Tag: matematica

  • Leonhard Euler, elveţianul care a revoluţionat matematica, omagiat de Google

    Google îl omagiază astăzi printr-un Doodle pe Leonhard Euler, matematicianul şi fizicianul elveţian care a fost considerat forţa dominantă a ştiinţei în secolul al XVIII lea.

    Google îl sărbătoreşte astăzi pe Leonhard Euler

    În acest sens, noul logo – parţial interactiv – include imaginile mai multor formule matematice atribuite lui LeonhardEuler. Google Doodle-ul de astăzi,  logoul, este realizat în alb-negru, cuprinde cuvântul Google scris cu creionul pe o bucată de hârtie, cea de-a doua literă “o” fiind înlocuită cu un element interactiv, care poate fi mişcat de utilizatori.

     Leonhard Euler a lucrat în aproape toate ramurile matematicii, printre care geometrie, calcul infinitesimal, trigonometrie, algebră şi teoria numerelor. În numeroasele sale cercetări, Euler a introdus şi a popularizat convenţii de notare. Leonhard Euler a introdus noţiunea de funcţie şi a fost primul care a notat f(x) pentru aplicarea funcţiei f elementului x. De asemenea,  Leonhard Euler a introdus notaţia modernă pentru funcţiile trigonometrice, litera “e” pentru baza logaritmuluinatural (cunoscut în prezent drept “numărul lui Euler”), litera grecească ∑ (sigma) pentru sumă şi litera “i” pentru unitatea imaginară, potrivit Wikipedia.

     

    În 1720, la vârsta de 13 ani, Leonhard Euler s-a înscris la Universitatea din Basel, cu scopul de a se pregăti pentru o carieră teologică şi filosofică. Însă, în timpul studenţiei sale, Leonhard Euler şi-a dat seama că vocaţia sa este matematica, fiind îndrumat de profesorul său Johann Bernoulli. În 1723 a absolvit Facultatea din Basel, obţinând titlul de master în filosofie. În teza de masterat, Leonhard Euler a comparat şi a pus în antiteză ideile filosofice ale lui René Descartes şi Isaac Newton. Mai târziu, în 1726, Euler şi-a încheiat studiile teologice, tot la Universitatea din Basel.

    În 1727 i-a fost acordat marele premiu la un concurs al Academiei din Paris dedicat modalităţii optime de aranjare a catargelor pe un vapor. În cariera sa, Leonhard Euler a obţinut de 12 ori premiul Academiei din Paris.

    Tot în 1727, la vârsta de 20 de ani, Leonhard Euler şi-a susţinut teza de doctorat, cu titlul “Despre acustică”, pe baza căreia a solicitat un post de profesor de fizică la Universitatea din Basel, însă solicitarea i-a fost refuzată.

     

    Leonhard Euler s-a implicat şi în teoria numerelor şi a dezvoltat unele idei ale lui Fermat, dar a şi demonstrat că unele dintre conjecturile sale erau false. Leonhard Euler  a demonstrat identitatea lui Newton, mica teoremă a lui Fermat, teorema celor două pătrate a lui Fermat şi teoria celor patru pătrate a lui Lagrange.


    Leonhard Euler a fost omagiat şi de banca centrală a Elveţiei, figura matematicianului apărând pe bancnota de 10 franci emisă în anul 1979.

    Leonhard Euler s-a născut la Basel, în Elveţia, tatăl său fiind un prieten al familiei lui Johann Bernoulli, unul dintre cei mai faimoşi matematicieni ai acelei perioade. Leonhard Euler a fost admis la Universitatea din Basel la vârsta de numai 13 ani, unde a studiat filosofia şi a primit şi lecţii de matematică de la Johann Bernoulli. La 19 ani, Leonhard Euler  şi-a luat doctoratul cu o teză referitoare la propagarea sunetului, iar un an mai târziu a fost distins cu Marele Premiul al Academiei Franceze de Ştiinţă, pentru rezolvarea unei probleme referitoare la dispunerea optimă a catargelor unei nave.

