BusinessMagazin

Tag: medici

  • Medicii români sunt vânaţi de clinici din străinătate, cu salarii de până la 10.000 euro pe lună

    Criza din domeniul sanitar a accentuat căutările de personal medical la nivel global, notează o analiză a platformei de recrutare BestJobs, unde sunt listate în prezent peste 3.000 de anunţuri pentru joburi în domeniu, cu oferte salariale care depăşesc 2.000 euro.

    Dintre acestea, 5% sunt oportunităţi pentru medicii români de a lucra în alte ţări, cu pachete de beneficii care ajung şi la 10.000 de euro.

    „Observăm cum anunţurile postate de clinicile europene oferă medicilor români salarii cu mult peste ce pot obţine în România, pornind chiar şi de la primele niveluri de pregătire. Dacă în România, un medic rezident poate accesa o poziţie cu un salariu net de 7.000 de lei, în străinătate, salariul pentru acelaşi rezident poate începe de la 2.000 de euro”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

    Analiza BestJobs  arată că cele mai căutate specializări medicale pentru care angajatorii oferă între 6.000 şi 10.000 de euro sunt medicina de familie, ginecologie, dermatologie, gastroenterologie, oncologie, stomatologie şi chirurgie, iar printre ţările care îşi caută activ personal medical la noi în ţară sunt Franţa, Suedia, Olanda şi Belgia, cu cele mai multe anunţuri pe platforma de recrutare BestJobs.

    Clinicile străine încearcă să atragă candidaţi specializaţi români prin oferte care, pe lângă salariul mare, includ o bază de pacienţi garantată, sprijin în relocare şi mediu de lucru cu specializări diverse.

    „Tocmai de aceea, mulţi medici optează pentru un job în străinătate încă de la terminarea facultăţii. În plus, spitalele şi clinicile din afară ştiu că medicii români sunt foarte bine pregătiţi, lucru care îi determină să caute personal la noi în ţară, în număr aşa mare”, adaugă Ana Vişian.

    În România, printre domeniile în care românii pot ajunge la salarii de 6.000 de euro se găsesc IT / Telecom, Management şi Inginerie, arată datele din platformă.

    În ceea ce priveşte nivelul salariilor medii în România, IT / Telecom rămâne sectorul care oferă cele mai mari salarii, chiar şi în condiţiile în care creşterea faţă de ultima jumătate a anului 2020 a fost de numai 13,8%, conform datelor BestJobs. Acesta rămâne totodată şi un domeniu foarte stabil, pentru care cererea de candidaţi este în continuă creştere.

  • Medicii români sunt vânaţi de clinici din străinătate, cu salarii de până la 10.000 euro pe lună

    Criza din domeniul sanitar a accentuat căutările de personal medical la nivel global, notează o analiză a platformei de recrutare BestJobs, unde sunt listate în prezent peste 3.000 de anunţuri pentru joburi în domeniu, cu oferte salariale care depăşesc 2.000 euro.

    Dintre acestea, 5% sunt oportunităţi pentru medicii români de a lucra în alte ţări, cu pachete de beneficii care ajung şi la 10.000 de euro.

    „Observăm cum anunţurile postate de clinicile europene oferă medicilor români salarii cu mult peste ce pot obţine în România, pornind chiar şi de la primele niveluri de pregătire. Dacă în România, un medic rezident poate accesa o poziţie cu un salariu net de 7.000 de lei, în străinătate, salariul pentru acelaşi rezident poate începe de la 2.000 de euro”, spune Ana Vişian, Marketing Manager BestJobs România.

    Analiza BestJobs  arată că cele mai căutate specializări medicale pentru care angajatorii oferă între 6.000 şi 10.000 de euro sunt medicina de familie, ginecologie, dermatologie, gastroenterologie, oncologie, stomatologie şi chirurgie, iar printre ţările care îşi caută activ personal medical la noi în ţară sunt Franţa, Suedia, Olanda şi Belgia, cu cele mai multe anunţuri pe platforma de recrutare BestJobs.

    Clinicile străine încearcă să atragă candidaţi specializaţi români prin oferte care, pe lângă salariul mare, includ o bază de pacienţi garantată, sprijin în relocare şi mediu de lucru cu specializări diverse.

