BusinessMagazin

Tag: minister

  • MAI: Toate restricţiile legate de tranzitarea Ungariei de către cetăţenii români, eliminate

    Toate restricţiile legate de tranzitarea Ungariei de către cetăţenii români au fost eliminate începând de miercuri, anunţă Ministerul Afacerilor Interne (MAI).

    „În urma refuzului autorităţilor de la Budapesta de a permite tranzitarea Ungariei cetăţenilor români care nu au contracte de muncă în alte ţări europene, oficialii Ministerului Afacerilor Interne din România au iniţiat discuţii cu partenerul maghiar. Discuţiile demarate la începutul acestei săptămâni au avut drept scop eliminarea restricţiilor care au dus la aglomerarea punctelor de trecere a frontierei, pe sensul de ieşire din ţară, aglomerare produsă în special din cauza documentelor justificative pentru tranzitarea Ungariei solicitate unilateral cetăţenilor români”, anunţă MAI, într-un comunicat de presă transmis miercuri.

    Oficialii maghiari au transmis, drept răspuns, că din noaptea de marţi spre miercuri, începând cu ora 00.00, ora Budapestei, respectiv ora 01.00, ora României, vor fi eliminate restricţiile de tranzitare a teritoriului naţional al Ungariei pentru toţi cetăţenii români.

    „Discuţiile purtate de reprezentanţii MAI cu partea maghiară se înscriu în acţiunile Ministerului Afacerilor Interne din toată această perioadă pentru a asigura cetăţenilor români posibilitatea de a ieşi şi de a reveni în ţară în condiţii cât mai bune. Ministerul Afacerilor Interne îşi exprimă, în continuare, hotărârea de a depune toate eforturile necesare pentru a asigura respectarea dreptului cetăţenilor români la liberă circulaţie, asa cum şi noi respectăm acest drept cetăţenilor unguri”, conchide MAI.

    Premierul Ludovic Orban a spus marţi că autorităţile ungare îngrădesc din nou libertatea de circulaţie a românilor şi i-a cerut ministrului Vela să ia legătura cu omologii săi ungari şi apoi să sesizeze Comisia Europeană. Premierul afirma că a primit „relatări persoanale” potrivit cărora românilor nu li se permite tranzitul prin Ungaria, deoarece autorităţile au instituit „iar reguli de tranzitare de către persoanele fizice care călătoresc nu în Ungaria”.

    „E a nu ştiu câta oară când românilor li se pun piedici izvorâte din acte administrative care parcă sunt cu dedicaţie”, susţinea Orban.

  • Ministerul Finanţelor scuteşte de la plata impozitelor specifice, pentru trei luni, hotelurile şi restaurantele. Se extinde perioade bonificării pentru cei care-şi plătesc taxele la timp

    Ministerul Finanţelor Publice a publicat pe site-ul propriu un proiect de ordonanţă de urgenţă prin care ar urma să fie scutite de la plata impozitelor companiile din domeniul HoReCa pentru o perioada de 90 de zile. Ordonanţa extinde sistemul bonificării cu 10% a persoanelor/companiilor care-şi plătesc datoriile fiscale la termenele legale.

    “Contribuabilii obligaţi la plata impozitului specific unor activităţi, potrivit legii nr. 170/2016 privind impozitul specific unor activităţi, pentru anul 2020, nu datorează impozit specific pentru o perioadă de 90 zile. Pentru aplicarea alin. (1), contribuabilii recalculează, în mod corespunzător, impozitul specific stabilit potrivit Legii nr.170/2016, aferent anului 2020, prin împărţirea impozitului specific anual la 365 de zile calendaristice şi înmulţirea valorii rezultate cu diferenţa dintre numărul de 365 de zile calendaristice şi numărul de 90 zile”, arată ordonanţa.

    Aceasta prevede că sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată cu drept de deducere livrările de măşti de protecţie individuale şi ventilatoare medicale pentru terapie intensivă, necesare pentru constituirea rescEU – rezerva de capacităţi a Uniunii Europene, efectuate către instituţiile publice responsabile cu constituirea acestei rezerve, până la data de 1 octombrie 2020.

