“În luna decembrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare au crescut cu 0,6%, iar preţurile mărfurilor nealimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,2% fiecare”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).
Cele mai mari creşteri de preţuri faţă de noiembrie au fost consemnate la legume (5,5%), cartofii scumpindu-se cu 9,8%.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
„În prezent, reţelelele de magazine ale AMRCR au stocurile asigurate, însă dacă greva va dura mai mult de două zile, putem anticipa că vor apărea probleme în primul rând la produsele proaspete – legume, fructe, lapte, carne şi peşte, dar ulterior şi la stocurile celorlalte mărfuri”, a declarat Delia Nica, director executiv al AMRCR.
Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România solicită rezolvarea urgentă a acestei probleme, pentru că toţi consumatorii trebuie să se aprovizioneze în condiţii de normalitate.Transportatorii rutieri de mărfuri se află de pe 9 decembrie în grevă pe perioadă nedeterminată.
Augustin Hagiu a spus că transportatorii rutieri de mărfuri aşteaptă, în primul rând, ca Ministerul Transporturilor să îşi respecte promisiunile asumate prin minuta semnată în luna mai, în urma cărora protestele anunţate atunci au fost suspendate.
Hagiu a precizat că după ce vor fi rezolvate solicitările menţionate în minuta încheiată în luna mai, se poate intra într-un dialog cu reprezentanţii Ministerului Transporturilor.
În cadrul protestului, unii dintre şoferii de autocamioane aflaţi pe trasee intenţionează să meargă în coloană, cu viteze reduse.
Traficul pe centura ocolitoare a Sibiului, blocat din cauza TIR-urilor oprite în zonă
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.
În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.
Economiştii ING Bank notează reducerea consistentă a deficitului balanţei de cont curent în cursul acestui an (0,4% din PIB estimat, faţă de 3,6% din PIB în primele nouă luni din 2012), în principal datorită ajustării în balanţa comerţului cu mărfuri, unde s-a manifestat combinaţia între cererea internă scăzută şi capacitatea de export mai puternică, precum şi balanţei serviciilor.
În schimb, balanţa veniturilor a contribuit mai puţin la ajustare, în special în lunile de vară, din cauza reducerii investiţiilor străine directe.
“ÎN GERMANIA AVEM MAI MULŢI «FERMIERI», AICI SUNT MAI MULŢI «VÂNĂTORI»”, SPUNE HANS-GEORG WERNER, responsabil pentru DB Schenker Rail Region East, companie ce include practic toate ţările în care compania este prezentă la est de Austria, până în China. El se referă la profilul angajaţilor, explicând că în România sunt mulţi clienţi cărora compania le poate vinde serviciile. În ţările vestice piaţa de transport feroviar este mult mai aşezată, iar creşterile afacerilor DB Schenker Rail, în Europa, vin mai cu seamă din regiunea de sud-est. „În România nu avem doar o filială, firma de aici este o parte a reţelei”, spune Werner. Compania face legătura între diverse fabrici ale clienţilor cu furnizorii de materii prime sau cu pieţele pe care trebuie să ajungă mărfurile. „România a avut întotdeauna o infrastructură bună (feroviară – n.r.), dar în ultimii 20 de ani a început să sufere. Dar şi în alte ţări situaţia e similară, iar nivelul de investiţii necesar este foarte mare„, adaugă Werner. Şi în Polonia viteza medie de deplasare a trenurilor de marfă pe calea ferată este de 23 km/oră, ca şi în România, „iar pentru a creşte viteza, costurile sunt mari”.
LA NIVEL MONDIAL, GRUPUL DB SCHENKER ESTE AL DOILEA FURNIZOR DE SERVICII LOGISTICE ŞI DE TRANSPORT, PRIN CELE DOUĂ DIVIZII ALE SALE, DB Schenker Logistics şi DB Schenker Rail. Grupul a avut anul trecut venituri de peste 39 de miliarde de euro şi un nivel EBITDA record, de 2,7 miliarde de euro. Ambele divizii sunt prezente în România. Fondată în 2000, DB Schenker Railway România a avut anul trecut un venit net de 22,5 de milioane de euro, iar previziunile pentru anul în curs se referă la un venit net de 25 de milioane de euro. Compania soră, Schenker Romtrans, a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri de 81,8 milioane de euro, faţă de 74,5 milioane de euro în 2011.
Compania îşi creşte cota de piaţă, în condiţiile în care în ultimii ani cantităţile de mărfuri transportate pe calea ferată au scăzut, ajungând de la 66,7 milioane tone în 2008 la 59,2 milioane tone în 2012. Transportul rutier continuă să domine, cu 209,2 milioane de tone în 2012, faţă de 386,5 milioane de tone în urmă cu cinci ani, conform datelor UNTRR. Alte tipuri de transporturi deţin felii chiar mai înguste: maritim – 52,9 milioane de tone, fluvial – 30,8 milioane de tone şi prin conducte – 5,8 milioane de tone. Una peste alta, volumul total de mărfuri transportat anul trecut a ajuns la 357,9 milioane de tone, în scădere faţă de 2011 (371,5 milioane de tone).
“NU VREM SĂ LUĂM DIN COTA DE PIAŢĂ A ALTOR COMPANII, ci să atragem din volumele transportate rutier şi maritim”, spune Werner. În domeniul transporturilor feroviare sunt „circa 20 de firme private înregistrate, dar semnificative sunt cam şapte”, spune Eduard Iancu, CEO la DB Schenker Rail Romania. Cel mai important jucător de pe această piaţă a fost CFR Marfă, care în acest an a fost supus unui proces nereuşit de privatizare. Veniturile CFR Marfă au scăzut cu 5% în primele nouă luni, la 714,3 milioane lei, nerealizarea nivelului prognozat fiind cauzată atât de reducerea volumelor transportate, cât şi de oprirea procesului de casare a vagoanelor vechi, iar pierderile companiei s-au redus cu 20,8%, la 135,3 milioane lei. „Conform proiectului de buget de venituri şi cheltuieli, care se află pe circuitul de aprobare, pentru acest an s-au prognozat venituri totale în valoare de 1,135 miliarde lei şi o pierdere brută de 50 milioane lei”, arătau reprezentanţii CFR Marfă. Pentru CFR Marfă a fost stabilită o nouă ţintă trimestrială de arierate, care să ajungă la zero datorii, excluzând dobânzile şi penalităţile pentru arieratele existente, se arată în scrisoarea de intenţie convenită de guvern cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Comisia Europeană la începutul lunii noiembrie. În scrisoare, privatizarea CFR Marfă este estimată să fie finalizată în mai 2015.
“AM INVESTIT MULT ÎN ROMÂNIA. În urmă cu patru ani aveam 36 de vagoane şi 4 locomotive diesel, iar acum avem o flotă de 50 de locomotive, deopotrivă diesel şi electrice, şi peste 2.000 de vagoane”, spune Werner, fără a preciza alte detalii. Adaugă însă că numai costurile cu întreţinerea flotei ajung la 2,5 milioane de euro pe an, iar DB Schenker Raliway România lucrează cu cinci firme pentru mentenanţa vagoanelor şi cu alte trei pentru service-ul locomotivelor.
PRINCIPALELE DOMENII DE ACTIVITATE ALE CLIENŢILOR CU CARE LUCREAZĂ PE PIAŢA ROMÂNEASCĂ DB SCHENKER RAILWAY ROMÂNIA SUNT INDUSTRIA – „lucrăm cu toate companiile din industria cimentului”, metalurgia şi automotive – compania a semnat în această toamnă un contract cu Ford pentru transportul maşinilor produse la Craiova. Transportatorul este interesat însă şi de alte domenii, iar anul acesta, de pildă, a cumpărat vagoane speciale pentru transportul cerealelor.
Creşterea exporturilor, a importurilor, a producţiei în fabrici în România, toate sunt motive la fel de bune pentru transportatori să-şi crească afacerile. Fie ele pe şosele, pe calea ferată, pe apă sau în aer.
La data de 18 noiembrie a fost declanşată o acţiune naţională pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale în domeniul comerţului cu carne, legume, fructe şi obiecte ornamentale. Aproape 2.000 de poliţişti acţionează, la nivel naţional, efectuând verificări ale operaţiunilor de achiziţie intracomunitară/import a acestui gen de produse.
Poliţiştii efectuează controale în principalele centre comerciale en-gros din ţară, în special a celor de pe raza municipiului Bucureşti şi a judeţului Ilfov, în Portul Constanţa, în zona punctelor de trecere a frontierei şi pe principalele căi de acces în zona Bucureşti-Ilfov, fiind monitorizate transporturile din aceste categorii de produse prin amplasarea de filtre, în echipe mixte, compuse din poliţişti de investigarea fraudelor şi poliţie rutieră.
Până în prezent au fost verificate 1.146 de societăţi comerciale, fiind constatate în faza preliminară a cercetărilor 96 de infracţiuni, dintre care 67 de evaziune fiscală.
Echipele de control au identificat, în vederea confiscării, 460.885 kg de legume şi fructe, în valoare de 1.725.974 de lei şi 56.000 kg. de mărfuri din categoria carne şi produse din carne congelate, în valoare de 1.120.000 lei, a căror provenienţă legală nu a putut fi justificată, nefiind înregistrate în evidenţele contabile ale societăţilor verificate.
Mărfurile au fost indisponibilizate, iar poliţiştii continuă cercetările pentru stabilirea legalităţii operaţiunilor comerciale desfăşurate. De asemenea, au fost aplicate 867 de sancţiuni contravenţionale, în valoare totală de 873.085 lei, şi a fost confiscată suma de 212.000 lei.
Un exemplu: poliţiştii de investigare a fraudelor suspectează administratorul unei societăţi comerciale din Iaşi, cu punct de lucru într-un complex comercial din judeţul Ilfov, care nu a înregistrat în evidenţa contabilă veniturile obţinute din comercializarea legumelor şi fructelor provenite din spaţiul comunitar. A fost dispusă confiscarea cantităţii de 14.000 kg struguri şi a sumei de 112.000 lei reprezentând contravaloarea cantităţii de 16.000 kg struguri.
De asemenea, patru persoane sunt suspectate de poliţiştii specializaţi în investigarea fraudelor că, prin intermediul a opt societăţi comerciale din Pietroşiţa şi Brăneşti, cu obiect de activitate achiziţionarea/comercializarea/sacrificarea animalelor vii (bovine), respectiv comercializarea produselor de origine animală, ar fi rulat aproximativ 4.000.000 de lei, proveniţi din evaziune fiscală şi debite bugetare neachitate, disimulând operaţiunile sub o aparentă legalitate. Pe numele celor patru persoane s-a întocmit dosar penal pentru comiterea infracţiunii de spălare de bani.
“În luna octombrie 2013, faţă de luna anterioară, preţurile mărfurilor alimentare şi tarifele serviciilor au crescut cu 0,5% fiecare, iar preţurile mărfurilor nealimentare au crescut cu 0,1%”, arată INS, într-un comunicat.
Dintre alimente cel mai mult s-au scumpit cartofii – 8,91%, iar evoluţia preţurilor la categoria produselor nealimentare a fost influenţată de o creştere a tarifelor de 1,24% la gaze.
Săptămâna trecută, Banca Naţională a României a revizuit semnificativ în scădere prognoza de inflaţie pentru acest an, de la 3,1% la 1,8%, precum şi pentru finele anului 2014, de la 3,1% la 3%, anticipând o scădere a ratei sub intervalul de variaţie în prima parte a anului viitor şi apoi o revenire, mai ales din efect de bază.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Astfel, în perioada ianuarie – septembrie, au fost înmatriculate 214.339 vehicule rutiere pentru pasageri, din care 207.306 autoturisme, 5.735 mopede şi motociclete şi 1.298 autobuze şi microbuze.
De asemenea, în intevalul menţionat au fost înregistrate 57.606 vehicule pentru marfă.
În trimestrul al treilea, comparativ cu trimestrul similar din anul 2012, înmatriculările de autoturismele au crescut cu 28%, iar cele de mopede şi motociclete cu 6,7%. La categoria autobuze şi microbuze a fost înregistrată o scădere cu 34,3%.
În aceeaşi perioadă înmatriculările noi de vehicule rutiere pentru transportul mărfurilor au scăzut cu 2,4% la categoria autocamioane şi au crescut cu 7,5% la categoria autotractoare.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Poliţiştii au făcut controale de la producători până la cei care vând produsele de panificaţie către populaţie, vizate fiind inclusiv zonele în care se exportă cereale. S-au făcut 38.372 de controale, dintre care 11.022 la societăţi comerciale, 6.733 la persoane fizice, fiind verificate şi 30.329 de mijloace de transport.
În total au fost constatate 708 infracţiuni de comiterea cărora sunt suspectate 729 de persoane. Dintre infracţiunile constatate, 527 sunt la Legea nr. 241/2005 privind prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, iar 138 sunt la Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor şi drepturile conexe.
De asemenea, poliţiştii au aplicat 16.325 de sancţiuni contravenţionale, dintre care 2.478 la Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite, 232 la O.U.G. 12/2006 pentru stabilirea unor măsuri de reglementare a pieţei pe filiera cerealelor şi a produselor procesate din cereale şi 12.708 la alte acte normative.
Valoarea totală a sancţiunilor contravenţionale aplicate este de 8.939.268 de lei.
În cadrul dosarelor penale şi urmare a contravenţiilor aplicate au fost indisponibilizate/confiscate bunuri în valoare de 2.992.408 lei şi 744.966 de kg de produse. Totodată, au fost luate măsuri de confiscare/indisponibilizare faţă de 65 de mijloace de transport.
Ca măsuri complementare, a fost anulată sau suspendată activitatea la 3 antrepozite fiscale şi a fost suspendată/oprită activitatea la 13 unităţi de morărit şi panificaţie.
La nivel naţional, în luna septembrie, la acţiunile organizate au participat 26.913 de poliţişti dintre care 3.831 de investigare a fraudelor, 14.973 de ordine publică, 4.412 de poliţişti rutieri, 1.249 de la transporturi şi 2.448 de poliţişti de la alte structuri de poliţie.
La activităţi au fost angrenaţi şi specialişti din cadrul Gărzii Financiare, A.N.A.F., Direcţiilor Judeţene pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală, Direcţiilor Judeţene de Sănătate Publică şi Autorităţii Naţionale Pentru Protecţia Consumatorului.
Printre infracţiunile frecvente s-au numărat lipsa documentelor de provenienţă a mărfii (materie primă sau produs finit), lipsa documentelor sau documente fictive de provenienţă a mărfii pe timpul transportului sau neînregistrarea în evidenţele contabile a operaţiunilor comerciale, dar şi comercializarea de pâine şi produse de panificaţie de alte calităţi şi sub gramajul înscris pe etichetă.
Un singur exemplu: o brutărie din Dej unde se fabrica şi comercializa „franzelă neagră feliată-produs natural pe vatră”, având trecute ca ingrediente pe ambalaj şi în reţetar: “făină neagră de grâu, apă potabilă, drojdie şi sare iodată”, iar în fapt pentru fabricarea franzelei negre se folosea făină de grâu de o calitate inferioară şi aditivi chimici.
Poliţiştii au procedat la cântărirea a două loturi de produse existente pe stoc, respectiv “franzelă feliată şi ambalată de 700 de grame”, unde din 30 de bucăţi cântărite, doar 7 bucăţi aveau 700 de grame, iar celelalte 23 de franzele erau sub gramajul legal. La aceeaşi brutărie, din cele 17 bucăţi de “franzelă albă feliată şi ambalată de 500 grame”, doar o bucată avea gramajul înscris pe etichetă, restul de 16 franzele fiind sub gramaj. Nu au fost astfel respectate prevederile legale referitoare la gramajul produselor ce urmau a fi distribuite spre vânzare.
În cauză se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de înşelăciune cu privire la calitatea mărfurilor faţă de administratorul societăţii comerciale.