    „Tocmai de aceea, mulţi medici optează pentru un job în străinătate încă de la terminarea facultăţii. În plus, spitalele şi clinicile din afară ştiu că medicii români sunt foarte bine pregătiţi, lucru care îi determină să caute personal la noi în ţară, în număr aşa mare”, adaugă Ana Vişian.

    În România, printre domeniile în care românii pot ajunge la salarii de 6.000 de euro se găsesc IT / Telecom, Management şi Inginerie, arată datele din platformă.

    În ceea ce priveşte nivelul salariilor medii în România, IT / Telecom rămâne sectorul care oferă cele mai mari salarii, chiar şi în condiţiile în care creşterea faţă de ultima jumătate a anului 2020 a fost de numai 13,8%, conform datelor BestJobs. Acesta rămâne totodată şi un domeniu foarte stabil, pentru care cererea de candidaţi este în continuă creştere.

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.
     

     

  • Cel mai scump medicament din lume costă 2 milioane de dolari. Ce afecţiune tratează

    2 milioane de dolari. Atât costă cel mai scump medicament din lume.
     
    Zolgesma este şansa unei vieţi normale pentru copiii diagnosticaţi cu atrofie musculară spinală. Este o boală rară, care necesită un tratament complex şi extrem de scump.
     
    În România nu există acest medicament, dar avem Spinrazza. Acest medicament este primul pas în combaterea acestei boli.
     
    Irina este mama lui Robert. Cea care a reuşit să mute munţii din loc şi să pornească o campanie online prin care a reuşit să strângă toţi banii pentru ca Robert să ducă o viaţă normală.
     
    „SMA este o boală foarte complexă care afectează extraordinar de multe puncte şi respectiv trebuie să analizezi per ansamblu fiecare părticică. Am apreciat foarte mult că avem spinraza şi nici ea nu este ieftină e 72.0000 de euro o singură doză şi copilul are nevoie de trei doze în fiecare an, toată viaţa sa. Noi suntem la spitalul Robănescu, iar doctorii de acolo sunt efectiv nişte îngeri pe pământ. Ei real se luptă”, a spus Irina, mama lui Robert.
     
    Progresele se văd şi asta este cel mai important. „E bine, cognitiv, copilaşii cu SMA sunt la fel ca toţi ceilalţi copilaşi, la o săptămână după Zolgesma el a început să se rostogolească, a început să fie mai bine pe parte de glutiţie, noi riscam atunci când eram în state, doctorii au pus foarte multă presiune pe noi să-i punem gastrostomă, şi noi am insistat şi am refuzat şi eram aşa pe muchie de cuţit şi ne-au dat o săptămână termen, să vedem dacă ia în greutate, şi a luat, acum este un mâncăcios, îi place tot, e foarte pofticios, este mult mai bine pe parte de respiraţie”,  a spus aceasta.
     
     
    După progresul celui mic, Irina îşi mai doreşte un singur lucru. De data asta, de la viitorii părinţi şi de la autorităţi. „Mi-aş dori să îndem pe această cale părinţii să-şi facă testarea genetică, pentru că un om din 40 de persoane, este purtător de SMA şi dacă mama îşi face testarea şi vede că este pozitivă, atunci şi tatăl să-şi facă testarea şi există şanse de 25% ca copilul să fie afectat. Cred cu tărie că acestă testare ar putea face statul român să aprobe screeningul neonatal, astfel încât niciun alt copilaş să nu ştie ce înseamna SMA”.
     
    SMA este atrofia musculară spinală care afectează neuronii din măduva spinării, adesea şi pe cei din trunchiul celebral, ducând la moartea acestora. SMA1 este cea mai severă din punct de vedere a evoluţiei şi progresului, aproximativ două treimi din copiii diagnosticaţi mor de stop respirator înainte de vârsta de 3 ani. Pe lângă Zolgesma, Spinrazza este prima doză de tratament pe care un copil diagnosticat trebuie să o ia. Nici aceasta nu este mai accesibilă, o singură doză costă undeva la 72.000 de euro şi un copil are nevoie de 3 doze anual, toată viaţa lui.
     

     

  • Ce puteţi citi în noul număr Business MAGAZIN: Abonamentele medicale au ajuns la 25 de ani. Ce urmează?

