Tag: ministerul sanatatii

  • Numarul mortilor din cauza gerului a crescut la 65

    Numarul mortilor din cauza iernii severe a ajuns astfel la 65 la nivel national.

    Anterior, in cursul zilei de vineri au murit 13 oameni in judeţele Alba, Bacau, Brasov, Calarasi, Dolj, Giurgiu, Harghita, Hunedoara, Iasi, Maramures, Mures, Mehedinti (doua persoane). Joi au decedat trei oameni, in judetele Tulcea, Sibiu si Braila.

    Serviciile de ambulanta si echipajele SMURD au transportat, de vineri pana sambata, un numar de 147 persoane fara adapost si cu hipotermie in unitatile medicale sau in locurile special amenajate pentru aceasta perioada cu temperature scazute, conform Centrului Operativ de Urgenta al Ministerului Sanatatii.

    Dintre acestea, 105 au avut nevoie de ingrijiri medicale in unitatile si compartimentele de primiri urgente.

  • Boc: Arafat poate reveni în minister sau participa la elaborarea legii sănătăţii, dacă doreşte asta

    Întrebat, luni, de jurnalişti dacă apreciază că este posibil ca Raed Arafat să lucreze la noul proiect al legii sănătăţii sau să revină în minister, premierul a răspuns că fostul subsecretar de stat “este binevenit, dacă domnia sa va dori”. “Ministrul Sănătăţii va da toate detaliile pe marginea acestui subiect, dar eu nu am niciun fel de problemă ca domnia sa să facă parte din orice colectiv şi din orice echipă”, a adăugat Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raed Arafat demisionează de la Ministerul Sănătăţii, ca urmare a criticilor formulate la adresa lui de către preşedintele Traian Băsescu

    Raed Arafat a anunţat o conferinţă de presă la ora 14.30. Decizia de a demisiona vine în urma disputelor lui Raed Arafat cu preşedintele Traian Băsescu şi cu oficiali din Ministerul Sănătăţii pe tema Legii reformei în sănătate. Doctorul Raed Arafat a fost numit subsecretar de stat la Ministerul Sănătăţii în 23 august 2007, printr-o decizie semnată de premierul de atunci, Călin Popescu Tăriceanu. În cadrul ministerului, Raed Arafat s-a ocupat de medicina de urgenţă. Raed Arafat este şi coordonator al Serviciului Mobil de Urgenţă, Reanimare şi Descarcerare (SMURD). Raed Arafat, de profesie medic specialist de Anestezie Terapie Intensivă, a înfiinţat şi coordonat SMURD în 1990, lucrând mai întâi ca voluntar, pe o perioadă de opt ani.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Teoria robinetului sau de ce nu se mai plătesc datorii de 500 de milioane de euro către companiile farmaceutice

    Fără şampanie şi cu un discurs acid. Aşa l-a primit preşedintele Traian Băsescu pe noul ministru al sănătăţii, Ritli Ladislau, la depunerea jurământului: “Vreau să înţelegeţi ceea ce precedesorul dumneavoastră nu a înţeles, că nu se pot da alţi bani la sănătate până când nu închidem robinetele prin care se scurg bani de la sănătate, dar nu înspre bolnavi, ci înspre alte direcţii.” Declaraţia venea într-un context extrem de tensionat, după ce preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate Lucian Duţă estima că fraudele din sistem ajung la circa 400 de milioane de euro pe an. Anchetele şi un desfăşurător clar al modului cum se cheltuiesc ilegal aceşti bani întârzie să apară. Blocarea plăţii arieratelor către companii, situate la jumătate de miliard de euro la finele anului 2010, până la închiderea scurgerilor din sistem, este soluţia rapidă identificată de preşedintele Băsescu. Responsabilitatea nu cade aşadar pe umerii celor care trebuie să supravegheze sistemul de comiterea fraudelor, ci tocmai pe cei care îl susţin suportând termene de plată tot mai lungi. Mai exact, măsura vine în contextul în care termenul de plată contractual este de 180 de zile pentru medicamentele compensate, însă în prezent doctoriile se plătesc de către casele de asigurări la 300-330 de zile. Jumătate din cele peste două miliarde de euro, valoarea pieţei farmaceutice în 2010, provine din bugetul de stat. “Scopul scoaterii în faţa publicului a dimensiunii fraudelor din sistemul sanitar este de fapt să ascundă faptul că sistemul este subfinanţat”, spune Ovidiu Buluc, preşedintele distribuitorului de medicamente Farmexim, cu afaceri de 200 de milioane de euro anul trecut. Şeful Farmexim constată că piaţa medicamentelor este una dintre cele mai stricte din România, câtă vreme preţul doctoriilor este reglementat de Ministerul Sănătăţii şi se situează la minimul european, iar adaosurile comerciale sunt fixe. “De aici şi până la marile robinete prin care se scurg bani e distanţă lungă. Sunt probabil şi nişte scurgeri de bani, dar cât poate să reprezinte asta din total?”, se întreabă Buluc.

