BusinessMagazin

Tag: miliarde

  • Cel mai mare deal din industria jocurilor video revine din moarte clinică: Microsoft reia planurile de achiziţie a gigantului Activision Blizzard pentru 70 de miliarde de dolari, după ce autorităţile din Marea Britanie revin asupra deciziei de a bloca tranzacţia

    Autorităţile din Marea Britanie deschid o nouă investigaţie privind achiziţia Activision Blizzard Inc. de către Microsoft în valoare de 69 de miliarde de dolari, după ce gigantul tehnologic a prezentat un acord substanţial diferit faţă de ce se prezentase anteriror, dând astfel speranţe unei tranzacţii gigant considerate până nu de mult muribundă, scrie Bloomberg.

     Într-o mişcare neaşteptată, Autoritatea pentru Concurenţă şi Pieţe a declarat că a reconsiderat oferta Microsoft după ce aceasta a declarat că va vinde drepturile pentru toate jocurile Activision actuale şi viitoare lansate în următorii 15 ani către Ubisoft Entertainment SA. Cesiunea nu include Spaţiul Economic European, a precizat CMA.

    O reconsiderare a unei decizii de fuziune a CMA în acest stadiu este incredibil de rară şi urmează o serie de răsturnări de situaţie dramatice în bătăliile de reglementare la nivel mondial. Tranzacţia a căpătat un impuls neaşteptat după ce Marea Britanie a fost de acord să analizeze noi dovezi. În Statele Unite, Microsoft a învins în instanţă Comisia Federală pentru Comerţ (Federal Trade Commission) în ceea ce priveşte această tranzacţie. În luna mai, Uniunea Europeană a aprobat acordul cu remedii comportamentale.

    „Atenţie, această decizie nu reprezină o undă verde pentru tranzacţie. Vom evalua cu atenţie şi obiectivitate detaliile tranzacţiei restructurate şi impactul acesteia asupra concurenţei, şi vom ţine cont şi de părerea terţilor”, a decarat Sarah Cardell, şefa Autorităţii pentru Concurenţă şi Pieţe sau CMA.

    Pe măsură ce a navigat printre problemele de reglementare, Microsoft a ratat termenul limită de 18 iulie din acordul iniţial – semnat în ianuarie 2022 – pentru a încheia achiziţia. Activision a fost de acord să prelungească termenul până la 18 octombrie, pentru a oferi Microsoft mai mult timp pentru a rezolva dificultăţile rămase.

    În iulie, Microsoft a cerut autorităţii britanice de reglementare să îşi reconsidere decizia din aprilie, pe motiv că situaţia s-a „schimbat în mod semnificativ”, având în vedere decizia instanţei americane şi acordul ulterior la care a ajuns pentru a acorda licenţa titlului de succes Call of Duty al Activision către rivalul Sony Group Corp. Propunerea de cesiune ar putea evita necesitatea ca CMA să se pronunţe asupra acestei cereri.

    „În cadrul noului acord, Microsoft nu va fi în măsură nici să lanseze jocurile Activision Blizzard exclusiv pe propriul serviciu de streaming în cloud – Xbox Cloud Gaming – şi nici să controleze în mod exclusiv condiţiile de licenţiere a jocurilor Activision Blizzard pentru serviciile rivale”, a precizat Microsoft.

    Ubisoft a precizat în propria declaraţie că drepturile, care „vor exista în permanenţă”, vor fi adăugate la serviciul de abonament Ubisoft+.

    CMA a declarat că preferă remedii structurale pentru a răspunde preocupărilor legate de fuziunile care împiedică concurenţa. Pentru a satisface această preferinţă, Microsoft şi Activision au căutat o cesiune care să convingă autorităţile de reglementare fără a afecta ceea ce Microsoft consideră a fi părţile cheie ale achiziţiei. De exemplu, gigantul software a exclus în mod public vânzarea francizei Call of Duty.

     

  • Undă de şoc în în lumea imobiliarelor: Gigantul dezvoltator imobiliar China Evergrande a depus cererea de insolvenţă în SUA. Compania a intrat în incapacitate de plată în 2021, cu datorii totale de 340 miliarde de dolari sau 2% din PIB-ul Chinei

    Dezvoltatorul imobiliar China Evergrande şi-a cerut insolvenţa în SUA, în timp ce compania urmăreşte un acord de restructurare prelungit cu creditorii internaţionali care deţin obligaţiuni în valoare de miliarde de dolari, scrie Financial Times.

    Evergrande a intrat în incapacitate de plată pentru datoriile sale denominate în dolari la sfârşitul anului 2021, declanşând o criză de lichidităţi la nivelul întregului sector, care a afectat creşterea economică a Chinei şi a pus o presiune tot mai mare asupra factorilor de decizie politică de la Beijing.

    Un alt dezvoltator, Country Garden, cel mai mare constructor privat de locuinţe din China, care până de curând era considerat mai sigur decât mulţi dintre colegii săi cu grad ridicat de îndatorare, a ratat, de asemenea, luna aceasta, plăţile pentru datoriile sale internaţionale, iar grupul de investiţii Zhongrong a eşuat în mod similar să ramburseze plăţile pentru produsele sale de investiţii.

    Aceste incidente au reînnoit temerile legate de o încetinire a sectorului imobiliar, care, de obicei, reprezintă peste un sfert din activitatea economică a Chinei. Tulburările ameninţă să se extindă şi în alte domenii ale economiei, în condiţiile în care Beijingul se confruntă cu deflaţia, exporturile slabe şi creşterea şomajului în rândul tinerilor.

    Evergrande, cel mai îndatorat dezvoltator imobiliar din lume, cu datorii de 340 de miliarde de dolari, a publicat luna trecută date care indică pierderi de 81 de miliarde de dolari în 2021 şi 2022.

    Dosarul său de faliment depus la un tribunal din New York, semnat de reprezentantul străin al companiei, Jimmy Fong, se bazează pe aşa-numitul Capitol 15 adresat companiilor străine care doresc recunoaşterea restructurării lor în SUA.

    Se aşteaptă ca grupul să organizeze în această lună întâlniri cu creditorii din Hong Kong cu privire la un plan de restructurare propus în martie.

    Evergrande avea de plătit obligaţiuni internaţionale în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari în momentul intrării sale în incapacitate de plată şi a propus să ofere investitorilor obligaţiuni legate de filialele listate ale grupului din Hong Kong.

    Zeci de dezvoltatori chinezi au intrat în incapacitate 

  • Undă de şoc în în lumea imobiliarelor: Gigantul dezvoltator imobiliar China Evergrande a depus cererea de insolvenţă în SUA. Compania a intrat în incapacitate de plată în 2021, cu datorii totale de 340 miliarde de dolari sau 2% din PIB-ul Chinei

    Dezvoltatorul imobiliar China Evergrande şi-a cerut insolvenţa în SUA, în timp ce compania urmăreşte un acord de restructurare prelungit cu creditorii internaţionali care deţin obligaţiuni în valoare de miliarde de dolari, scrie Financial Times.

    Evergrande a intrat în incapacitate de plată pentru datoriile sale denominate în dolari la sfârşitul anului 2021, declanşând o criză de lichidităţi la nivelul întregului sector, care a afectat creşterea economică a Chinei şi a pus o presiune tot mai mare asupra factorilor de decizie politică de la Beijing.

    Un alt dezvoltator, Country Garden, cel mai mare constructor privat de locuinţe din China, care până de curând era considerat mai sigur decât mulţi dintre colegii săi cu grad ridicat de îndatorare, a ratat, de asemenea, luna aceasta, plăţile pentru datoriile sale internaţionale, iar grupul de investiţii Zhongrong a eşuat în mod similar să ramburseze plăţile pentru produsele sale de investiţii.

    Aceste incidente au reînnoit temerile legate de o încetinire a sectorului imobiliar, care, de obicei, reprezintă peste un sfert din activitatea economică a Chinei. Tulburările ameninţă să se extindă şi în alte domenii ale economiei, în condiţiile în care Beijingul se confruntă cu deflaţia, exporturile slabe şi creşterea şomajului în rândul tinerilor.

    Evergrande, cel mai îndatorat dezvoltator imobiliar din lume, cu datorii de 340 de miliarde de dolari, a publicat luna trecută date care indică pierderi de 81 de miliarde de dolari în 2021 şi 2022.

    Dosarul său de faliment depus la un tribunal din New York, semnat de reprezentantul străin al companiei, Jimmy Fong, se bazează pe aşa-numitul Capitol 15 adresat companiilor străine care doresc recunoaşterea restructurării lor în SUA.

    Se aşteaptă ca grupul să organizeze în această lună întâlniri cu creditorii din Hong Kong cu privire la un plan de restructurare propus în martie.

    Evergrande avea de plătit obligaţiuni internaţionale în valoare de aproximativ 20 de miliarde de dolari în momentul intrării sale în incapacitate de plată şi a propus să ofere investitorilor obligaţiuni legate de filialele listate ale grupului din Hong Kong.

    Zeci de dezvoltatori chinezi au intrat în incapacitate 

  • Investitorii străini îşi fac bagajele şi pleacă cu miliardele din a doua economie a lumii după ce statul s-a dovedit incapabil să ofere sprijin unei economii care se prăbuşeşte încet

    Investitorii străini au renunţat la acţiunile şi obligaţiunile chinezeşti după ce şi-au pierdut încrederea în promisiunile Beijingului că poate oferi mai mult ajutor pentru a susţine economia şubredă a ţării, scrie Financial Times.

    Calculele realizate de jurnaliştii Financial Times, bazate pe datele din sistemul de tranzacţionare Stock Connect din Hong Kong, arată că investitorii au anulat aproape complet achiziţiile de acţiuni chinezeşti în valoare de 7,4 miliarde de dolari care au urmat promisiunii din 24 iulie a liderilor de vârf ai Partidului Comunist de a spori sprijinul politic.

    Între timp, deţinerile de obligaţiuni ale investitorilor instituţionali străini au scăzut cu 5 miliarde de dolari  ajungând la 400 de milioane de dolari, potrivit cifrelor publicate miercuri de autoritatea de reglementare a pieţei valutare din China.

    Managerii de portofolii şi analiştii au declarat că vânzările, care păreau să încetinească după reuniunea politburo, au luat amploare în august şi este posibil să se accelereze în urma unei reduceri surprinzătoare a ratei dobânzii de referinţă în această săptămână.

    Provocările la adresa discursului Beijingului privind o redresare mai robustă după pandemie au crescut în această lună. Recentele plăţi neefectuate de Country Garden, care a fost unul dintre singurii dezvoltatori imobiliari privaţi care a evitat intrarea în incapacitate de plată pe parcursul mai multor ani de represiune a împrumuturilor excesive din acest sector, au evidenţiat reticenţa Beijingului de a salva companiile în dificultate.

    Datele privind cheltuielile de consum au continuat să dezamăgească, iar indicatorul oficial al şomajului în rândul tinerilor a fost întrerupt la doar câteva săptămâni după ce a atins un nivel record.
    Veştile negative au cântărit asupra preţurilor acţiunilor chinezeşti, indicele de referinţă al Chinei, CSI 300, format din acţiuni listate la Shanghai şi Shenzhen, a inversat aproape complet creşterea de 5,7% înregistrată după reuniunea politrucilor.

    Pesimismul cu privire la China şi evoluţia economiei prinde rădăcini. În cel mai recent sondaj realizat de Bank of America la începutul lunii august în rândul managerilor de fonduri din Asia, 84% dintre respondenţi au declarat că sunt de părere că acţiunile chinezeşti se află în mijlocul unei degringolade structurale – cu alte cuvinte, o contracţie de durată a proporţiei investiţiilor globale alocate acţiunilor din această ţară.

     

  • Libra Internet Bank, profit net de 160 milioane lei, în creştere cu 46% în primul semestru din 2023, la venituri de 340 milioane lei, cu un plus de 42%

    Libra Internet Bank, membră a grupului american de investiţii New Century Holdings, a încheiat primul semestru din 2023 cu un profit net de 160 milioane lei, în crestere cu 46% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, în timp ce veniturile s-au majorat cu 42%, la 340 milioane lei, potrivit raportului financiar.

    Activele nete ale băncii au avanat cu 6%, la 10,30 miliarde lei, faţă de finele anului trecut, iar portofoliul net de credite a crescut cu 7,5%, la 6,46 miliarde lei.

    Veniturile din dobanzi au crescut în primele şase luni din 2023 cu 44,5%, al 277 milioane lei, iar cele comisioane cu 48,5%, la 34 milioane lei.

    Cheltuielile operaţionale au crescut cu 10,9%, in care cheltuielile cu personalul au crescut cu 29%.

    Activitatea de creditare (portofoliul brut de credite) a avut un plus de 7,6%, cele mai mari cresteri inregistrandu-se pe segmentul Microfinantare (Ă15%) si Agribusiness (Ă20%). Creditele in lei au crescut cu 6%, in timp ce creditele in valuta cu 8%.

    În ceea ce priveşte depozitele atrase de la clienţi, acestea se ridică la 8,67 miliarde lei, din care 35% de la persoane fizice, 41% de la clientii persoane juridice şi 24% de la clientii din categoria profesiilor liberale.

    Anul trecut, Libra Internet Bank a obţinutun profit net de 238,1 milioane lei, în creştere cu 31,4%.

    Libra Internet Bank este specializată în finanţarea unor domenii precum profesiile liberale, dezvoltatorii imobiliari şi agribusiness.

     

  • Datoria externă totală a României a crescut în primele şase luni cu 14,6 mld. euro, până la 159 mld. euro, din care datoria administraţiei publice a fost de 71 mld. euro, plus 23% faţă de decembrie 2022

    Datoria externă totală a României (publică şi privată) a crescut în perioada ianuarie-iunie 2023 cu 14,6 miliarde euro, ajungând la un total de 159,2 miliarde euro, arată datele publicate luni de BNR.

    Potrivit acestora, datoria administraţiei publice a atins 71 de miliarde euro, cu un salt de 23,2% faţă de decembrie 2022.

    “Evoluţia stocului titlurilor de natura datoriei emise de Administraţia publică a fost determinată de emisiuni noi pe pieţele externe în valoare de aprox. 6 miliarde euro, de influenţa creşterii preţurilor titlurilor de stat în valoare de 3,1 miliarde euro, de redeschideri de emisiuni pe pieţele interne şi de alte operaţiuni pe piaţa secundară”, notează raportul BNR.

    Din volumul total, datoria externă este de 114,1 miliarde euro, în creştere cu 15,5% faţă de 31 decembrie 2022, iar creditele intra-grup reprezintă 45 miliarde euro, în scădere de la 45,7 miliarde euro.

    Din suma totală, datoria externă pe termen lung se ridică la 112,5 mld. euro la 30 iunie 2023 (70,7% din totalul datoriei externe), în creştere cu 15,2% faţă de 31 decembrie 2022.

    În paralel, datoria externă pe termen scurt a înregistrat nivelul de 46,64 mld. euro (29,3% din totalul datoriei externe), în scădere cu 0,4% faţă de 31 decembrie 2022. 

    Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,9% în perioada ianuarie – iunie 2023, comparativ cu 16,2% în 2022.

    Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii la  30 iunie 2023 a fost de 5,1 luni, în comparaţie cu 4,4 luni la 31 decembrie 2022.

    Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 iunie 2023 a fost de 90,5%, comparativ cu 80,2% la 31 decembrie 2022.


     

     

  • Rareş Bogdan, lider PNL, cere impozitarea companiilor mari care raportează pierderi: „Dacă avem curaj, vom găsi soluţii de impozitare a celor care, deşi au cifre de afaceri de miliarde, unii chiar de peste 10 miliarde lei, raportează profit zero prin inginerii fiscale legale”

    Rareş Bogdan, unul dintre liderii PNL, a scris, într-o postare pe o reţea de socializare, că ar trebui ca firmele mari care raportează pierderi, dar au cifre de afaceri mari, să fie impozitate mai degrabă, decât companiile mici şi IMM-urile româneşti.

    „Dacă Guvernul vrea cu adevărat bani la buget, dacă avem curaj şi suntem cu adevărat responsabili şi patrioţi, vom face ce n-a făcut nimeni timp de 30 de ani: ne vom uita şi vom găsi soluţii de impozitare a celor care, deşi au cifre de afaceri de miliarde, unii chiar de peste 10 miliarde, raportează profit zero prin inginerii fiscale legale, pe care le permite de ani de zile statul gras şi incompetent. 60 din primele 150 de companii au raportat profit zero”, a scris el.

    Rareş Bogdan a vorbit şi despre „management fee”, adică practic o cheltuială pentru subsidiara românească, astfel încât, în mod automat, profitul filialei româneşti scade. El nu a dat însă nume.

    „Nu vreţi să începem, înainte de orice, cu un impozit pe aceste cifre de afaceri şi blocarea transferurilor de capital, precum şi anularea facturărilor din categoria Management Fee? Doar anul trecut în ultimul trimestru, un gigant din zona hipermarket a facturat Management Fee de 400 de milioane de lei (80 de milioane de euro) catre compania mama”.

    Potrivit datelor furnizate Ziarului Financiar de către Registrul Comerţului cu privire la cele mai mari 100 de companii din România după cifra de afaceri din 2022, primele locuri din clasamentul celor mai mari jucători din economie sunt companii care vin din petrol, industria auto şi retail alimentar. 

     Vedeţi mai jos clasamentul integral şi analiza ZF a Top 100 firme din România după cifra de afaceri şi profitul raportat în 2022 şi 2021.

    Postarea integrală a lui Rareş Bogdan:

    „Dacă Guvernul vrea cu adevărat bani la buget, dacă avem curaj şi suntem cu adevărat responsabili şi patrioţi, vom face ce n-a făcut nimeni timp de 30 de ani: ne vom uita şi vom găsi soluţii de impozitare a celor care, deşi au cifre de afaceri de miliarde, unii chiar de peste 10 miliarde, raportează profit zero prin inginerii fiscale legale, pe care le permite de ani de zile statul gras şi incompetent. 60 din primele 150 de companii au raportat profit zero!! Este inadmisibil să ne urcăm cu picioarele pe microîntreprinderi, să căutăm bani la IMM-urile româneşti, cu cifre de afaceri de zeci de mii, sute de mii sau câteva milioane, şi sa permitem în continuare giganţilor să ne sfideze! Nu vreţi să începem, înainte de orice, cu un impozit pe aceste cifre de afaceri şi blocarea transferurilor de capital, precum şi anularea facturărilor din categoria Management Fee? Doar anul trecut în ultimul trimestru, un gigant din zona hipermarket a facturat Management Fee de 400 de milioane de lei (80 de milioane de euro) catre compania mama. Există nenumărate posibilităţi de a aduna bani la buget. Ca să nu mai vorbesc de faptul că redevenţele sunt absolut ridicole în continuare, atât în zona de resurse minerale, cât şi în zona de suprafeţe agricole. Haideţi să începem cu începutul logic şi de bun-simţ marea reformă fiscală din România şi să nu lovim cu lopata în cap micii capitalişti români, care şi-aşa trăiesc de pe-o zi pe alta!”

     

  • Fondul de investiţii CVC vrea să scoată la vânzare pe bursă reţeaua de parfurmerii Douglas, prezentă şi în România, şi ţinteşte 7 mld. euro

    CVC Capital Partners analizează o listară a reţelei de parfumerii Douglas şi vor peste 7 miliarde de euro (7,7 miliarde de dolari) pentru retailerul german de parfumuri, scrie Bloomberg. 
     
    Firma de private equity lucrează cu consilierul independent Rothschild & Co. în timp ce explorează o posibilă ofertă publică iniţială a afacerii în 2024, potrivit persoanelor respective. CVC are în vedere Frankfurt ca loc de listare pentru Douglas şi va începe să ceară băncilor să se prezinte pentru roluri luna viitoare, au spus aceştia, cerând să nu fie identificaţi discutând informaţii confidenţiale.
     
    Deliberările sunt în curs de desfăşurare şi nu au fost luate decizii finale cu privire la oportunitatea sau la data efectuării unei IPO a Douglas, au precizat persoanele respective. Evaluarea şi momentul vor depinde, de asemenea, de condiţiile de piaţă, de cererea investitorilor şi de dezvoltarea afacerii, au spus aceştia. Reprezentanţii CVC şi Rothschild au refuzat să comenteze, în timp ce un purtător de cuvânt al Douglas nu a oferit imediat comentarii.
     
    Cu rădăcini care datează din 1821, Douglas operează peste 1.800 de magazine în întreaga Europă. Compania, care a generat venituri de aproximativ 3,7 miliarde de euro în anul fiscal 2021/22, a investit atât în magazinele sale cu amănuntul, cât şi în oferta online, ca parte a planului său de creştere “Let it Bloom”.
     
    Douglas explorează de ani de zile o rută către pieţele publice. CVC a fost de acord să achiziţioneze afacerea de la Advent International şi de la familia fondatoare Kreke, în 2015, pentru aproximativ 2,8 miliarde de euro, la doar câteva zile după ce Douglas a anunţat planurile pentru o ofertă publică iniţială.

  • Planurile incredibile ale lui Elon Musk. În ce domeniu vrea să intre vijelios şi cum vrea să se folosească de Twitter pentru a face asta

    Cel mai mare şi recent proiect al lui Elon Musk este de a transforma Twitter într-un centru unic pentru servicii financiare. Încercarea miliardarului nu reprezintă primul episod când un om din spatele unei companii gigant încearcă să joace pe terenul lui Jamie Dimon, scrie Bloomberg.

    Peisajul este plin de firme de tehnologie care au urmărit să facă acelaşi lucru: Facebook a investit ani de zile într-un proiect de monedă digitală numit Libra, care ar fi trebuit să revoluţioneze plăţile, dar mecanismele de reglementare a forţat-o să abandoneze proiectul. Google a planificat de asemenea lansarea unui instrument financiar digital şi chiar a adunat 11 bănci ca parteneri pentru lansare, înainte de a renunţa brusc la întregul plan. Amazon a luat în considerare posibilitatea de a oferi conturi curente pentru consumatori, dar proiectul nu a devenit niciodată realitate.

    Companiile de tehnologie din SUA s-au luptat în încercările lor de a se confrunta cu giganţii bancari, reducându-şi adesea ambiţiile în faţa concurenţei şi a proceselor de aprobare prelungite. Dar Musk nu este ca alţi directori din domeniul tehnologiei: deciziile sale de afaceri nu tind să urmeze căi previzibile – după cum o demonstrează numeroasele sale mişcări şocante la Twitter, inclusiv renunţarea la brandul său iconic bazat pe păsări pentru litera X – şi are experienţă în domeniul tehnologiei financiare, deoarece a fondat firma cunoscută acum sub numele de PayPal.

    „Nu spun că este imposibil să realizeze acest lucru. Problema este că proiectul necesită investiţii ca să te asigură că faci lucrurile corect pentru a te alinia cu standardele globale”, a declarat Prnav Sood, CEO al platformei de plăţi Airwallex.

    Aplicaţia X imaginată de Musk – care va conecta infrastructura de bază a Twitter cu X.com, o adresă web care funcţionează acum ca un serviciu de rutare către Twitter – este una care suprapune comunicarea, multimedia şi „capacitatea de a conduce întreaga ta lume financiară”.

    În mesajele postate în sprijinul revizuirii lui Musk, directorul executiv al Twitter, Linda Yaccarino, a declarat că X va include funcţii fintech, cum ar fi plăţile şi serviciile bancare. Twitter a obţinut deja licenţe de tranzacţionare în patru state americane – Arizona, Michigan, Missouri şi New Hampshire.

    Proiectul a fost imaginat de Musk în 2022 în timp ce era prins în procesul de achiziţionare al Twitter. Încă de pe atunci intenţiile sale erau ca Twitter să semene mai mult cu WeChat al Tencent Holdings Ltd., un serviciu de mesagerie devenit o super-aplicaţie folosită zilnic de peste un miliard de persoane în China. Este, de asemenea, un titan fintech care permite utilizatorilor să îşi trimită reciproc fonduri, să plătească pentru bunuri şi servicii şi chiar să împrumute bani.

    Aceasta nu ar fi prima incursiune a lui Musk în domeniul fintech. El s-a mutat în Silicon Valley în timpul boom-ului dot-com şi a fondat o companie – cunoscută şi sub numele de X.com – care a devenit în cele din urmă PayPal.

     A făcut prima dată avere când PayPal a fost vândută către eBay. În ceea ce priveşte activitatea bancară, Musk a declarat că a refuzat „mai multe locuri de muncă bine plătite de pe Wall Street” pentru a se concentra pe tehnologie – o decizie care a funcţionat bine pentru omul de afaceri, care este acum cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 238,9 miliarde de dolari, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

    Cu toate acestea integrarea funcţiilor bancare şi de plăţi va necesita ca utilizatorii să se acomodeze cu o companie cu un nume de produs nou-nouţ şi cu propriul set de probleme financiare, după ce Musk a împovărat Twitter cu datorii importante.

    „Tranziţie către lansarea de servicii financiare nu este simplă, ţinând cont de concurenţa dură de pe piaţa bancară din SUA, de mecanismele de reglementare şi de un nivel ridicat de „fidelitate” din partea clienţilor din domeniul financiar”, a declarat Jeff Tijssen, şeful global al departamentului de fintech al firmei de consultanţă Bain & Co.

  • Paradoxul chinezesc în lumea monedelor virtuale: Criptomonedele sunt ilegale în China, dar Binance, cel mai mare cripto-exchange din lume, rulează un business de 90 de miliarde de dolari sfidând regulile

    Binance, cel mai mare exchange de cripto din lume, ar fi trebuit să lase China în urmă atunci când ţara a declarant ilegală tranzacţionarea de criptomonede în 2021, scrie The Wall Street Journal.

    Aproape doi ani mai târziu, utilizatorii au tranzacţionat 90 de miliarde de dolari în active legate de criptomonede în China într-o singură lună. Tranzacţiile au făcut din China cea mai mare piaţă a Binance reprezentând 20% din volumul la nivel mondial, excluzând tranzacţiile efectuate de un subset de comercianţi foarte mari.

    Importanţa Chinei pentru Binance este discutată în mod deschis la nivel intern, potrivit actualilor şi foştilor angajaţi. Şi, în pofida interdicţiei, echipa de investigaţii a bursei lucrează îndeaproape cu forţele de ordine chineze pentru a detecta potenţiale activităţi infracţionale în rândul celor peste 900.000 de utilizatori activi din această ţară, potrivit unora dintre angajaţii actuali şi foşti.

    Binance se confruntă cu un atac o supraveghere atentă a autorităţilor de reglementare care urmăresc modul în care compania operează în întreaga lume.

    În luna iunie, Comisia pentru valori mobiliare şi burse din SUA a dat în judecată Binance şi pe fondatorul acesteia, Changpeng Zhao, pentru că ar fi funcţionat ilegal şi ar fi utilizat în mod abuziv fondurile clienţilor.

    Departamentul de Justiţie continuă investigaţia asupra Binance. Cota sa de piaţă în rândul utilizatorilor din SUA aproape că s-a evaporat, iar compania a redus recent peste 1.000 din cele 8.000 de locuri de muncă la nivel global.

    Amprenta Binance în China, care nu a fost dezvăluită anterior, oferă o imagine a modului în care gigantul cripto a reuşit să opereze în linişte, la margine, în locuri în care, cel puţin oficial, nu este binevenit.

    Binance a ajutat utilizatorii din China să ocolească restricţiile, îndrumându-i să viziteze diferite site-uri web cu nume de domenii chinezeşti înainte de a-i redirecţiona către bursa globală, potrivit unui document intern care prezintă procedura şi care a fost consultat de Journal. Documentul a circulat în interiorul companiei înainte de interdicţia din 2021, dar după ce China a blocat site-ul web al bursei în 2017.

    „Site-ul Binance.com este blocat în China şi nu este accesibil utilizatorilor din China”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei, fără a face alte comentarii.

    Binance procesează mai multe tranzacţii cu criptomonede în întreaga lume decât majoritatea concurenţilor săi la un loc. Menţinerea amprentei sale în China va fi crucială pentru Binance, în timp ce navighează printr-o furtună a reglementărilor care, la nivel intern, îngrijorează directorii că îi ameninţă viitorul.

    Binance a avut o relaţie complicată cu China. Zhao, născut în China, dar crescut în Canada, a fondat firma în Shanghai în 2017. Câteva luni mai târziu, guvernul a emis primul din mai multe runde de reglementare asupra burselor de criptomonede. Oficialii se temeau că bursele vor fi folosite pentru a muta ilegal bani din ţară. Zhao a declarat ulterior că a mutat operaţiunile Binance în Japonia.

    Oficialii chinezi par să fi fost blânzi în ceea ce priveşte punerea în aplicare a interdicţiei totale a criptomonedelor.

    „Piaţa de criptomonede din China rămâne puternică, cu volume de tranzacţii importante atât în cadrul serviciilor centralizate, cât şi al celor descentralizate”, a declarat Kim Grauer, director de cercetare la Chainalysis, o companie de cercetare în domeniul cripto.

    În ciuda unei scăderi iniţiale după interdicţia din 2021, ţara este a patra piaţă ca mărime pentru tranzacţionarea cripto, potrivit Chainalysis.