    “Furnizorul justifică scutirea de TVA cu declaraţia pe propria răspundere cu privire la destinaţia bunurilor, pusă la dispoziţia sa de instituţia beneficiară, cel târziu la momentul livrării.”

    Potrivit sursei citate, taxele aferente autorizaţiilor de exploatare a jocurilor de noroc prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.77/2009 privind organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc nu sunt datorate de către operatorii care exploatează jocuri de noroc tradiţionale pe perioada stării de alertă în care activitatea desfăşurată de aceştia este suspendată.

    Noua ordonanţă modifică OUG 33/2020 privind unele măsuri fiscale şi prevede că contribuabilii plătitori de impozit pe profit, indiferent de sistemul de declarare şi plată, precum şi contribuabilii plătitori de impozit pe venitul microîntreprinderilor, care achită impozitul datorat trimestrial/plata anticipată trimestrială până la termenele scadente, 25 iulie 2020 inclusiv, pentru trimestrul II, respectiv 25 octombrie 2020 inclusiv, pentru trimestrul III, beneficiază de o bonificaţie de 10% calculată asupra impozitului datorat trimestrial/plăţii anticipate trimestriale.

     

     

  • Cum arată piaţa muncii la jumătatea lunii iunie: Numărul de contracte de muncă suspendate în continuă scădere

    Numărul contractelor de muncă suspendate este de 142.482 contracte de muncă, conform informaţiilor publicate de MMPS (Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale) în data de 15 iunie 2020.

    Aceasta este a doua raportare a Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) din această lună, după cea din data de 11 iunie când au fost pentru prima dată raportate contractele de muncă suspendate în această lună. 

    În data de 11 iunie erau raportate 237.760 de contracte de muncă. Astfel, numărul de contracte de muncă raportate în data de 15 iunie este în scădere cu peste 95.000. 

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) prezintă datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic), înregistrate la Inspecţia Muncii:

    Contracte individuale de muncă suspendate 142.482

    Principalele categorii

    • Industria prelucrătoare:  25.783

    • Hoteluri şi restaurante: 30.717

    • Comerţ cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: 14.899

    Reamintim că Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.  

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice.

     

     

  • România nimănui: Ministerul român al Muncii spune că doar 300 de români lucrează în industria alimentară în Europa, pe când Ministerul român de Externe anunţă că 300 de români dintr-un singur abator din Germania au fost infectaţi cu COVID-19

    Ministerul român al Muncii spune – sau atât ştie – că doar 284 de oameni lucrează în industria alimentară în străinătate. Publicaţia germană Deutsche Welle a scris recent că mii de români lucrează în industria prelucrătoare a cărnii din Germania. Iar Ministerul de Externe de la Bucureşti a anunţat că 300 de români dintr-un abator din Germania au fost infectaţi cu COVID-19. Administraţia din România a uitat că a avea date exacte nu înseamnă nici control, nici supraveghere a populaţiei, cu „profilaxie socială“.

    În ultimii 20 de ani din România au plecat la lucru în Europa între 3 şi 4 milioane de români, o cincime din populaţie. Sunt, pe de o parte, „creierele“ („brain drain“), dar mulţi merg pentru joburile pe care cetăţenii ţărilor din Vest nu le mai vor: sunt prost plătite, sunt chinuitoare. Pentru românii plecaţi ele sunt însă bune, pentru că primesc de câteva ori mai mulţi bani decât pentru un job similar în România.

    În urmă cu 20 de ani sindicatele din Germania s-au opus cu furie aderării României la UE, tocmai pentru că se temeau că banii puţini acceptaţi de cei din Est le pun în pericol locurile de muncă. Dar Germania a crescut puternic în ultimele două decenii, aşa că munca prost plătită este pasată altora – de bine, de rău, este un aranjament de tip „win-win“. Aşa că în Germania sunt astăzi 700.000 de români la muncă, majoritatea lucrând pentru salariile pe care germanii le refuză. În industria alimentară, prost plătită peste tot, este aceeaşi poveste. Doar că România nu are niciun fel de date la zi despre românii care muncesc în alţe ţări, deşi aceste date ar trebui să facă obiectul unor studii atente.