    Distribuitorii spun că s-a atins limita suportabilităţii, întrucât unii furnizori nu acceptă plata la 300 de zile. În acest context, liniile de credit sunt cele prin care sunt suportate costurile cauzate de plata în avans cu impact semnificativ asupra profitabilităţii. În ce priveşte afacerea Farmexim, nivelul costurilor nu mai poate coborî. Restructurările au început în 2008, iar de atunci Buluc a concediat 50 de angajaţi din cei peste o mie ai companiei, a închis un depozit, a reconfigurat traseele maşinilor, iar cifra de afaceri a crescut cu 70% în doi ani şi jumătate. “Criza ne-a învăţat foarte multe lucruri: compania e mai suplă, produce mai bine, am tăiat toate costurile care nu erau necesare.” Nu şi de la investiţii: Farmexim a cheltuit un milion de euro pentru un nou depozit la Iaşi. În ce priveşte fluxul de lichidităţi, s-a schimbat şi abordarea faţă de client, încasările crescând pe seama vânzării de volume tot mai mari.

    După Buluc, nu criza a fost marea dilemă în industria farmaceutică, ci aceea că nu există dialog cu autorităţile şi, mai mult, se vorbeşte pe un ton tot mai ameninţător despre neplata datoriilor – “se discută foarte cinic despre fraude, în condiţiile în care instrumentele de control sunt la autorităţi, iar totul este la vedere”. Iar întârzierile sunt de aşa natură încât există reţete din lunile august şi septembrie 2010 pe care casele de asigurări nu le-au primit spre decontare ca să evite creşterea deficitului bugetar. Totuşi, spune Buluc, tendinţa de a blama zona farmaceutică se leagă de contactul medicamentelor cu statul, pentru că autorităţile nu îşi permit să compenseze la nivelul la care cere populaţia, iar pacienţii au impresia că sănătatea este gratuită. Practic, deşi banii colectaţi în prezent sunt de câteva ori mai mulţi decât în 2000, de exemplu, se aude foarte des despre faptul că nu a crescut de cinci ori şi calitatea serviciilor, însă consumul de medicamente este încă de trei ori mai mic faţă de Ungaria, Cehia sau Polonia.

  • Ritli spune că dacă preşedintele Băsescu a acceptat nominalizarea sa la MS acceptă şi el oferta

    “Deseară (miercuri seară – n.r.) trebuie să ajung la Bucureşti în legătură cu preluarea ministerului şi, evident, dacă preşedintele României a acceptat nominalizarea mea, accept şi eu oferta de a exercita această funcţie. Despre raporturile dintre minister şi Casa Asigurărilor de Sănătate ştiu doar că aceasta urmează să fie coordonată de către minister, dar nu cunosc alte detalii decât că probabil această coordonare se va face la nivelul unui secretar de stat din minister”, a declarat dr. Ritli Ladislau. El a menţionat că va continua proiectele începute de predecesorul său, Cseke Attila, urmând să acorde atenţie specială pentru descentralizarea sistemului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • UDMR: CNAS va fi coordonată de MS. Îl propunem pe Ritli Ladislau la conducerea ministerului

    “După demisia domnului Cseke Attila din funcţia de ministru al sănătăţii, Uniunea Democrată Maghiară din România îl propune pe domnul Ritli Ladislau în fruntea Ministerului”, anunţă UDMR într-un comunicat remis, miercuri, agenţiei MEDIAFAX.

    Conform sursei citate, “după consultările cu Partidul Democrat-Liberal, membrii coaliţiei au ajuns la un consens, şi anume Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să fie coordonată de Ministerului Sănătăţii, pentru că în acest fel pot fi realizate cel mai eficient politicile publice în domeniu”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile farmaceutice se lupta pentru banii de pe fundul sacului

    Lista C2, cea in care sunt incluse medicamentele din programele
    nationale (cancer, boli autoimune, diabet etc.) grupeaza circa doua
    treimi din cheltuielile totale cu doctoriile platite de stat (circa
    400 de milioane de euro), iar in volum doar 4% din totalul
    produselor disponibile pe piata. Daca decizia MS ar intra in
    vigoare, producatorii ar urma sa factureze un minus 15% catre
    distribuitori, care apoi sa se rostogoleasca inspre farmacii. “Am
    fi obligati sa vindem sub pretul minim european si este posibil sa
    nu mai primim autorizatie sa comercializam unele produse din partea
    sediilor centrale ale producatorilor. Exista niste reglementari
    clare, iar in clipa in care se ajunge sub un anumit prag se retrag
    anumite produse”, spune Dan Zaharescu, presedintele Asociatiei
    Romane a Producatorilor Internationali de Medicamente.

    Preturile pentru doctorii se calculeaza in momentul de fata in
    Romania la nivelul celui mai mic pret dintre statele Uniunii
    Europene pentru fiecare medicament in parte. De aceea, circa 15-20%
    din medicamentele din piata locala iau drumul altor tari unde se
    vand, fireste, la preturi mai ridicate. ARPIM propune ca, in
    momentul cand se fac platile de catre minister pentru medicamentele
    din programele nationale eliberate intr-o anumita perioada,
    producatorii sa ramburseze 10% bani lichizi catre autoritatea de
    resort. “Doar asa se poate realiza cresterea numarului de pacienti
    care sunt tratati cu medicamentele respective. Daca reduc
    compensarea la 85%, inseamna ca nu am suficienti bani si platesc
    doar 85%. Nicidecum nu tratez mai multi pacienti. Daca aduc mai
    multi bani in sistem, pot sa maresc numarul de beneficiari ai
    tratamentului, dand 10% din suma pe care am primit-o la decontare.”
    Potrivit oficialilor ARPIM, solutia substitutiei generice, cea a
    compensarii celui mai ieftin medicament cu o anumita substanta si
    plata diferentei pentru cele mai scumpe din buzunarul pacientului,
    poate fi luata in considerare pentru ca si aceasta optiune permite
    tratamentul unui numar mai mare de pacienti: “Oricare din cele
    doua, mai putin solutia propusa de minister”.

    De cealalta parte, Dragos Damian, presedintele Asociatiei
    Producatorilor de Medicamente Generice din Romania, spune ca
    decontarea de 85% pe care o propune ministerul nu difera de
    returnarea a 10% in bani cash din partea producatorilor, iar faptul
    ca aceasta ar accentua exporturile paralele este “o minciuna”,
    pentru ca pretul de lista este tot acelasi, chiar daca statul ofera
    mai putini bani pentru compensare. “Ceea ce accelereaza exporturile
    paralele e faptul ca avem in prezent cele mai mici preturi din
    Europa”, spune seful genericelor. Dupa el, varianta propusa de
    Ministerul Sanatatii este eronata pentru ca taie marjele la
    distribuitori si farmacii, nu aduce economii pe termen lung in
    sistem si pune in dificultate medicamentele generice.

    De fapt, dupa substitutia din celelalte liste de medicamente (A,
    B, C1 si C3) economiile la buget au fost de circa 25 de milioane de
    euro, iar calculele APMGR indica economii de alte 50 de milioane
    daca s-ar aplica acelasi mecanism si pe lista medicamentelor pentru
    boli cronice (C2). “Ce ati alege intre economii de cel putin 50 de
    milioane de euro la buget si mai multi beneficiari ai tratamenului
    si insolvente la distribuitori si farmacii si disparitia
    medicamentelor generice?”, se intreaba retoric Damian. Solutia
    propusa de minister nu este viabila pe termen lung pentru ca, dupa
    cum spune seful APMGR, chiar daca s-ar elimina fraudele si lobby-ul
    din sanatate, nevoia de sanatate a populatiei este in crestere. Cu
    alte cuvinte, ne-am putea intalni cu noi situatii de reducere a
    nivelului de compensare de fiecare data cand banii nu vor mai
    ajunge.

  • Care sunt cele mai bune si cele mai proaste spitale din tara

    Lista publicata de Ministerul Sanatatii cuprinde 461 de unitati
    spitalicesti din intreaga tara, clasificate pe judete si categoria
    in care au fost incadrate.

    Conform clasificarii, cele mai bune spitale din tara, incadrate in
    categoria I, sunt:
    • Spitalul Clinic Universitar de Urgenta Bucuresti
    • Spitalul Clinic de Urgenta Floreasca Bucuresti
    • Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Timisoara
    • Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Tg. Mures
    • Spitalul Clinic de Urgenta Constanta
    • Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Spiridon din Iasi
    • Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Cluj Napoca

  • Lupta pentru patru miliarde de euro – ministrul sanatatii vs. restul lumii

    6 ianuarie 2011. Bilantul anual al Ministerului Sanatatii. “Una
    dintre nereusite e aceea ca dubla comanda in sistemul sanitar se
    mentine. O singura comanda ar fi mult mai benefica. A avea un
    sistem bicefal cu doua institutii care reglementeaza acest domeniu
    nu cred ca in momentul actual este benefic.” Cseke Attila isi
    reprosa ca nu a reusit sa gestioneze direct banii CNAS, un buget de
    patru ori mai mare decat cel al ministerului pe care il conduce.
    Intrebat ce l-a oprit sa gestioneze singur fondurile din sanatate,
    ministrul a raspuns: “Aceasta este decizia deocamdata. Multumesc
    mult” si a parasit sala de conferinte. BUSINESS Magazin a solicitat
    ulterior un interviu pentru a discuta pe larg subiectul, iar
    raspunsul biroului de presa al institutiei a venit sec: “Am
    discutat cu domnul ministru Cseke solicitarea dumneavoastra. Domnul
    ministru nu doreste un interviu pe aceasta tema”.

    In momentul actual, sumele provenite din colectarea
    contributiilor la sistemul de asigurari de sanatate sunt cheltuite
    de CNAS, insa nu intra in gestionarea directa a Casei, ci raman la
    Ministerul de Finante, care dispune acordarea fondurilor in functie
    de disponibilitatile financiare. Ministrul sanatatii vorbea inca
    din octombrie 2010 despre scoaterea Fondului Unic de Asigurari de
    Sanatate din administrarea Ministerului Finantelor Publice si
    trecerea acestuia in administrarea Casei Nationale de Asigurari de
    Sanatate. Iar CNAS ar urma sa treaca in subordinea Ministerului
    Sanatatii unde va fi condusa de un secretar de stat. Scopul il
    enunta tot atunci chiar ministrul Cseke Attila: “O colectare total
    transparenta. Se vor evita discutiile privind destinatia banilor
    pentru sanatate prin intermediari. Va avea un impact pozitiv pentru
    societate si va putea fi vizibil si efortul bugetar”. De mentionat,
    bugetul Casei de Asigurari e actualmente aprobat de Parlament, iar
    presedintele Casei e desemnat de primul-ministru.

    “Ministrul nu e specialist in domeniu si i se pare mult mai usor
    sa aiba Casa la dispozitia sa. El are o frustrare ca e criticat ca
    nu functioneaza sistemul, desi nu poate gestiona discretionar banii
    din sanatate”, incepe o discutie, cu BUSINESS Magazin, profesorul
    Vasile Astarastoae, presedintele Colegiului Medicilor. El mai spune
    ca banii din sanatate nu sunt condusi de un sistem bicefal,
    intrucat Casa functioneaza ca urmare a actelor normative ale
    Guvernului si a bugetului stabilit de Parlament, iar CNAS nu are
    drept de initiativa legislativa. “Exista totusi o cultura de a avea
    totul sau nimic mostenita din vechiul regim”, adauga Astarastoae.
    Medicii militeaza pentru varianta in care CNAS ar functiona
    autonom, cu membri ai consiliului de administratie alesi direct de
    asigurati, de fapt o veche o lege din 1997 care nu a functionat
    niciodata. Oficial, pentru ca se cheltuiau prea multi bani pe
    alegeri. De fapt, institutia nu ar mai fi avut comanda politica,
    iar banii nu s-ar mai fi putut aloca dupa criterii subiective.

    “Structura actuala ar trebuie sa functioneze dupa modelul de
    business din orice afacere: ministrul sanatatii este CEO-ul, iar
    seful Casei este CFO. Ar trebui sa lucreze ca o echipa in
    gestionarea banilor din sanatate”, spune Dragos Damian,
    presedintele Asociatiei Producatorilor de Medicamente Generice din
    Romania. Insa cata vreme contributia la asigurarile de sanatate a
    tot scazut in ultimii ani si a mai venit si criza pe deasupra,
    banii nu mai vin la Casa asa cum se intampla in trecut. Asa se face
    ca, explica Damian, CNAS nu mai e interesanta pentru ca “nu mai
    aduce excedent bugetar” cum se intampla acum doi-trei ani, ci “ia
    bani de la buget”. In viziunea sa, ministrul sanatatii vrea sa
    aiba, asadar, un control al finantarii, crezand ca va aloca banii
    mai eficient. Insa de fapt, problemele s-ar muta de la Casa la
    minister. “In loc sa apara Lucian Duta la televizor care sa se
    planga de lipsa banilor, va aparea Cseke Attila”, rezuma seful
    APMGR. Specialistii intervievati sunt de acord ca ideea ca “trebuie
    sa scapam de CNAS ca sa aducem bani la buget” nu va functiona cat
    timp sistemul nu e remodelat si nici reformat. Mai intai trebuie
    puse la punct chestiuni ca informatizarea, indicatorii de
    performanta la toate capitolele si aducerea de resurse din mediul
    privat si abia apoi se poate porni discutia despre cine
    administreaza banii.

    (continuarea in pagina a 2-a)

  • Guvernul discuta concedierea la 1 august a peste 1.100 angajati din unitatile Ministerului Sanatatii

    Disponibilizarea angajatilor este prevazuta intr-un document
    oficial obtinut de MEDIAFAX si care se refera la initierea masurii
    de reducere a numarului maxim de posturi finantate integral de la
    stat in sistemul de sanatate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro