BusinessMagazin

Tag: marea britanie

  • Ce avere lasă în urmă Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, cel mai longeviv monarh britanic

    Regina Elisabeta a avut o avere de 425 de milioane de dolari, dintre care doar 160 de milioane de dolari sunt moşteniţi de la mama ei, scria Bloomberg în 2015.

    Regina Elisabeta II a Angliei s-a născut pe 21 aprilie 1926 la Londra şi a fost încoronată pe 6 februarie 1952. Ea este primul copil al Prinţului Albert, Duce de York (viitorul rege George al VI-lea) şi al Ducesei de York. Ea a decedat joi, 8 septembrie 2022.

    “Regina nu este atât de bogată cum cred ceilalţi”, spunea Sally Bedell Smith, autoarea scrierii biografice publicată în 2012, „Elizabeth the Queen: The life of a Modern Monarch.”

    Regina Elisabeta II avea aproape 75 de milioane de dolari din investiţii, 160 de milioane de dolari fiind bani moşteniţi de la mama ei. A avut proprietăţi în valoare de 110 milioane de dolari, o colecţie de timbre care valora circa 75 de milioane de dolari şi un grajd de 10 milioane de dolari, scrie Bloomberg.

    Palatul Buckingham, bijuteriile coroanei regale şi colecţia de artă nu au făcut parte din averea Reginei Elisabeta, ele fiind păstrate pentru noile generaţii. Casa Regală valorează 57 de miliarde de dolari din economia Marii Britanii, conform unei firme de consultanţă.

    Palatul Buckingham are 775 de camere şi o grădină de 161.880 de metri pătraţi. Specialiştii sunt de părere că proprietatea valorează 2 miliarde de dolari, mai scria Bloomberg.

     

  • Noul rege al Marii Britanii este devastat: Monarhul a descris moartea „mamei sale iubite” drept „cea mai mare tristeţe” pentru el şi familia sa. Ce scrie presa străină despre noul deţinător al tronului

    Noul rege al Regatului Unit a descris moartea „mamei sale iubite”, drept „cea mai mare tristeţe” pentru el şi familia sa, raportează Belfast Telegraph.

    Unul dintre primele acte ale noului monarh – al cărui titlu a fost confirmat de primul-ministru drept „Regele Charles al III-lea” – a fost să vorbească despre durerea sa şi să evidenţieze „respectul şi afecţiunea profundă” în care regina era „ţinută cu atâta grijă”.

    Cuvintele sale au venit la scurt timp după ce Palatul Buckingham a confirmat că Elisabeta a II-a, în vârstă de 96 de ani, cel mai longeviv monarh al naţiunii, cu o domnie de peste 70 de ani, a murit „paşnic” joi după-amiază.

    Regele Charles a declarat: 

    „Moartea iubitei mele mame, Majestatea Sa Regina, reprezintă cea mai mare tristeţe pentru mine şi toţi membrii familiei mele. 

    Plângem profund trecerea în nefiinţă a unei Suverane preţuite şi a unei Mame mult iubite. 

    Ştiu că pierderea ei va fi resimţită profund de oamenii din toată ţara, din Commonwealth şi de nenumărate alte suflete din întreaga lume.

    În această perioadă de doliu şi schimbare, familia mea şi cu mine vom fi mângâiaţi şi susţinuţi de cunoştinţele noastre.”

    Adresându-se naţiunii din Downing Street, Liz Truss a anunţat noul titlu al lui Charles.

    Ea a declarat: „Astăzi, coroana trece, aşa cum se obişnuieşte de mai bine de 1.000 de ani, pe fruntea noului nostru monarh, noului nostru şef de stat, Majestatea Sa Regele Charles al III-lea”.

    Potrivit The Sun, Charles va fi proclamat oficial rege în cursul zilei de mâine – ceremonia urmând a fi televizată pentru prima dată în istorie.

    Palatul Buckingham a confirmat astăzi că regele Charles al III-lea îşi va prelua oficial postul de şef al statului mâine, la ora 10:00, la Consiliul de Aderare.

    Ceremonia va avea loc în apartamentele de stat ale Palatului St James, potrivit oficialilor.

