convorbiri video. La jumătatea lui 2015, cel mai popular serviciu era cel de mesagerie text, cu 60% procent de folosire, urmat de mesagerie instantă pe internet, e-mail şi reţele de socializare. Iar asta nu se aplică doar la convorbirile private, ci şi la conversaţiile utilitare; o aplicaţie a luat locul unui telefon către serviciul de taxi sau pentru a comanda mâncare.