    La un sfert de secol de când Regina Maria a lansat abonamentele medicale pe piața din România, acestea au ajuns la peste 1,6 milioane de abonați și la o valoare adusă în economia românească de 776 milioane de euro. Potențialul maxim al acestui segment – dacă ne gândim doar la numărul de 4,23 de milioane de angajați din România – este foarte mare. Ce urmează?

    După ce în 2008 a demarat investiţiile în cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa devenind astfel unul dintre contributorii principali la atingerea ţintelor de energie verde ale României, grupul CEZ trece la următorul val de dezvoltare. Ce înseamnă pentru companie în noua paradigmă sustenabilitatea, digitalizarea şi angajamentul faţă de oameni a povestit pentru Business MAGAZIN Ondrej Safar, Country Manager al CEZ Group România.

    Producătorii români de îngheţată artizanală au încredere în potenţialul pieţei, ceea ce se vede atât în creşterea numărului de gelaterii, cât şi în interesul manifestat de români pentru acest produs. Oamenii sunt mult mai preocupaţi acum de calitatea produselor pe care le consumă, iar tendinţa este ca ei să se îndrepte către produsele naturale şi când vine vorba despre gelato, despre care au aflat deja ce compoziţie are.

    Industria financiară, sectorul restaurantelor şi barurilor, iar apoi hotelăria. România, Marea Britanie, Maldive şi acum Emiratele Arabe Unite. Cam aşa s-ar putea rezuma pe foarte scurt cariera Gabrielei Petra, în prezent director asociat de vânzări pentru o serie de hoteluri din grupul Hilton în Emiratele Arabe Unite. Ce urmează?

    Citiţi despre aceste subiecte, dar şi despre multe altele în noul număr al Business MAGAZIN.

     

  • Reguli mai dure privind concediile medicale de la 1 august. Cresc obligaţiile, dar şi sancţiunile pentru medicii curanţi

    Medicii care eliberează concedii medicale au, de la 1 august, obligaţii noi odată cu intrarea în vigoare a OUG 74/2021, oficalizată prin publicarea în Monitorul Oficial. Aceştia vor întocmi planuri de urmărire a evoluţiei bolii pacienţilor cărora le acordă concediu medical.

    Guvernul României a aprobat în şedinţa de miercuri, 30 iunie, o ordonanţă de urgenţă care prevede reguli mai dure privind acordarea concediilor medicale, în contextul creşterii numărului de beneficiari de concediu medical ca urmare a crizei Covid-19 şi, implicit, a cheltuielilor suportate din Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate (FNUASS). Actul normativ vizează echilibrarea veniturilor alocate bugetului FNUASS cu costurile reale suportate din Fond pentru plata indemnizaţiilor de asigurări sociale de sănătate, dar şi responsabilizarea beneficiarilor de concediu medical şi a medicilor care le eliberează.

    „Intervenţia legislativă de urgenţă şi extraordinară este justificată de necesitatea unei reglementări exprese în vederea cheltuirii responsabile şi eficiente a fondurilor publice prin responsabilizarea atât a furnizorilor de servicii medicale, cât şi a beneficiarilor de concedii şi indemnizaţii de asigurări sociale de sănătate”, spune legiuitorul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Ghid: Cum să-ţi schimbi permisul auto dacă ţi-a expirat

    În conformitate cu legea nr. 49/2006 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice schimbarea permisului se va face fără reexaminare, dar cu o fisă medicală obţinută de la un centru medical autorizat.

    Art. 6, alin. (15)  stipulează că fişa medical se obţine de la instituţii medicale autorizate – unităţile sanitare specializate, cu personal calificat şi dotare corespunzătoare pentru examinarea medicală a candidaţilor la obţinerea permisului de conducere şi a conducătorilor de autovehicul.

    Pentru elibararea unui permis de conducere românesc cu o nouă valabilitate administrativă, conform Direcţiei de Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Autovehiculelor sunt necesare:

    1) Cererea solicitantului care se obţine şi se completează în format electronic la ghişeu (împreună cu declaraţia de furt/pierdere, după caz);

    2) Actul de identitate al solicitantului, original şi copie;

    3) Dovada de plată a contravalorii permisului de conducere – 89 lei (pentru modalităţile de plată consultaţi secţiunea taxe şi tarife).

    4) Permisul de conducere în original;

    5) Documentul emis de o unitate medicală autorizată din care rezultă că titularul este apt din punct de vedere medial să conducă autovehicule din categoria pentru care solicită eliberarea permisului de conducere (fişa medicală).

    Lista unitaţilor autorizate este disponibilă pe site-ul Ministerului Sănătăţii (www.ms.ro).

     

     

  • (P) Premieră naţională în domeniul transplantului hepatic, la Spitalul Clinic SANADOR

    La Spitalul Clinic SANADOR, echipa condusă de Prof. Dr. Irinel Popescu şi Prof. Dr. Vladislav Braşoveanu a realizat săptămâna aceasta un nou transplant hepatic de la donator în viaţă. În premieră pentru România, recoltarea fragmentului de ficat de la donator a fost asistată laparoscopic, cu beneficii importante pentru donator, datorită siguranţei sporite şi controlului superior oferite de intervenţia laparoscopică, asigurând o recuperare postoperatorie mult mai rapidă.

    Tratamente ca în centrele internaţionale de excelenţă

    Acesta este a treia intervenţie de transplant hepatic realizată la Spitalul Clinic SANADOR, după cele două realizate în anul 2020, înaintea pandemiei. SANADOR este singurul spital privat din România care a realizat intervenţii de transplant hepatic de la donator viu.

    „La SANADOR, oferim pacienţilor acces la cele mai avansate proceduri medicale diagnostice şi terapeutice. Cu ajutorul unor medici cu vocaţie şi deosebit de talentaţi, care lucrează în cadrul unor echipe multidisciplinare complexe beneficiind de cele mai performante echipamente şi tehnologii medicale disponibile la nivel internaţional, ne asigurăm că pacienţii pot beneficia, în România, de aceleaşi tratamente salvatoare de viaţă ca în centrele internaţionale de excelenţă. SANADOR continuă să rămână în avangarda medicinei de vârf şi facem ca excelenţa serviciilor medicale să fie, de fapt, normalul, pentru ca pacienţii noştri să se poată întoarce la o viaţă sănătoasă”, a declarat Dr. Doris Andronescu, directorul general SANADOR.

    Beneficiile recoltării asistate laparoscopic

    Şi cel de-al treilea transplant din sistemul medical privat din România s-a realizat la pacienţi înrudiţi. Primitorul, în vârstă de 22 ani, suferea de ciroză hepatică de cauză autoimună. „Recoltarea fragmentului de ficat de la donator asistată laparoscopic ne permite să evităm incizia Mercedes, mare şi cu o recuperare de durată, şi să practicăm în schimb o incizie mediană mult mai mică, pentru care recuperarea se face mult mai rapid”, explică Prof. Dr. Vladislav Braşoveanu, conducător al echipei de transplant.

    Din echipa de transplant, alături de Prof. Dr. Irinel Popescu şi Prof. Dr. Vladislav Braşoveanu, au făcut parte Dr. Dragoş Romanescu, Dr. Iulian Moşteanu, Dr. Ionuţ Duduş (chirurgie hepatică), Dr. Dragoş Zamfirescu (microchirurgie reconstructivă), Dr. Andrei Cristea, Dr. Bogdan Grigorescu, Dr. Cristina Vlăduţescu (anestezie-terapie intensivă), Dr. Gabriela Şmira (ecografie intraoperatorie), membri ai echipelor operatorii – medici, asistenţi medicali şi tehnicieni.

    Echipamente şi tehnologii de ultimă generaţie, la SANADOR

    Intervenţia a fost posibilă la Spitalul Clinic SANADOR şi datorită dotărilor de echipamente şi tehnologii medicale de ultimă generaţie: sistemul de laparoscopie 3D Olympus, utilizat pentru recoltarea asistată laparoscopică, microscopul Zeiss Kinevo 900, utilizat pentru microsuturile vasculare ale porţiunii de ficat transplantate, ecograful bk3000, utilizat pentru ecografia intraoperatorie, sistemul de autotransfuzie, care se adaugă dotărilor structurale de vârf disponibile la Spitalul Clinic SANADOR în blocul operator prevăzut cu hote cu flux laminar şi centrale de tratare a aerului dedicate, pentru a asigura aer steril cu presiune pozitivă în sălile de operaţie, pentru reducerea posibilităţii de apariţie a infecţiilor nosocomiale.

    Abordare integrată a pacientului cu boli hepatice

    Transplantul hepatic de la donator în viaţă este cea mai complexă intervenţie din chirurgia hepatică. Realizarea unor astfel de intervenţii la SANADOR este posibilă datorită echipelor multidisciplinare care funcţionează în cadrul Centrului Integrat de Excelenţă în Boli Hepatice din Spitalul Clinic SANADOR, condus de Prof. Dr. Irinel Popescu, cel care a realizat primele transplanturi hepatice din România.

    Înfiinţat în anul 2001, SANADOR a cunoscut o dezvoltare continuă, în prezent deţinând cel mai mare spital clinic privat din ţară, un centru oncologic complex, clinici, laboratoare de analize medicale şi puncte de recoltare, radiologie şi imagistică medicală de top, situate în Bucureşti. Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat care asigură o gamă complexă de servicii medicale, având şi compartiment de primiri urgenţe adulţi şi copii, 21 linii de gardă şi flotă proprie de ambulanţe.

     

  • EY: Piaţa abonamentelor medicale din România generează un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanţul valoric

    Fiecare un euro investit în piaţa abonamentelor medicale, generează suplimentar trei euro, ca valoare adăugată brută în economia României, contribuind astfel la economia locală şi la crearea de noi locuri de muncă, notează un studiu EY România.

    Potrivit acestuia, numai în anul 2019, investiţiile realizate de sistemul medical privat au reprezentat aproximativ 2% din totalul investiţiilor din economie din acel an.

    Datele EY România estimează că fiecare euro colectat în cifra de afaceri a operatorilor privaţi de sănătate, provenit din abonamente, generează alţi 5,5 euro de-a lungul lanţului valoric, iar raportat exclusiv la segmentul abonamentelor medicale, doar acestea generează valoare adăugată brută de aproape 3 euro.

    „Abonamentele medicale au un rol crucial în dezvoltarea sistemului medical românesc. (…) Pentru noi, abonamentele reprezintă circa 25-30% din cifra de afaceri şi sunt o sursă constantă de finanţare pentru sistemul medical. Investiţia făcută de companii în abonamente se transferă şi către sistemul medical în ansamblu şi rămâne în ţară. Este un cerc virtuos, cu impact atât în starea de sănătate a populaţiei din România, cât şi în economie şi în crearea de infrastructură sanitară modernă”, spune Fady Chreih, CEO reţeaua de sănătate Regina Maria, citat de EY România.

    Analiza realizată de EY România mai precizează că pentru fiecare million de euro generat de abonamentele medicale sunt create 86 de locuri noi în economia României, inclusiv în sistemul medical.

    „Datele colectate sunt o sursă extrem de valoroasă pentru fundamentarea politicilor publice de sănătate, pentru că aceste abonamente conduc la degrevarea sistemului public de sănătate, în condiţiile în care sistemul de sănătate din România este subfinanţat prin comparaţie cu Uniunea Europeană. (România ocupă ultimul loc în clasamentul Uniunii Europene în ceea ce priveşte nivelul cheltuielilor destinate serviciilor medicale)”, explică Ileana Guţu, Partener Asociat EY România.

    Per total, piaţa abonamentelor medicale din România are un impact de 776 milioane euro la nivelul veniturilor pe lanţul valoric, ceea ce se traduce într-o valoare adăugată de 263 milioane Euro, echivalentul a 0,1% din PIB.  Un loc de muncă creat pe piaţa abonamentelor medicale conduce la crearea a altor două locuri de muncă la nivelul economiei, arată raportul EY România.

    Reţeaua de sănătate Regina Maria a fost primul operator privat de servicii medicale care a lansat abonamentele medicale pe piaţa locală, fiind urmat apoi şi de alţi operatori. Pentru a oferi această infrastructură, operatorii privaţi au realizat investiţii de miliarde de euro, care au fost susţinute şi prin abonamentele medicale corporate, având în vedere că ele asigură un flux constant de venituri, ceea ce oferă o predictibilitate care permite planificarea şi realizarea investiţiilor.

    Mai mult, operatorii privaţi de sănătate au contribuit astfel la reversarea tendinţei de emigrare a medicilor şi asistentelor. La nivelul anului 2019, în sectorul privat de servicii medicale activau aproximativ 78.000 de angajaţi, ceea ce reprezintă 34% din totalul angajaţilor din sistemul medical naţional şi aproximativ 1,4% din numărul total de angajaţi din România.

    Raportul lansat de EY România evidenţiază importanţa abonamentelor medicale în cadrul sistemului medical românesc, pentru că acestea sunt şi un instrument esenţial de prevenţie şi permit accesul necondiţionat la servicii de prevenţie. Potrivit raportului EY, în anul 2018, cheltuielile cu prevenţia în România au fost de doar 1,4% din cheltuielile generale pentru sănătate, comparativ cu procentul de 2,8%, media cheltuielilor destinate serviciilor de prevenţie, înregistrată la nivelul Uniunii Europene. Spre comparaţie, datele Regina Maria arată că abonaţii merg la medic, în medie, de 5 ori pe an, ceea ce înseamnă de 2,5 ori mai des decât persoanele fără abonament. Prin facilităţile oferite, abonamentul medical încurajează mersul preventiv la medic şi diagnosticarea precoce a unor eventuale probleme medicale.

    Conform raportului EY, în anul 2020, peste 1,62 milioane de de persoane aveau un abonament medical valabil, un plus de 66% comparativ cu anul 2016. Potenţialul de creştere pe acest segment este major, având în vedere că, în mediul privat, sunt aproximativ 4,23 milioane de salariaţi ce reprezintă principala piaţă adresabilă pentru abonamentele medicale din România.

  • Businessul românesc care a reusit sa aducã teste rapide COVID în farmacii. Ce contin acestea

    DDS Diagnostic, companie specializată în domeniul diagnosticului şi-a început drumul în anul 2002 prin crearea a diferite tipuri de produse necesare în diagnosticare. În 2020, compania s-a numărat printre primele care au ajuns să producă teste antigen pentru diagnosticarea coronavirusului. Cum se finanţează un astfel de business?

     

    DS Diagnostic şi-a început activitatea în urmă cu aproape 19 ani prin dezvoltarea produselor de diagnostic, iar pe tipul de teste asemănătoare celor de diagnosticare a COVID-19, care intră în categoria testelor imunocromatografice, compania are o experienţă de 7 ani”, a spus Dana Stan, fondator şi CEO al companiei, în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business realizată de ZF în parteneriat cu BCR. „Compania noastră are trei unităţi de bază, partea de cercetare – dezvoltare, producţia şi vânzările. Fiecare are particularităţile ei. Partea de cercetare-dezvoltare este foarte bine structurată, cred că este cea mai bine structurată din cadrul companiei. Pe lângă cercetarea proprie atragem finanţari prin proiecte şi avem bugete, termene de realizare a activităţilor propuse şi personal specializat. Ceea ce obţine cercetarea se transferă la departamentul de producţie, după care vindem aceste produse, le promovăm şi le vindem pe piaţa dispozitivelor medicale, care până în 2020 a constat în laboratoare şi clinici private şi de stat, iar din anul 2020 ne-am adresat şi farmaciilor şi medicilor de familie”, a spus Dana Stan.

    Ea a mai explicat că testele pentru diagnosticul COVID aveau deja un proiect în derulare, iar contractul îl aveau semnat încă din anul 2019. „Este un contract în parteneriat cu Institutul de Fizică de la Măgurele pentru îmbunătăţirea acestui tip de teste. Ce am făcut noi, începând cu februarie-martie 2020, a fost să studiem acest virus, să găsim informaţii relevante, iar această idee de a dezvolta teste de diagnostic rapid a venit firesc”, susţine Dana Stan.

    Efortul pentru a putea continua dezvoltarea testelor a fost mare din cauza perioadei de lockdown, iar deplasarea a fost dificilă, a mai spus CEO-ul companiei. „Nu se ştia ce este cu acest virus. Am luat tot felul de măsuri de prevenţie pentru că noi aveam această facilitate lucrând în domeniul diagnosticului şi am avut permisiunea să nu oprim activitatea firmei sau să lucrăm de acasă pentru că la noi nu se poate lucra de acasă. Ne-am repliat cât am putut de repede pentru a găsi informaţiile relevante şi furnizorii potriviţi, iar în final am obţinut testul”, a mai adăugat Dana Stan. Domeniul diagnosticului este unul foarte reglementat, în care este nevoie de avize de la Agenţia Naţională a Medicamentului. „Din fericire, relaţia noastră a început în anul 2002, iar reprezentanţii Agenţiei Naţionale a Medicamentului au fost foarte receptivi pentru că eram prima firmă românească care punea pe piaţă un test de diagnostic”, a spus CEO-ul DDS Diagnostic.

    Dana Stan, fondator şi CEO DDS Diagnostic: „A existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă.”

    Strategia companiei este ca, după ce produsul este plasat pe piaţă, să continue evaluarea preclinică şi clinică pentru a creşte performanţele şi a oferi rezultate cât mai corecte.

    Compania a scos pe piaţă un test de diagnostic nazofaringian pentru uz profesional, care se găseşte în farmacii. Având această experienţă, au luat şi decizia de a obţine un autotest care poate fi folosit de persoane fără instruire medicală. Reprezentanta DDS Diagnostic a spus că pentru dezvoltarea unui astfel de produs este nevoie de investiţii de sute de mii de euro, iar în cazul lor particular, de peste 300.000 de euro, mai ales când vine vorba despre echipamentele de ultimă generaţie. De asemenea, compania a trebuit să investească şi în materiale, proteine, baze de date referitoare la structura virusului şi salarii pentru cercetători. Acestea au fost susţinute din fonduri proprii. „Noi în mod constant investim din profit pentru că aceasta este strategia noastră. Avem două proiecte în derulare, dintre care unul axat pe COVID. Eu ca structură sunt om de laborator; am coordonat însă echipe şi am administrat bugete. Relaţia cu BCR a fost una de foarte bună calitate, dovadă că singurul nostru cont este la BCR din anul 2002. Cel puţin în octombrie – noiembrie am apelat destul de mult la bancă pentru că nu reuşeam să achiziţionăm materialele de care aveam nevoie.”

    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR, a spus tot în cadrul emisiunii BCR Şcoala de Business, că în cazul companiei DDS Diagnostic a contat foarte mult calitatea antreprenorului. „Afacerea pe care ea a dezvoltat-o a plecat de la expertiză. Nu şi-a creat expertiza în timpul afacerii, ci a venit cu expertiza într-un business pe care l-a crescut. Dacă ar fi să pun pe primul loc ce a contat în acordarea finanţării a fost antreprenorul şi calitatea sa. Ne uităm evident şi la situaţiile financiare. De multe ori, acestea ne spun multe despre o companie, dar ne spun pe termen scurt, însă, ce am observat, situaţiile financiare ale companiei sunt curate, echilibrate. Acest lucru ne-a spus că antreprenorul este capabil să gestioneze partea financiară a companiei. Colegii mei de la risc nu au avut ce să scrie la puncte slabe atunci când au analizat compania”, a explicat Delia Olteanu.

    Reprezentantul BCR a mai adăugat că un alt aspect la care s-a uitat banca a fost istoricul de creditare, care a fost impecabil, iar toate finanţările accesate anterior au fost rambursate fără probleme. „Domeniul medical a fost unul ţintă în perioada aceasta. Pe lângă domeniul medical, au fost multe companii cu nevoi specifice acestei perioade de pandemie. În primul rând a existat foarte mult sprijin din partea statului pentru a susţine antreprenorii. Ce se întâmpla însă era că legislaţia avea un limbaj rigid şi foarte mulţi dintre antreprenori înţelegeau destul de greu ce trebuie să facă. Atunci am preluat tot ce însemna schemă de susţinere şi am transferat-o în limbaj comun, uşor de utilizat de către antreprenori. Finalitatea a fost că antreprenorilor le-a fost mai uşor să acceseze aceste scheme de sprijin”, a mai spus Delia Olteanu.

    Delia Olteanu, manager de produse şi procese micro în cadrul BCR: „Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste.”

    În ceea ce priveşte domeniul de cercetare din România, Dana Stan este de părere că este mult subfinanţat. Cu toate acestea, DDS Diagnostic a reuşit să acceseze fonduri pe zona de cercetare, iar valoarea finanţării a fost, de-a lungul timpului, din ce în ce mai mare. „Efortul a fost foarte mare, iar sumele au fost destul de mici, dar ne-au ajutat foarte mult. Politica la nivel european nu a încurajat foarte mult cercetarea aplicativă. Acum însă în acest exerciţiu financiar european se va investi foarte mult pe inovare şi în biotehnologii. Aceasta este o veste foarte bună pentru că industria IT-ului este foarte profitabilă, dar se pare că industria biotehnologiilor vine cu paşi repezi din urmă. Aplicabilitatea este foarte largă pe multe domenii precum medicină, diagnostic, terapie, mediu, beauty. Sunt foarte multe lucruri care se pot aplica pe aceste domenii”, spune Dana Stan.

    Planul CEO-ului DDS Diagnostic este de a lansa start-up-uri bazate pe rezultatele pe care le-a obţinut pe nanotehnologii, atât din zona de diagnostic, cât şi pe terapii. „Avem brevete publicate şi încă două în lucru. Sunt convinsă că vom găsi finanţări foarte interesante, iar în România acest domeniu se va dezvolta exponenţial; ţine foarte mult de oameni. Am început să atragem cercetători din străinătate, care vor să colaboreze cu noi pentru a dezvolta produse împreună”, a explicat Dana Stan.

    Iar pentru a explica mai bine domeniul nanotehnologiei, ea oferă ca exemplu testele COVID, care includ nanoparticule de aur, de care sunt ataşate proteine. „Pe de altă parte, doamnele care au grijă de ele folosesc creme, care conţin de asemenea nanoparticule de aur sau argint, care fac parte din aceste produse şi ajută foarte mult. Pe partea noastră de diagnostic, gama de teste care se adresează pacienţilor este atât de vastă încât nu există o firmă la nivel mondial care să facă toate aceste produse pentru analizele de sânge, analiza de proteină etc. Organismul uman este atât de complex, iar varietatea de teste este atât de mare încât o singură firmă nu poate produce toată gama de produse”, spune Dana Stan.

    CEO-ul DDS Diagnostic a mai explicat că în general companiile foarte mari merg pe un sistem de achiziţionare de la firme mici, nişate, pe care le aplică în compania lor. De exemplu, dacă DDS Diagnostic dezvoltă un produs foarte nişat, acesta poate fi vândut unei firme foarte mari. „De exemplu, testele antigenice de COVID se adresau întregii populaţii a lumii. Este foarte complicat ca o singură firmă să producă pentru toată populaţia. Nu este posibil, cel puţin din toată experienţa mea, ca o firmă foarte mare să înghită una mică pentru a o scoate de pe piaţă. Se fac parteneriate. Acest domeniu, pe lângă faptul că este foarte nişat, are nevoie de oameni cu pregătire foarte solidă. În general ai nevoie de doctori în ştiinţă pentru că altfel nu ai cum să scoţi un produs nou. Aceşti oameni nu pot fi găsiţi pe toate drumurile. Eu zic că avem suficienţi cercetători, dar nu sunt promovaţi şi apreciaţi la adevărata lor valoare. Finanţările în domeniu au fost extrem de modeste. Din fericire, am reuşit să avem cele mai bune salarii pentru cercetătorii noştri din firmă”, susţine Dana Stan.

    Începând cu anul 2020, CEO-ul şi fondatoarea DDS Diagnostic s-a asociat cu două persoane cu experienţă pe business. „Cu ei mă sfătuiesc cum discutăm cu banca, ce fel de finanţări să atragem şi avem în vedere atragerea unor finanţări de anvergură, plus că am depus un proiect pentru tehnologizare pentru că vrem să facem o unitate de producţie de mare capacitate şi echipamentele să fie de ultimă generaţie, iar aceasta ar fi prima din estul Europei. În acest context ne dezvoltăm businessul”, a explicat Dana Stan. În acelaşi timp, DDS Diagnostic a început parteneriate în vederea dezvoltării businessului cu Europa, mai exact în Germania, Italia şi Franţa, dar se gândeşte şi la ţări din Asia şi Nordul Africii, unde sunt discuţii preliminare. În prezent, capacitatea de fabricare a testelor antigen COVID de către DDS Diagnostic este de 50.000 de teste pe zi, iar acurateţea este de 97%. Preţul unui test costă aproximativ 50 de lei, iar acestea pot fi comercializate doar în sistem online. DDS Diagnostic a terminat anul 2019 cu afaceri de
    2,7 milioane de lei, în creştere cu 23%, faţă de anul anerior şi un profit de 340.000 de lei, având un număr de 12 angajaţi.