    Noul rege a părăsit Balmoral în această dimineaţă, însoţit de regina consoartă Camilla, după ce a ajuns în Scoţia pentru a fi alături de mama sa în ultimele ei ore de viaţă.

    Un număr mare de membri ai familiei regale au ajuns ieri în viteză la castel, inclusiv prinţii Andrew şi William.

    Îndatoririle noului rege de 73 de ani au crescut în ultimii ani, însă la începutul acestei veri, în timpul revizuirii anuale, Palatul Buckingham a redus sau a eliminat unele dintre funcţiile oficiale pe care le îndeplineşte suveranul statului, a raportat Daily Mail.

    Acest lucru l-a lăsat pe Charles pregătit să îşi asume unele dintre cele mai solicitante îndatoriri, în timp ce altele, cum ar fi Deschiderea Parlamentului, odată considerată o convenţie constituţională necesară, au fost eliminate.

    Modificările au marcat primul moment din ultimul deceniu când raportul anual al Palatului a editat sau modificat atribuţiile monarhului.

    Cu toate acestea, detaliile complete ale atribuţiilor viitorului monarh nu au fost încă dezvăluite.

     

     

  • După ea, furtuna: Moartea Reginei marchează începutul unei noi ere de haos pentru economia Marii Britanii

    Moartea reginei Elisabeta a II-a marchează începutul unei noi ere pentru Marea Britanie, dar este una plină de incertitudini economice, scrie CNBC.

    Regina, care, la 96 de ani, a fost cel mai longeviv monarh al Regatului Unit, a murit “paşnic” joi la Castelul Balmoral, în Scoţia, la câteva ore după ce medicii şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la starea sa de sănătate precară.

    Mii de britanici s-au adunat în faţa Palatului Buckingham, pe o ploaie torenţială, după aflarea veştii, pentru a-şi prezenta omagiile.

    Regina – a cărei domnie de 70 de ani a traversat urmările celui de-al Doilea Război Mondial, lichidarea vastului imperiu britanic, Brexitul din 2016 şi o pandemie globală – ajunsese să simbolizeze o constantă rară într-o lume în continuă schimbare. Ea este succedată de fiul ei cel mare, care a fost proclamat rege la câteva ore după moartea ei.

    Politica din Marea Britanie ia cu această ocazie o pauză, la doar câteva zile după ce noul prim-ministru, Liz Trus a fost numită în funcţie chiar de Regină.

    Truss vine la conducerea Marii Britanii într-un moment de cumpănă pentru ţară, care se confruntă cu cele mai proaste perspective economice şi cu o criză energetică de proporţii.

    Cu câteva ore înainte de decesul reginei, Truss s-a apucat să îşi prezinte planurile de combatere a crizei costului vieţii din Marea Britanie, dezvăluind un amplu pachet de măsuri menit să îi ajute pe britanici să facă faţă facturilor la energie, care au crescut vertiginos în urma războiului Rusiei din Ucraina.

    Trezoreria Marii Britanii susţine că pachetul va costa peste 100 de miliarde de lire sterline şi va ajuta la reducerea inflaţiei cu 4-5%. Cu toate acestea, economiştii avertizează că schema de ajutor pune şi mai multă presiune pe Banca Angliei şi periclitează misiunea sa de a limita inflaţia.

    În august, Banca Centrală a Regatului Unit a majorat dobânda la 1,75%, în încercarea de a reduce inflaţia din ţară, care se află la cel mai inalt nivel din grupul ţărilor care alcătuiesc G-7. Investitorii se aşteaptă la o nouă majorare cu 50 de puncta de bază, dar există voci care spun că este nevoie de o creştere şi mai puternică pentru a face faţă inflaţiei.

    Perspectivele economice ale ţării devin din ce în ce mai sumbre, aceasta îndreptându-se spre recesiune. Goldman Sachs a avertizat în urmă cu o săptămână că recesiunea ar putea lovi în trimestrul patru al anului 2022, întărind prognozele Băncii Angliei care indică spre rezultate similare.

    Lira sterlină s-a depreciat în ultimele luni la cel mai înalt nivel din ultimii 37 de ani, ajungând până la 1,1469 dolari.

    „Regina Elisabeta a II-a a fost piatra de temelie care a stat la trecerea către modernitate a ţării noastre. Odată cu plecarea ei şi încheierea celei de a doua epoci elisabetane intrăm într-o nouă eră magnifică a istoriei acestei ţări”, a declarat Liz Truss.

  • Iliescu povesteşte cum a fost întâlnirea pe care a avut-o cu regina în 2004 la un dejun privat şi dezvăluie rolul pe care l-a avut Marea Britanie în pregătirea unei elite intelectuale şi tehnice româneşti

    Fostul preşedinte Ion Iliescu, în vârstă de 92 de ani, povesteşte pe blogul său cum a fost întâlnirea pe care a avut-o cu regina în 2004 la un dejun privat şi dezvăluie rolul pe care l-a avut Marea Britanie în pregătirea unei elite intelectuale şi tehnice româneşti. 

    Vedeţi mai jos postarea integrală: 

    ”Încetarea din viaţă a Majestăţii Sale Regina Elisabeta a II-a marchează sfârşitul unei epoci istorice, plină de schimbări, în care Marea Britanie a avut de jucat un rol de primă mână. Victoria Marii Britanii în cel de-al Doilea Război Mondial, la care Regina a participat direct, ca toată generaţia din care a făcut parte, a fost începutul unor reforme economice şi sociale ce au influenţat atât continentul european, cât şi întreaga lume.

    Şi-a făcut datoria care-i revenea în sistemul politic britanic, fără ezitare, şi fără să se lase purtată de convingerile sale personale, oricât de greu i-a fost asta, în momente delicate din viaţă. A fost o personalitate puternică, şi complexă, dincolo de imaginea care ni se prezintă, ca de obicei, în astfel de momente.

    Relaţiile României cu Marea Britanie au fost neaşteptat de corecte, în această lungă domnie a Reginei Elisabeta a  II-a. Marea Britanie a fost un partener activ în efortul de industrializare şi de modernizare a economiei României, a ajutat la pregătirea unor elite intelectuale şi tehnice. A contribuit la formarea personalului necesar aderării noastre la UE şi la NATO. Marea Britanie este o destinaţie predilectă pentru români, în ciuda ieşirii ţării din UE.

    Am avut ocazia să o cunosc şi să discut cu Regina, dincolo de constrângerile protocolului. O personalitate puternică, deschisă către problemele care dominau agenda publică, şi cu simţul umorului. Şi care nu a uitat o clipă de interesele ţării al cărui şef de stat era! Păstrez o amintire puternică întâlnirii din 2004, în cadrul vizitei private în Marea Britanie, când Regina a oferit un dejun privat, la care a participat şi marea noastră balerina Alina Cojocaru.

    Marea Britanie a pierdut, într-un moment delicat pentru Occident, şi pentru democraţie, ca sistem politic, un lider, şi un liant al solidarităţii naţionale, iar România un prieten şi un reper.

    Transmit condoleanţele mele familiei îndoliate şi întregul meu sprijin în aceste momente dureroase.

    Dumnezeu s-o odihnească!

  • Cu economia la pământ, Marea Britanie o desemnează pe Liz Truss în poziţia de premier

    Lui Liz Truss îi place să-şi facă duşmani. Noul premier britanic i-a asemănat pe birocraţi cu nişte spiriduşi, a insultat lideri locali şi străini şi a declarat că muncitorii britanici au nevoie de mai multă tărie de caracter, potrivit Bloomberg.

    Truss a anunţat că este pregătită pentru decizii nepopulare, în condiţiile în care ţara se confruntă cu o criză fără precedent a costurilor de trai.

     

  • Boris Johnson se retrage din funcţia de premier, Liz Truss îi va lua locul

    Johnson, care a fost forţat să părăsească funcţia de propriul Partid Conservator din cauza unei serii de scandaluri, a îndemnat ţara să îl susţină pe succesorul său.

    După ce a ţinut un discurs de adio în faţa Downing Street, el a părăsit Londra pentru a se deplasa în Scoţia şi a-şi prezenta demisia reginei Elisabeta. De asemenea, Truss se va deplasa la castelul monarhului din nord-estul Scoţiei, unde i se va cere să formeze un guvern.

    Truss, în vârstă de 47 de ani, are sarcina de a conduce Marea Britanie sub ameninţarea unei recesiuni prelungite iminente şi a unei crize energetice care ameninţă finanţele a milioane de gospodării şi întreprinderi.

    Planul ei de a stimula economia prin reduceri de taxe, oferind în acelaşi timp zeci de miliarde de lire sterline pentru a limita costurile energetice, a zguduit deja puternic pieţele financiare, determinând investitorii să scadă lira sterlină şi obligaţiunile de stat.

    “Asta este, oameni buni”, a spus Johnson în discursul său. “Ceea ce le spun colegilor mei conservatori, este timpul ca politica să se termine, oameni buni. Este timpul ca noi toţi să o susţinem pe Liz Truss, echipa ei şi programul ei”.

    Truss va fi al patrulea prim-ministru conservator în şase ani. Ea se confruntă cu cea mai recentă criză care a lovit Marea Britanie cu o mână politică mai slabă decât mulţi dintre predecesorii săi, după ce l-a învins pe rivalul Rishi Sunak într-un vot al membrilor Partidului Conservator cu o marjă mai strânsă decât estimările, şi cu mai mulţi dintre parlamentarii săi susţinându-l iniţial pe rivalul său.

    Ea a promis că va lua “măsuri îndrăzneţe” pentru a ajuta ţara să treacă prin vremuri grele, inclusiv reducerea impozitelor, în ciuda avertismentului că acest lucru ar exacerba rata inflaţiei din Marea Britanie, care, cu 10,1%, este deja cea mai mare dintre toate economiile de top.

    Johnson, care a luptat pentru a rămâne în funcţie până la sfârşit, şi-a folosit discursul de plecare pentru a evidenţia succesele sale, inclusiv cu un program de vaccinare timpurie în timpul pandemiei de coronavirus şi cu sprijinul său pentru Ucraina în lupta împotriva Rusiei.

    El a enumerat, de asemenea, finalizarea Brexitului ca fiind una dintre principalele sale realizări, deşi sondajele arată acum că majoritatea oamenilor cred că ieşirea din Uniunea Europeană a fost o greşeală. Truss are o abordare bătăioasă faţă de Bruxelles, care ar putea duce în cele din urmă la un război comercial.

    Discursul lui Johnson a fost plin de bombăneli şi glume caracteristice unui om iubit cândva de o mare parte a publicului britanic, dar şi detestat de mulţi. El a refuzat să arate vreo remuşcare în legătură cu scandalurile care l-au doborât, inclusiv “Partygate”, o serie de petreceri în Downing Street în timp ce ţara se afla în izolare, pentru care a fost amendat de poliţie.

    După ce a refuzat să excludă o revenire la funcţia supremă într-o zi, el a indicat, de asemenea, că este încă rănit de natura plecării sale.

    “Torţa va fi în sfârşit transmisă unui nou lider conservator”, a spus el. “Bastonul va fi predat în ceea ce s-a dovedit în mod neaşteptat a fi o cursă de ştafetă. Au schimbat regulile la jumătatea drumului, dar nu mai contează asta acum”.

    Marea Britanie, aflată sub guvernare conservatoare din 2010, a trecut de la o criză la alta în ultimii ani, iar acum există perspectiva unei recesiuni lungi şi a unor noi creşteri ale inflaţiei, plus o lira sterlină slăbită.

    Cea mai presantă problemă este urgenţa energetică, care ar putea dura câţiva ani, putând secătui economiile gospodăriilor şi viitorul întreprinderilor mai mici, care sunt încă împovărate de împrumuturile din epoca COVID.

    Facturile de energie ale gospodăriilor ar trebui să crească cu 80% în octombrie, dar o sursă familiarizată cu situaţia a declarat pentru Reuters că Truss ar putea îngheţa facturile într-un plan care ar putea costa aproape 100 de miliarde de lire sterline, depăşind schema COVID-19.

    Nu este clar cum va plăti Marea Britanie pentru acest sprijin şi dacă ar putea implica împrumuturi care să fie rambursate pe parcursul mai multor ani.

    De asemenea, finanţele publice ale Marii Britanii rămân împovărate de uriaşa campanie de cheltuieli pentru coronavirus a guvernului. Datoria publică ca procent din producţia economică nu este departe de 100%, în creştere de la aproximativ 80% înainte de pandemie.

  • Liz Truss este noul lider al Partidului Conservator şi noul premier al Marii Britanii

    După săptămâni întregi de competiţie la conducerea partidului, care a opus-o pe Truss lui Rishi Sunak, fost ministru de finanţe, anunţul declanşează începutul preluării ştafetei de la Boris Johnson.

    Johnson a fost forţat să îşi anunţe demisia în iulie, după luni de scandal, iar marţi se va deplasa în Scoţia pentru a se întâlni cu regina Elisabeta pentru a-şi prezenta oficial demisia. Succesoarea sa său îl va urma şi i se va cere să formeze un guvern.

    Truss va deveni al patrulea prim-ministru al conservatorilor de la alegerile din 2015. În această perioadă, ţara a fost zguduită de mai mute crize, iar acum se confruntă cu ceea ce se preconizează a fi o recesiune de lungă durată, declanşată de inflaţia galopantă care a atins 10,1% în iulie.

    Ministru de externe sub conducerea lui Johnson, Truss, în vârstă de 47 de ani, a promis să acţioneze rapid pentru a aborda criza costului vieţii din Marea Britanie, afirmând că în decurs de o săptămână va veni cu un plan pentru a aborda creşterea facturilor la energie şi pentru a asigura aprovizionarea viitoare cu combustibil.

    Într-un interviu televizat duminică, ea a refuzat să dea detalii despre măsurile care, spune ea, vor linişti milioane de oameni care se tem că nu vor putea plăti facturile la combustibil în apropierea iernii.

    Ea a refuzat să comenteze un raport potrivit căruia planul său energetic ar putea depăşi 100 de miliarde de lire sterline (115 miliarde de dolari), dar parlamentarul care va fi ministrul său de finanţe, ministrul afacerilor Kwasi Kwarteng, a scris luni că guvernul îşi poate permite să împrumute mai mult pentru a finanţa sprijinul pentru gospodării şi întreprinderi.

    Truss se confruntă cu o listă lungă, costisitoare şi dificilă de probleme, despre care parlamentarii opoziţiei spun că este rezultatul a 12 ani de guvernare conservatoare slabă. Mai mulţi au cerut alegeri anticipate – lucru pe care Truss a spus că nu îl va permite.

    Truss a declarat că va numi un cabinet puternic, renunţând la ceea ce o sursă apropiată ei a numit un “stil prezidenţial” de guvernare, şi va trebui să lucreze din greu pentru a convinge unii parlamentari din partidul său care l-au susţinut pe Sunak în cursă.

    Marea Britanie a rămas în urmă faţă de alte ţări europene importante în ceea ce priveşte oferta de sprijin pentru facturile de energie ale consumatorilor, pe care parlamentarii opoziţiei o pun pe seama unui guvern incapabil să acţioneze în timp ce conservatorii concurau pentru conducerea ţării. În luna mai, guvernul a stabilit un pachet de sprijin de 15 miliarde de lire sterline pentru a ajuta gospodăriile cu facturile la energie, ca parte a schemei sale de sprijin pentru costul vieţii, în valoare de 37 de miliarde de lire sterline.

  • Creşte costul vieţii în Marea Britanie: studenţii la medicină fac economii la mâncare şi încălzire

    Asociaţia medicală britanică a constatat că 60% dintre studenţii la medicină sunt nevoiţi să facă economii la alimentele de bază, iar un procent similar (53%) lucrează în timpul semestrului pentru a plăti facturile şi pentru a nu rămâne flămânzi, relatează Sky News.

    Studenţii la medicină sunt nevoiţi să reducă cheltuielile zilnice de bază, cum ar fi mâncarea, îmbrăcămintea şi încălzirea locuinţelor, pentru a supravieţui creşterii costului vieţii.

    Millicent Metz şi-a luat două locuri de muncă pentru a se menţine pe linia de plutire, în paralel cu ultimul an de studii la facultatea de medicină lucrând la un cabinet de medicină generală şi ca prim-ajutor. Tânăra de 24 de ani a declarat pentru Sky News: „În afară de bursa NHS, de munca şi de faptul că lucrăm şi în plus primim nişte bani de la Student Finance, nu ne acoperă pentru chiria medie din Londra. Nu ştiu de unde cred ei că vin aceşti bani magici (penntru chirie – n.r.). Şi nu avem unde să mergem în altă parte”.

    Asociaţia Medicală Britanică a constatat că 60% dintre studenţii la medicină sunt nevoiţi să facă reduceri la alimentele de bază, un procent similar (53%) fiind nevoiţi să lucreze în timpul semestrului pentru a plăti facturile şi pentru a nu rămâne flămânzi.

    Pe lângă faptul că trebuie să se lupte cu chiria lunară, Millicent atrage atenţia asupra problemei costurilor de transport pentru medici.

    „În momentul de faţă, mă aflu la un cabinet de medicină de familie care se află la o oră de mers cu autobuzul. Dacă iau autobuzul în fiecare zi, înseamnă 1,65 lire sterline pentru fiecare drum, patru zile pe săptămână – o cheltuială pe care nu o voi vedea timp de câteva săptămâni. Sunt destul de mulţi bani”, spune ea.

    La fel ca toţi studenţii universitari cu normă întreagă din Anglia, pentru primii patru ani de studii, studenţii la medicină au dreptul la 9.706 lire sterline în afara Londrei sau până la 12.667 lire sterline în Londra, dacă locuiesc departe de casă.

    Studenţii la medicină primesc, de obicei, bursa NHS în anii cinci şi şase de studiu, care include o bursă de 1.000 de lire sterline, care nu este condiţionată de venituri, şi o bursă condiţionată de venituri de până la 2.643 de lire sterline în afara Londrei, sau de până la 3.191 de lire sterline în Londra, dacă locuiesc departe de casă.

    Bursa NHS oferă alocaţii suplimentare, cum ar fi pentru îngrijirea copiilor, călătorii şi cazare, şi există pentru a ajuta studenţii să gestioneze deficitele dintre veniturile şi cheltuielile lor.

    Studenţii la medicină pot accesa, de asemenea, „un împrumut de întreţinere redus” de la Student Finance England în ultimii ani.

    Acest lucru înseamnă că veniturile lor se reduc semnificativ în ultima parte a cursurilor, exact în momentul în care, potrivit BMA, ei sunt în stagii clinice în NHS şi au mai puţin timp pentru a lucra.

    Omolara Akinawonnu, copreşedinte al Comitetului pentru studenţii medicinişti al BMA, a declarat: „Nu am mai fost niciodată în această situaţie: Vedem că studenţii taie din cheltuielile esenţiale, cum ar fi mâncarea şi încălzirea, dar ştim că există costuri grele asociate cu medicina, costul călătoriilor, costul parcării, al halatelor şi diverse alte lucruri asociate cu efectuarea unei diplome de medicină. Acest lucru va fi doar exacerbat din cauza crizei costului vieţii. O mulţime de studenţi au două locuri de muncă în timpul semestrului, când ar trebui să fie în stagii clinice şi să se concentreze asupra studiilor, ceea ce va avea un impact asupra studiilor lor, poate asupra progresului în carieră şi asupra sănătăţii lor mintale”, a spus aceasta.

    Akinawonnu spune că acest lucru îi poate împiedica pe studenţi să se gândească la o carieră de clinician sau la o carieră mai largă în industrie.

    „Cred că medicina a făcut paşi mari pentru a lărgi accesul. Am văzut o creştere a numărului de studenţi la medicină din medii socio-economice reduse şi în special din şcolile de stat care aplică pentru a face medicină şi nu vrem să vedem o inversare a acestui lucru din cauza acestor constatări”, a mai spus ea.

    Un purtător de cuvânt al Departamentului de Sănătate şi Asistenţă Socială a declarat pentru Sky News: „Ne-am angajat să sprijinim studenţii la medicină din Anglia în toţi anii de studiu şi ţinem sub observaţie aranjamentele de finanţare pentru toţi studenţii din domeniul sănătăţii. În cazul în care un student se confruntă cu dificultăţi financiare şi este eligibil pentru bursa NHS Bursary, este disponibilă o finanţare suplimentară prin care ar putea solicita între 100 şi 3.000 de lire sterline, precum şi un sprijin guvernamental mai larg care este în vigoare pentru persoanele vulnerabile şi persoanele cu venituri mici, inclusiv pentru studenţi”.

     

  • Calamitate după calamitate loveşte Marea Britanie: se anunţă o penurie de bere

    Berea, o băutură tradiţională în unele ţări, doar socială în altele, se scumpeşte peste tot. La început, în timpul şi după pandemie cehii au acceptat cu drag preţurile mai mari deoarece acest lucru a însemnat protejarea mult iubitelor lor puburi. Acum, când totul se scumpeşte, de la energie la meterii prime, mulţi îşi pun întrebarea cât mai mai putea să reziste industria.

    Producătorii mici, de casă, sunt în cel mai mare pericol. Cei mari se mai descurcă. Spre exemplu, gigantul de bere nipon Asahi a anunţat recent că are în vedere majorări de preţuri pentru că altfel riscă să piardă din profit. Un analist de la Goldman Sachs Japan crede că această compa­nie are suficient spaţiu să urce preţu­rile în Cehia, Polonia şi România pentru că în Europa de Est berea costă mai puţin dacă preţurile sunt raportate la venitul disponibil.

    În Marea Britanie, dacă industria şi piaţa berii s-ar confrunta doar cu costurile şi preţurile mai mari, ar fi o situaţie căreia băutorul de zi cu zi i-ar putea supravieţui. Însă acolo se anunţă o criză de bere.

    Penuriile se simt deja, dar s-ar putea agrava pentru că salariaţii de la Budweiser ameninţă cu noi greve. Ei cer mai mulţi bani la salariu, în con­diţii de inflaţie record, iar angajatorul nu le oferă cât îi cer, notează The Telegraph.

    Luna trecută, activitatea produ­că­to­rului de bere a fost afectată de mai multe acţiuni sindicale. CNBC a observat că în Marea Britanie berea se scumpeşte mai mult decât inflaţia, ajunsă la aproape 10%, cel mai ridicat nivel din ultimii 40 de ani.

    Din cauza inflaţiei, ţara se con­fruntă cu o criză generală a costului vieţii. În aceste condiţii, multe cârciumi, terase şi hoteluri se tem că britanicii vor prefera în număr tot mai mare să stea şi să consume acasă.

    Scumpirile reflectă problemele cu care se confruntă multe alte in­dustrii: blocaje pe lanţurile de aprovi­zionare, personal insuficient, energia tot mai scumpă, datoriile din pande­mie şi prudenţa consumatorului.

     

  • Wizz Air introduce o nouă rută din România. Vezi unde poti zbura cu doar 119 lei

    Compania aeriană low-cost Wizz Air anunţă că introduce o nouă rută din România către Cardiff, Marea Britanie, din 30 octombrie.

    Românii pot călători din Bucureşti către Cardiff, în zilele de marţi şi duminică, începând cu 30 octombrie.

    Biletele pentru această nouă rută sunt deja disponibile începând cu 24,99 euro sau 119 lei.

    Capitala şi cel mai mare oraş al Ţării Galilor, Cardiff este unul dintre cele mai verzi oraşe din Marea Britanie şi un important centru istoric şi arhitectural. Situat în sud-vestul ţării, Cardiff este un loc perfect pentru o vacanţă relaxantă în timpul toamnei şi un punct de intrare convenabil în Marea Britanie pentru cei care vor să-şi viziteze prietenii şi familia.

    „Cea mai nouă rută de la Bucureşti către Cardiff va asigura pasagerilor noştri o destinaţie interesantă, dar mai puţin explorată, precum şi o rută alternativă pentru vizitarea prietenilor şi familiei în Marea Britanie”, declară Daria Sergeeva, Corporate Communications Manager la Wizz Air.