     

    În teza de masterat, Leonhard Euler a comparat şi a pus în antiteză ideile filosofice ale lui René Descartes şi Isaac Newton. Mai târziu, în 1726, Euler şi-a încheiat studiile teologice, tot la Universitatea din Basel.

     

    În anul 1727, la doar 20 de ani, Leonhard Euler a fost propus pentru un post de cercetare la proaspăt-înfiinţata universitate din Sankt Petersburg, în cadrul catedrei de medicină. Leonhard Euler a trecut la scurt timp de la catedra de medicină la cea de matematică, fiind numit şeful Comisiei de matematică a Academiei.

    Din cauza muncii extenuante, la 28 de ani, Leonhard Euler a suferit o congestie cerebrală şi şi-a pierdut vederea la ochiul drept.

     

    Între 1741 şi 1766 Leonhard Euler a locuit la Berlin, la propunerea lui Frederic cel Mare al Prusiei, unde a publicat două dintre cărţile sale de analiză matematică. În 1766, Leonhard Euler a revenit în Rusia, unde a rămas până la finalul vieţii, în anul 1783.

    Leonhard Euler este cel care a ilustrat pentru prima oară (în 1768) raţionamentele de tip silogistic cu ajutorul curbelor închise. Aceste scheme logice au rămas cunoscute sub numele de diagrame Euler.

    În 1773, după o căsătorie care a durat 40 de ani, soţia sa, Katharina, a decedat. După trei ani, Leonhard Euler s-a căsătorit cu sora Katharinei, Salome Abigail. Cu Katharina, Euler a avut 13 copii, dintre care au supravieţuit doar 3. Unul singur a devenit matematician.

    Leonhard Euler a decedat pe 18 septembrie 1783, la Sankt Petersburg, la vârsta de 76 de ani.

    Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • Leonhard Euler, elveţianul care a revoluţionat matematica, omagiat de Google

    Google îl omagiază astăzi printr-un Doodle pe Leonhard Euler, matematicianul şi fizicianul elveţian care a fost considerat forţa dominantă a ştiinţei în secolul al XVIII lea.

    Google îl sărbătoreşte astăzi pe Leonhard Euler

    În acest sens, noul logo – parţial interactiv – include imaginile mai multor formule matematice atribuite lui LeonhardEuler. Google Doodle-ul de astăzi,  logoul, este realizat în alb-negru, cuprinde cuvântul Google scris cu creionul pe o bucată de hârtie, cea de-a doua literă “o” fiind înlocuită cu un element interactiv, care poate fi mişcat de utilizatori.

     Leonhard Euler a lucrat în aproape toate ramurile matematicii, printre care geometrie, calcul infinitesimal, trigonometrie, algebră şi teoria numerelor. În numeroasele sale cercetări, Euler a introdus şi a popularizat convenţii de notare. Leonhard Euler a introdus noţiunea de funcţie şi a fost primul care a notat f(x) pentru aplicarea funcţiei f elementului x. De asemenea,  Leonhard Euler a introdus notaţia modernă pentru funcţiile trigonometrice, litera “e” pentru baza logaritmuluinatural (cunoscut în prezent drept “numărul lui Euler”), litera grecească ∑ (sigma) pentru sumă şi litera “i” pentru unitatea imaginară, potrivit Wikipedia.

     

    În 1720, la vârsta de 13 ani, Leonhard Euler s-a înscris la Universitatea din Basel, cu scopul de a se pregăti pentru o carieră teologică şi filosofică. Însă, în timpul studenţiei sale, Leonhard Euler şi-a dat seama că vocaţia sa este matematica, fiind îndrumat de profesorul său Johann Bernoulli. În 1723 a absolvit Facultatea din Basel, obţinând titlul de master în filosofie. În teza de masterat, Leonhard Euler a comparat şi a pus în antiteză ideile filosofice ale lui René Descartes şi Isaac Newton. Mai târziu, în 1726, Euler şi-a încheiat studiile teologice, tot la Universitatea din Basel.

    În 1727 i-a fost acordat marele premiu la un concurs al Academiei din Paris dedicat modalităţii optime de aranjare a catargelor pe un vapor. În cariera sa, Leonhard Euler a obţinut de 12 ori premiul Academiei din Paris.

    Tot în 1727, la vârsta de 20 de ani, Leonhard Euler şi-a susţinut teza de doctorat, cu titlul “Despre acustică”, pe baza căreia a solicitat un post de profesor de fizică la Universitatea din Basel, însă solicitarea i-a fost refuzată.

     

    Leonhard Euler s-a implicat şi în teoria numerelor şi a dezvoltat unele idei ale lui Fermat, dar a şi demonstrat că unele dintre conjecturile sale erau false. Leonhard Euler  a demonstrat identitatea lui Newton, mica teoremă a lui Fermat, teorema celor două pătrate a lui Fermat şi teoria celor patru pătrate a lui Lagrange.


    Leonhard Euler a fost omagiat şi de banca centrală a Elveţiei, figura matematicianului apărând pe bancnota de 10 franci emisă în anul 1979.

    Leonhard Euler s-a născut la Basel, în Elveţia, tatăl său fiind un prieten al familiei lui Johann Bernoulli, unul dintre cei mai faimoşi matematicieni ai acelei perioade. Leonhard Euler a fost admis la Universitatea din Basel la vârsta de numai 13 ani, unde a studiat filosofia şi a primit şi lecţii de matematică de la Johann Bernoulli. La 19 ani, Leonhard Euler  şi-a luat doctoratul cu o teză referitoare la propagarea sunetului, iar un an mai târziu a fost distins cu Marele Premiul al Academiei Franceze de Ştiinţă, pentru rezolvarea unei probleme referitoare la dispunerea optimă a catargelor unei nave.

     

    În teza de masterat, Leonhard Euler a comparat şi a pus în antiteză ideile filosofice ale lui René Descartes şi Isaac Newton. Mai târziu, în 1726, Euler şi-a încheiat studiile teologice, tot la Universitatea din Basel.

     

    În anul 1727, la doar 20 de ani, Leonhard Euler a fost propus pentru un post de cercetare la proaspăt-înfiinţata universitate din Sankt Petersburg, în cadrul catedrei de medicină. Leonhard Euler a trecut la scurt timp de la catedra de medicină la cea de matematică, fiind numit şeful Comisiei de matematică a Academiei.

    Din cauza muncii extenuante, la 28 de ani, Leonhard Euler a suferit o congestie cerebrală şi şi-a pierdut vederea la ochiul drept.

     

    Între 1741 şi 1766 Leonhard Euler a locuit la Berlin, la propunerea lui Frederic cel Mare al Prusiei, unde a publicat două dintre cărţile sale de analiză matematică. În 1766, Leonhard Euler a revenit în Rusia, unde a rămas până la finalul vieţii, în anul 1783.

    Leonhard Euler este cel care a ilustrat pentru prima oară (în 1768) raţionamentele de tip silogistic cu ajutorul curbelor închise. Aceste scheme logice au rămas cunoscute sub numele de diagrame Euler.

    În 1773, după o căsătorie care a durat 40 de ani, soţia sa, Katharina, a decedat. După trei ani, Leonhard Euler s-a căsătorit cu sora Katharinei, Salome Abigail. Cu Katharina, Euler a avut 13 copii, dintre care au supravieţuit doar 3. Unul singur a devenit matematician.

    Leonhard Euler a decedat pe 18 septembrie 1783, la Sankt Petersburg, la vârsta de 76 de ani.

    Google îşi schimbă logoul ocazional, pentru a serba un anumit eveniment major sau o personalitate care a schimbat lumea.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

     

  • 50 de mituri demontate în şase minute (VIDEO)

    Deşi sunt un subiect de conversaţie foarte interesant care duce de multe ori la discuţii aprinse, miturile sunt de cele mai multe ori păreri greşite care pot fi în final demontate.

    Despre sushi, de pildă, accepţiunea generală este că înseamnă peşte crud, dar în realitate termenul se referă la orez acrit. Folia de aluminiu băgată în cuptorul cu microunde nu va strica echipamentul electrocasnic, ci doar va scoate scântei din cauza undelor, fără a detemina vreo explozie.

  • Intenţia de a reduce orele de Limba română şi Matematică în învăţământul primar, criticată de învăţători

    “De la început ţinem să îi mulţumim domnului ministru Remus Pricopie pentru că toate deciziile luate până acum în această calitate au fost cele corecte, fiind bine fundamentate. A infirmat totdeauna prin hotărârile finale luate rezervele exprimate în zilele premergătoare luării deciziei de voci mai mult sau mai puţin avizate. Suntem siguri că şi în ceea ce priveşte planul cadru va da o soluţie bine cumpănită. Asociaţia noastră listează acum doar câteva elemente care pot fi semnale că proiectul de plan cadru trebuie reanalizat.

    În propunerea Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei orele alocate limbii române scad şi cu până la 46 la sută, adică de la nouă ore la cinci ore, iar cele alocate matematicii scad cu până la 40 la sută, respectiv de la cinci ore la trei ore. Este o măsură care vine în contradicţie cu rezultatele modeste şi de până acum la nivel naţional în aceste domenii semnalate constant de testele PISA. Scăzând numărul de ore ar spori stăpânirea limbii române şi a matematicii?”, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Generale a Învăţătorilor (AGIRo) remis miercuri agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Jocuri şi exerciţii pentru ascuţit mintea

    Ideea este bună, pentru că volumul poate fi răsfoit “la munte şi la mare, în orice-mprejurare”, în metrou, sau în tramvai, în drum spre şcoală sau spre serviciu. În această adevărată enciclopedie a divertismenului inteligent, cuprinzătoare, atractivă şi antrenantă, Ivan Moscovich şi-a adunat cele mai ingenioase găselniţe personale, cărora le-a alăturat enigme concepute de alţi savanţi renumiţi.

    Exerciţiile, problemele, jocurile matematice, paradoxurile, formele excepţionale, iluziile optice şi alte mistere, originale sau clasice, sunt ilustrate cu sute de imagini color. Grupate pe grade de dificultate (10 niveluri) şi avand la sfarşitul volumului soluţiile, aceste probleme distractive au darul, între altele, de a te învăţa “cum să gandeşti atunci cand te confrunţi cu o problemă reală”.

    Ivan Moscovich, “Marea carte a jocurilor minţii”, Editura Litera, Bucureşti, 2011

  • BACALAUREAT, SESIUNEA A II-A: La matematică, un fenomen, tinerii au părăsit sala după o oră şi jumătate dând foile goale

    “Cred că la această probă au fost eliminaţi opt candidaţi. Dar am înregistrat un alt fenomen. Mulţi tineri au părăsit sala după o oră şi jumătate fără să fi scris nimic pe foile de examen”, a precizat inspectorul general şcolar prof. Cristian Alexandrescu.

    Care au fost subiectele la matematică, proba obligatorie a profilului

    Conform acestuia, probabil că elevii nu au învăţat nici pentru această sesiune şi neavând posibilitatea de a copia s-au văzut nevoiţi să plece din examen. “Probabil că nu au învăţat nimic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce a ajuns cartea unui roman in paginile Wall Street Journal

    In “Mega Disasters” (“Mega-dezastre”), Florin Diacu vorbeste
    despre cum ar putea fi folosite ecuatiile diferentiale pentru a
    acoperi unele lacune stiintifice si cum poate fi minimalizata
    incertitudinea din dinamicile neliniare (teoria haosului) pentru a
    anticipa dezastrul. El trece in revista mai multe catastrofe, de la
    coliziunile cosmice la crizele economice, si trateaza felul in care
    ele pot fi intelese matematic.

    In domeniul matematicii celeste, Diacu sustine dezvoltarea unor
    mijloace pentru devierea cursului asteroizilor care se apropie de
    Terra, asa cum specialistii rusi par sa fi reusit sa o faca.

    Cititi materialul intreg in editia online a Wall Street Journal.