    „În industria alimentară, numărul persoanelor angajate în străinătate în urma medierii prin agenţii de muncă temporară, conform datelor transmise către inspectoratele teritoriale de muncă pentru primul trimestru al anului 2020, este de 284, din care 87 sunt femei şi 197 bărbaţi, iar ţările în care aceştia lucrează sunt: Franţa, Germania, Olanda şi Marea Britanie“, au răspuns oficialii de la Ministerul Muncii la solicitarea ZF.

    Pandemia de COVID-19 a arătat însă că sunt zeci de mii de români care lucrează în abatoarele din Germania. Potrivit Deutsche Welle, 129 de români au fost infectaţi cu COVID 19 într-un singur abator – Westfleisch din Coesfeld.

    „Cei mai mulţi români care lucrează la abatoare nu au contracte directe cu firmele germane, ci sunt aduşi de intermediari sau au statut de subcontractori“, conform sursei citate anterior.

    Maria M., o româncă de 55 de ani, care a lucrat 30 de ani într-o fabrică de conserve de carne din România, a plecat în urmă cu şase ani din ţară să lucreze într-un abator din Marea Britanie, unde spune că în prezent acolo îşi desfăşoară activitatea cel puţin 280 de români şi câştigă 1.800-2.000 de lire lunar.

    „Ştiu care este realitatea, dar 284 de români care lucrează în străinătate (în industria alimentară – n.red.) sunt datele oficiale pe care le avem. Asta avem de la agenţiile de muncă temporară, dar ştim că sunt români care au plecat şi prin agenţi de plasare de forţă de muncă sau singuri. Nu avem alte date, ne zbatem să le obţinem, însă acum nu sunt centralizate“, spune Tudor Polak, secretar de stat în cadrul Ministerului Muncii.

    Niciodată nu pot fi ştiute datele exacte, dar a avea o estimare cât mai apropiată de realitate nu înseamnă altceva decât o profilaxie socială. Nu înseamnă să controlezi viaţa cuiva, destinul sau alegerea lui, ci înseamnă să ştii pe ce te bazezi, la nevoie. Câţi bărbaţi din România pot fi mobilizaţi, de pildă, în caz de război? Ştie cineva?

    Deşi nu ştie numărul real de români care lucrează în industria alimentară în străinătate, Ministerul Muncii ştie că un român câştigă de două sau trei ori mai mult în altă ţară. În Marea Britanie, spre exemplu, un post de măcelar are un salariu de 7,5-15 lire brut/oră, iar în Olanda un muncitor care procesează carne de pui câştigă 9,5 euro brut/ oră, potrivit informaţiilor transmise de Ministerul Muncii, pe baza datelor Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM).

    În Germania, un măcelar are salariu 9,9 euro brut/oră, iar un şef de echipă pentru ambalarea produselor  alimentare are de asemenea un salariu de 9,9 euro brut/ oră, conform aceleiaşi surse. În România, un muncitor care lucrează într-un abator câştigă, în medie, 700 de euro, iar în alte ţări din Uniunea Europeană salariile sunt de două sau trei ori mai mari, spun persoane care lucrează acolo.

  • Ministerul german al economiei: sistem de sprijin pentru cumpărarea de maşini de 5 mld. euro

    Ministerul Economiei din Germania a propus o schemă pentru stimularea vânzărilor de automobile, în valoare de 5 miliarde de euro, anunţă Reuters.

    Vânzările de autoturisme au scăzut pe măsură ce liniile de producţie şi showroom-urile s-au închis, ca răspuns la pandemie. Un sondaj al institutului Ifo din această lună a arătat sectorul auto german este la cel mai scăzut nivel din 1991.

    Şefii social-democraţilor (SPD) şi creştin-democraţii (CDU) sunt aşteptaţi să prezinte marţi pachetul general de stimulare, care ar putea însuma până la 80 de miliarde de euro, potrivit unui raport al mass-media.

    Propunerea ministerului economiei este ca primele de cumpărare să fie plătite cumpărătorilor de vehicule electrice şi de autovehicule convenţionale cu valoare mai mică de 77.350 de euro, schema expirând la sfârşitul anului.

    Propunerea are încă obstacole semnificative de şters.

    Şeful SPD, Norbert Walter-Borjans, a declarat pentru Reuters că este în favoarea susţinerii industriei auto, dar că stimularea achiziţiilor de motoare convenţionale a fost o cale greşită.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa muncii continuă declinul: Numărul contractelor de muncă încetate continuă să crească, în timp ce numărul de contracte de muncă suspendate scade uşor

    Până la data de 27 mai, peste 590.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 400.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    În data de 26 mai, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS)  nu a publicat informaţii privind situaţia contractelor de muncă încetate şi suspendate.

    Număul de contracte de muncă suspendate a înregistrat o scădere uşoară de puţin peste 2.000 de contracte de la 600.352, câte erau raportate în data de 25 mai, la 598.264, câte erau raportate în data de 27 mai.

    În acelaşi timp, numărul de conctracte de muncă încetate a crescut cu peste 4.000 de contracte de la 410.649,câte erau raportate în data de 25 mai, la 424.389 în data de 27 mai.

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)/încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii pentru data de 27 mai.

    Contracte individuale de muncă suspendate 598.264

    Principalele categorii

    ·         Industria prelucrătoare: 164.608

    ·         Comerţ cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: 94.793

    ·         Hoteluri şi restaurante: 100.026

    Contracte individuale de muncă încetate 424.389

    Principalele categorii:

    ·         Comerţ cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor: 75.025

    ·         Industria prelucrătoare: 75.424

    ·         Construcţii: 63.553

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.

    Reamintim că Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.  Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice.

    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic se vor adresa agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.

    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.

    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.

    Mai multe informaţii sunt disponibile în paginile de internet ale Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, respectiv Agenţiei Naţionale pentru Plăţi şi Inspecţie Socială.

     

  • Ministerul Educaţiei anulează achiziţia de măşti pentru elevi şi profesori cu o săptămână înainte de începerea şcolii. Vor ajunge măştile la timp la copii?

    Ministerul Educaţiei vrea să achiziţioneze între 15 milioane şi 17 milioane de măşti de protecţie. Achiziţia măştilor a fost întreruptă deşi ele ar trebui să ajungă în şcoli pe 2 iunie. S-a demarat o altă procedură de achiziţie azi

    Ministerul Educaţiei a demarat o procedura de achiziţie a măştilor de protecţie în contextul epidemiei de COVID-19 şi în care sute de mii de elevi se vor întoarce la pregătire pentru examenele de admitere şi de bacalaureat, la şcoală, pe 2 iunie.

    Achiziţia de măşti pentru elevi şi profesori a fost anulată vineri pe 22 mai, cu 10 zile înainte ca elevii de clasa a VIII-a, a XII-a şi a XIII-a să se întoarcă la şcoală pentru pregătirea pentru examene, informează Edupedu.ro.

    Potrivit site-ului, ministerul a demarat o altă achiziţie azi, prin care încearcă să asigure măştile elevilor şi profesorilor care se întprc pe 2 iunie la şcoală.

    Luminiţa Barcari, secretarul de stat pe învătăţamântul preuniveristar şi responsabil de achiziţie, a declarat pentru. Eudpedu.ro că ministerul se străduieşte ca măştile să ajungă la beneficiari până pe 2 iunie. Ar fi nevoie de minimum 15 milioane de măşti şi maximum 17 milioane.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea omului care a fost numit şi „Thomas Edison al Japoniei”. El a fondat compania care a stat la baza unuia dintre cei mai mari producători de electronice din lume

    Savantul, inginerul şi inventatorul japonez Tanaka Hisashige a avut o contribuţie impresionantă la dezvoltarea laturii moderne, dar şi a economiei ţării sale. Numit şi „Thomas Edison al Japoniei”, în urmă cu un deceniu şi jumătate el a fondat compania care a stat la baza unuia dintre cei mai mari producători de electronice din lume, Toshiba.

    Tanaka Hisashige s-a născut pe 16 octombrie 1799 în oraşul Kurume din provincia Chikugo, Japonia, în familia unui meşteşugar care confecţiona decoraţiuni din carapace de broască ţestoasă. Lucrând încă de mic copil ca ucenic, Hisashige s-a dovedit a fi un talentat artizan.

    La vârsta de 8 ani, el a inventat o călimară cu închizătoare secretă, iar mai apoi a confecţionat un război de ţesut. La 20 de ani, a început să producă păpuşi karakuri – marionete mecanizate, capabile, cu ajutorul unor arcuri, să execute mişcări relativ complexe, fiind foarte solicitate de aristocraţii din Kyoto, de celebrii daimyō feudali şi de oamenii de la curtea shōgunului, din Edo.

    Un an mai târziu, Hisashige a refuzat să se ocupe de businessul familiei, cedându-i acest rol fratelui său mai mic pentru a se putea dedica complet pasiunii sale, şi a început să meargă la diverse festivaluri din ţară cu păpuşile pe care le fabrica singur.

    Cu toate acestea, pe când avea în jur de 35 de ani, aceste păpuşi au ieşit din modă. În 1834, el s-a mutat în Osaka, unde a început să creeze corpuri de iluminat, inclusiv o lampă cu pompă de combustibil sub presiune, care a devenit foarte populară. A plecat apoi la Kyoto, unde a studiat rangaku (metodele vestice de învăţare) şi astronomia. Ulterior, Hisashige a proiectat prima locomotivă japoneză şi prima navă de război japoneză cu aer folosindu-se de schiţele dintr-o carte olandeză, fără să aibă nicio experienţă în domeniu. După succesul acestui proiect, a urmat cursurile centrului de instruire Nagasaki Naval. Ulterior, a construit mai multe obiecte de referinţă din istoria ţării, necesare inclusiv în producerea armamentului modern.

    În 1873, în timpul dinastiei Meiji, Tanaka, pe atunci în vârstă de 74 de ani şi încă energic, a fost invitat de Ministerul Industriei la Tokyo pentru a produce telegrafe la mica fabrică a ministerului. Antreprenorul s-a mutat în cartierul Ginza în 1875 şi a închiriat al doilea etaj al unui templu pentru a-l folosi drept atelier. Aici a pus, în acelaşi an, bazele primei sale companii – Tanaka Seizo-sho (Tanaka Engineering Works), unul dintre precursorii companiei Toshiba. 

    În paralel, în 1878, Ichisuke Fujioka, un alt inventator japonez, a dezvoltat primul bec incandescent din Japonia în timp ce studia la Imperial College of Engineering (acum Facultatea de Inginerie a Universităţii din Tokio), sub tutela profesorului William Ayrton. În acel moment, Japonia trebuia să importe toate lămpile sale electrice. În 1890 Fujioka a înfiinţat Hakunetsu-sha Co., Ltd, compania având ca domeniu de activitate producţia de becuri.

    După moartea celor doi inventatori (a lui Tanaka Hisashige în 1881 şi a lui Ichisuke Fujioka în 1918), companiile au fuzionat, în 1939, sub numele de Tokyo Shibaura Denki K.K. (Tokyo Shibaura Electric Co., Ltd). Numele noii companii a fost schimbat oficial în Toshiba Corporation în 1978.

    În 2019, conglomeratul a avut vânzări de 34,4 miliarde de dolari. În prezent, compania are o echipă de circa 141.000 de angajaţi. Produsele şi serviciile businessului includ tehnologii informaţionale şi echipamente şi sisteme de comunicaţii, componente şi materiale electronice, sisteme de alimentare, sisteme de infrastructură industrială şi socială, electronice de consum, electrocasnice, echipamente medicale, echipamente de birou, precum şi produse de iluminat.

  • Cum arată piaţa muncii în ultima săptămână a stării de urgenţă: Cum evoluează numărul de contracte de muncă suspendate şi încetate

    Până la data de 12 mai, apoximativ 900.000 de contracte de muncă au fost suspendate, în timp ce peste 340.000 de contracte de muncă au fost încetate, conform celui mai recent comunicat de la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS).

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) a prezentat datele cu privire la situaţia contractelor de muncă suspendate (şomaj tehnic)/încetate, înregistrate la Inspecţia Muncii pentru data de 12 mai.

    Contracte individuale de muncă suspendate 899.328 din care:

    ·        260.201 – Industria prelucătoare

    ·        160.784 – Comert cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·        113.219 – Hoteluri şi restaurante

    Contracte individuale de muncă încetate 344.355 din care:

    ·         61.830 – Comerţ cu ridicata şi amănutul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

    ·         60.428 – Industria prelucrătoare

    ·         49.659 – Construcţii

    Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale (MMPS) face acest demers pentru informarea corectă şi completă a opiniei publice, scrie în comuicatul de presă de pe site-ul insituţiei.

    Guvernul României a decis să sprijine salariaţii angajatorilor aflaţi în şomaj tehnic prin acoperirea integrală a fondurilor aferente.

    Astfel, angajatorii care au salariaţi prin Contracte Individuale de Muncă (CIM) şi pe care i-au înregistrat în REVISAL ca intrând în şomaj tehnic, se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă din judeţul în care angajatorul are sediul social.

    Celelalte persoane, care au alte forme de angajare (PFA, drepturi de autor etc.), se vor adresa Agenţiilor judeţene pentru plăţi şi inspecţie socială din judeţul în care au înregistrat activitatea.

    Întreaga comunicare între solicitanţi şi instituţiile vizate, respectiv solicitările şi depunerea documentelor, se face prin poşta electronică.

     

     

  • Orban explică de ce l-a numit pe Cumpănaşu consultant la Ministerul Fondurilor Europene el fiind anchetat tocmai pentru fraudă într-un proiect derulat cu fonduri europene

    Organizaţia lui Alexandru Cumpănaşu, numită să sfătuiască Ministerul Fondurilor Europene în implementarea programelor pentru umătorii ani. Alexandru Cumpănaşu a fost pus sub acuzare de DNA tocmai pentru fraudă într-un proiect derulat cu fonduri europene. Orban: Am semnat propunerile care mi-au fost înaintate. După am constatat

    Premierul vine cu explicaţii după ce l-a numit pe Alexandru Cumpănaşu consultant la Ministerul Fondurilor Europene. Ludovic Orban spune că a semnat propunerile care i-au fost înaintate, fără să le analizeze, şi că ar fi observat abia după ce a semnat. Decizia va fi modificată în cursul acestei săptămâni.

    „ În pregătirea acordului de parteneriat cu UE privind viitorul exerciţiu financiar multianual s-au creat nişte comitete consultative care să participe la structurarea modului în care vor fi cheltuiţi banii europeni. Eu am primit propuneri pentru componenţa acestor comitet de la Ministerul Fondurilor Europene, eu am semnat aceste propuneri aşa cum mi-au fost ele înaintate. Sigur că ulterior am constatat că erau aproape în copy-paste după componenţa celor care au fost probabil în 2014 şi am dispus de cinci zile o evaluare foarte serioasă a tuturor organizatiior patronale, confederatiior, organizaţiilor care pot să participe la acest efort. Şi deciziile vor fi modificate în cursul acestei saptamani”, a declarat Ludovic Orban, la Digi24.
     
    Coaliţia Naţională pentru Modernizarea României, condusă de Alexandru Cumpănaşu, a fost aleasă să consulte Ministerul Fondurilor Europene pentru realizarea şi implementarea programelor în viitorul buget al Uniunii Europene (2021-2027). Concret, organizaţia condusă de fostul candidat la alegerile prezidenţiale a fost inclusă în Comitetul pentru Parteneriatul cu Mediul de Afaceri. Decizia a fost semnată de premierul Ludovic Orban şi publicată în Monitorul Oficial.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro