BusinessMagazin

Tag: MAE

  • Teodor Meleşcanu a demisionat din funcţia de ministru al Afacerilor Externe

    Declaraţiile lui Teodor Meleşcanu:

    Fac această scurtă prezentare în legătură cu desfăşurarea procesului de vot în străinătate. Am preluat conducerea MAE cu doar 5 zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin. Obiectivul meu a fost să aducem condiţiile de vot din străinătate la un nivel cât mai apropiat de aşteptările cetăţenilor.

    La nivelul conducerii MAE ne-am deplasat în ziua votului în toate secţiile cu dificultăţi în turul I. Nu am putut suplimenta secţiile de votare, deoarece BEC nu a putut oferi clarificările privind existenţa unei soluţii în acest sens.

    Ne-am asumat responsabilitatea pentru măsurile de fluidizare a votului şi am organizat turul II de o manieră care a permis un număr record de voturi în străinătate.

    Nu au fost semnalate incidente grave privind corectitudinea procesului de vot. Au existat şi excepţii, la Londra, Paris, Muchen, Torino şi altele.

    Regret aceste disfuncţionalităţi şi îmi cer scuze românilor care au stat la coadă ore în şir pentru a-şi exercita dreptul de vot. Responsabilitatea nu aparţine cetăţenilor, ci rigidităţii cadrului juridic existent.

    Nu toţi românii din străinătate şi-au exercitat dreptul de vot şi acest lucru trebuie asumat. Eu, ca un om de onoare, îmi asum responsabilitatea şi îmi voi depune mandatul.

    Teodor Meleşcanu a preluat portofoliul MAE în 10 noiembrie, după ce Titus Corlăţean şi-a dat demisia, în urma criticilor privind organizarea alegerilor prezidenţiale în diaspora. Corlăţean afirma că nu există baze legale pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate la turul al doilea al alegerilor prezidenţiale.

    Şi la turul doi al alegerilor prezidenţiale au fost foarte mulţi români care nu au reuşit să voteze, după ce au stat mai multe ore la coadă.


    Opoziţia, diaspora şi societatea civilă i-au cerut lui Meleşcanu să îşi dea demisia, pentru că nu a înfiinţat secţii de votare suplimentare în diaspora.


    Premierul Victor Ponta a declarat, luni, că Teodor Meleşcanu a făcut tot ceea ce putea să facă în privinţa votului din diaspora, acesta nevenind în fruntea MAE pentru a rămâne, ci încercând să ajute.

    “Încerc să salvez prestigiul MAE. Este o instituţie fundamentală a stalului român care are ca atribuţii reprezentarea noastră. Domnul ministru Meleşcanu a venit în ultimul moment, a făcut tot ceea ce putea să facă din punct de vedere legal şi omenesc. Oricum, domnia sa nu a venit să rămână ministru de extrene şi practic a încercat să ajute pe ultima sută de metri, faţă de primul tur 168 mii de voturi, în turul doi au fost 380 mii . Cred că s-a muncit foarte mult, dar cred că este nevoie de schimbare de legislaţie pentru ca în 2016 votul în diaspora să se poată desfăşura în mod normal”, a spus Ponta.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Ultimele date disponibile despre prezenţa la vot în străinătate

    Până la ora 13 se prezentaseră la vot 114.607 alegători, centralizaţi pe baza datelor primite de la 263 de secţii de votare din totalul de 294. Pentru comparaţie, la primul tur al alegerilor, în toate secţiile au votat în total 161.262 alegători.

    Conform MAE, la nivelul secţiilor de votare din Belgia, până la ora 16.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 7.900 de persoane: 2.130 de persoane la sediul Ambasadei, 2.000 de persoane la sediul Secţiei consulare, 2.100 de persoane la sediul Reprezentanţei Permanente a României la UE şi 1.700 persoane la sediul Institutului Cultural Român.

    Aceasta reprezintă un număr de trei ori mai mare faţă de primul tur de scrutin, la aceeaşi oră. La ora 14.00, adică la jumătatea zilei de vot, a votat aproximativ acelaşi număr de persoane cât au votat pe durata întregii zile de vot la primul tur de scrutin.

    Potrivit datelor MAE, la secţiile de votare din Austria, până la ora 13.00, ora locală au votat un număr de aproximativ 3.750 de persoane: aproximativ 1.350 de persoane la secţia organizată la Ambasada României de la Viena,  aproximativ 1.400 la cea de la Institutul Cultural Român şi aproximativ 1.000 la Graz.

    De asemenea, secretarul de stat Carmen Burlacu a precizat că la Roma a existat o situaţie specială, ziua de duminică fiind declarată Zi fără automobile. Urmare a demersurilor Ambasadei României în Italia, primarul Romei a aprobat o derogare de la aceste restricţii, pentru ca toţi cetăţenii români care vor să-şi poată exercita dreptul de vot la secţiile din Roma. Burlacu a spus că încă de la ora 15.00, ora locală,  fuseseră deja depăşite cifrele totale de prezenţă din primul tur de scrutin pentru întreaga zi.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Nereguli la vot înregistrate în primele zece ore ale scrutinului

    Cele mai multe aspecte care au fost sesizate au vizat continuarea propagandei electorale, posibile situaţii de turism electoral şi de corupere a alegătorilor.

    Angajaţii Ministerului Afacerilor Interne au verificat toate sesizările pentru a stabili cu certitudine existenţa sau nu a aspectelor semnalate. Până în prezent, 90 dintre sesizări nu s-au confirmat, a precizat Monica Dajbog.

    Au fost sesizate 45 de situaţii privind posibile infracţiuni, care sunt în curs de verificare. S-au aplicat măsuri sancţionatorii pentru 32 de contravenţii, respectiv 9 avertismente scrise şi amenzi în valoare de 14.100 lei.

    Poliţiştii bucureşteni efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de împiedicare a exercitării drepturilor electorale faţă de preşedintele unei secţii de votare din sectorul 2. Acesta nu i-a permis să voteze unui alegător care are domiciliul în Târgovişte, dar reşedinţa în sectorul 1 al Capitalei, îndrumându-l către secţia de votare de la adresa de reşedinţă.

    Poliţiştii din Timiş au întocmit dosar penal sub aspectul săvârşirii infracţiunii de furt pe numele unui student care, după ce şi-a exercitat dreptul de vot, a luat de pe masa comisiei un buletin de vot neştampilat şi a părăsit secţia de votare. Menţionez că tânărul a fost oprit de către forţele de ordine, iar buletinul de vot a fost recuperat.

    În judeţul Neamţ, poliţiştii au întocmit dosar penal într-un caz de completare în fals a unor cereri pentru urna specială.

    Poliţiştii din Giurgiu efectuează cercetări după ce o persoană a reclamat faptul că a fost agresată de un cetăţean în momentul în care ar fi vrut să sesizeze o încălcare a legislaţiei electorale.

    Un bărbat din comuna Micleşti, judeţul Vaslui a provocat scandal într-o secţie de votare din localitate, motiv pentru care a fost sancţionat contravenţional de către jandarmi cu amendă de 300 de lei.

    În judeţul Dolj o femeie a fost sancţionată contravenţional cu 1.500 lei pentru că a sfătuit un bărbat în vârstă de 76 de ani să voteze cu un anumit candidat.

    Referitor la sesizările privind cazurile de turism electoral, poliţia verifică fiecare situaţie în parte pentru a stabili cu certitudine dacă aspectele semnalate se confirmă sau nu. Precizez că Poliţia Română a organizat astăzi 513 .filtre în întreaga ţară pentru a verifica legalitatea efectuării transportului public de persoane.

    Până la ora 17, din numărul total de persoane aflate în centrele de reţinere şi arest preventiv, 1.009 au votat, Inspectoratul General al Poliţiei Române asigurând măsurile necesare exercitării dreptului de vot.
     

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Date de la BEC şi MAE despre votul din străinătate

    La Consulatul General al României de la Munchen, la ora 14 votul decurgea în condiţii bune, în flux constant, informează Ministerul Afacerilor Externe.

    Printre măsurile puse în practică de Consulatul General al României la Munchen se numără suplimentarea numărului de ştampile şi cabine până la limita maximă, stabilirea unui flux unic cu intrare şi ieşire separate pentru secţia de votare. A fost stabilit, totodată, un parteneriat cu Poliţia bavareză pentru asigurarea normelor de securitate necesare. De asemenea, un rol cheie în comunicarea cu cetăţenii l-a avut şi constituirea unei echipe de 30 de voluntari, care s-au implicat, inclusiv în distribuirea declaraţiilor pe proprie răspundere.

    Pe baza implementării acestor măsuri, la ora 13.00, ora locală, au votat un număr de cetăţeni de 4 ori  mai mare faţă de la primul tur, la aceeaşi oră, respectiv peste 1.350 de persoane.

    La Londra, în toate secţiile de votare unde a fost necesar şi posibil au fost suplimentate, până la numărul maxim admis de lege (şapte), cabinele de votare şi ştampilele cu inscripţia “Votat”. De asemenea, a fost pus la dispoziţie personal suplimentar pentru completarea numărului membrilor birourilor secţiilor de votare.

    Astfel, la secţia de votare de la Institutul Cultural Român – unde la primul tur de scrutin au existat 5 membri 5 cabine de vot şi 5 ştampile – funcţionează astăzi  numărul maxim de 7 cabine de vot, cu 7 membri în comisie şi 7 ştampile. Dacă la primul tur de scrutin, pe durata întregii zile, au votat aproape 1.600 de cetăţeni români, la cel de-al doilea tur, doar până la ora 10.00, ora Londrei, votaseră deja 940 persoane. La secţia consulară din Londra, numărul de cabine de vot a crescut de la 6 la 7, comisia de vot având, pentru acest tur de scrutin, 7 membri şi 7 ştampile. În această secţie de votare, până la ora 10.00, ora Londrei votaseră aproximativ 780 cetăţeni români.

    O situaţie similară se înregistrează şi la secţia de votare Brent, unde procesul de vot continuă în mod fluent. În această secţie, pentru votul din 2 noiembrie au existat 6 cabine şi 6 ştampile de vot, iar de această dată există numărul maxim de cabine de vot şi de ştampile. Numărul cetăţenilor români care votaseră la Brent până la ora 10.00 (ora locală) era de peste 760 de persoane.

    La Liverpool votaseră la aceeaşi oră aproximativ 110 persoane, la Birmingham aproximativ 460 persoane, iar la Bristol aproximativ 300 de cetăţeni români.

    Reamintim că formularul pentru declaraţia pe proprie răspundere care trebuie completat de cetăţenii români din diaspora poate fi descărcat atât de pe site-ul MAE, cât şi de pe site-ul BEC: http://www.bec2014.ro/wp-content/uploads/2014/11/Declaratie.pdf.

    De asemenea, harta interactivă a secţiilor de votare poate fi consultată pe site-ul MAE: http://www.mae.ro/harta-sectii-2014.

    Ambasada României în Republica Moldova a pus la dispoziţia celor interesaţi o linie telefonică, 022.853.004, apelabilă de luni până vineri, în intervalul 8:00 – 14:00, unde s-au putut afla informaţii privind desfăşurarea votului. Acest telefon funcţionează, cu doi operatori, şi duminică, 16 noiembrie, pe toată perioada derulării votului.

    Totodată, declaraţia pe proprie răspundere poate fi descărcată de pe site-ul Ambasadei. De asemenea, declaraţia pe proprie răspundere este distribuită în perimetrul secţiei de vot în vederea completării. Personalul de suport al MAE asigură asistenţa necesară pentru completarea corectă a declaraţiilor, astfel încât timpul alocat întregii proceduri de votare să fie cât mai mic. Au fost create condiţii civilizate în vederea ameliorării condiţiilor de aşteptare (mese şi scaune pentru completare declaraţiei pe proprie răspundere, oferire ceai cald, apă şi altele).

    Pentru a preîntâmpina aglomeraţia la secţiile de votare organizate în Chişinău, cetăţenii români cu drept de vot pot avea în vedere şi secţiile din apropierea municipiului cum sunt Hânceşti, Orhei şi Călăraşi, respectiv Nisporeni, unde conform experienţei de la primul tur s-au înregistrat fluxuri mai mici de votanţi.

  • ALEGERI PREZIDENŢIALE. Testul cel mare al votului din diaspora

    Rezultatele reflectă parţial situaţia de ansamblu, întrucât la cele 294 de secţii din diaspora, acelaşi număr ca la alegerile din 2009, au reuşit să voteze în total doar 161.262 de alegători – peste recordul de 153.677 înregistrat la prezidenţialele din 2009, dar cu câteva mii mai puţin decât ar fi putut vota dacă procedurile birocratice ar fi fost simplificate şi dacă secţiile de votare ar fi fost repartizate mai raţional.

    Preşedintele Traian Băsescu a cerut demisia ministrului de externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului pentru diaspora, Bogdan Stanoevici, pentru organizarea defectuoasă a alegerilor, în timp ce Monica Macovei, fost candidat independent, a depus plângere penală atât contra celor doi miniştri, cât şi a premierului Ponta pentru împiedicarea dreptului de vot, abuz şi neglijenţă în serviciu. Corlăţean a propus Biroului Electoral Central simplificarea procedurii de vot şi mărirea numărului de cabine de vot, dar nu şi de secţii de votare, rămânând ca premierul Ponta să demită echipa de la MAE dacă vreun cetăţean din diaspora nu va putea vota la 16 noiembrie.

    Demisia ministrului de externe Titus Corlăţean, înlocuit cu fostul şef al SIE şi candidat la preşedinţie Teodor Meleşcanu, n-a rezolvat însă problema cererii suplimentare de secţii de votare în diaspora. Noul ministru a dispus suplimentarea personalului din secţii, a ştampilelor şi a numărului de buletine de vot (800.000, faţă de un necesar estimat iniţial la 600.000), însă a rămas reticent faţă de solicitările PDL de a suplimenta prin ordonanţă de urgenţă numărul de secţii.

    Explicaţia, oferită de vicepremierul Liviu Dragnea, a fost că modificarea prin ordonanţă de urgenţă, între cele două tururi de scrutin, a numărului de secţii de votare din diaspora, încalcă legislaţia electorală existentă şi recomandările Comisiei de la Veneţia referitoare la nemodificarea legislaţiei electorale înainte de alegeri şi expune astfel guvernul la contestări ulterioare la CCR ale valabilităţii alegerilor. Guvernul şi-a păstrat poziţia inclusiv după ce Biroul Electoral Central a precizat că nu există niciun impediment legal referitor la suplimentarea numărului de secţii de votare.

    ACL a solicitat BEC şi prelungirea timpului de votare după ora 21 la secţiile din străinătate unde vor fi cetăţeni care nu-şi pot exercita dreptul de vot, însă aceeaşi temere de o contestare ulterioară a validităţii alegerilor pe motivul încălcării programului de vot specificat în lege face improbabil un răspuns favorabil faţă de această solicitare.

    Singura cale legală prin care poate fi prelungit ad-hoc programul de votare este ca înainte de ora 21 să le fie permis accesul în secţiile de votare mai multor cetăţeni, în aşa fel încât ei să poată vota şi după ora 21. Legea 370/2004 pentru alegerea preşedintelui României prevede la art. 46: “(1) La ora 21,00 preşedintele biroului electoral al secţiei de votare declară votarea încheiată şi dispune închiderea sălii unde se votează. (2) Alegătorii care la ora 21,00 se află în sala unde se votează pot să îşi exercite dreptul de vot”.

  • BEC îşi menţine poziţia faţă de posibilitatea înfiinţării de secţii suplimentare în străinătate

    BEC menţionează, într-un comunicat remis marţi seară, că în urma întâlnirii oficialilor Biroului cu reprezentanţii Ministerului Afacerilor Externe a fost înaintată o adresă, care a fost analizată şi supusă votului şi deciziei.

    “La adresa anterioară a Ministerului Afacerilor Externe (…) transmisă Biroului Electoral Central prin intermediul Biroului electoral pentru secţiile de votare din străinătate şi având acelaşi obiect, respectiv solicitarea de a se preciza dacă Hotărârea nr 4H/2014 «permite emiterea, în condiţii de legalitate, a unui ordin de completare a listei secţiilor de votare din străinătate», Biroul Electoral Central a răspuns în mod direct Ministerului Afacerilor Externe prin adresa nr. 1391/C/7.11.2014 şi îşi menţine punctul de vedere exprimat prin această adresă”, se arată în comunicatul BEC.

    În răspunsul citat de BEC şi adresat MAE în 7 noiembrie se precizează că în urma discuţiei membrilor BEC cu ministrul Titus Corlăţean au fost adoptate decizii şi hotărâri care să clarifice normele legale în privinţa posibilităţii înfiinţării de secţii de votare suplimentare în diaspora.

    De asemenea, BEC mai precizează: “Comunicatele emise de Biroul Electoral Central reprezintă poziţia oficială a acestuia şi un mijloc de a aduce la cunoştinţă publică hotărârile şi deciziile adoptate de acest organism colegial, în limitele atribuţiilor sale legale”.

    MAE a menţionat mai multe puncte, primul dintre acestea referindu-se la “posibilitatea ca membrii birourilor electorale ale secţiilor de votare care nu se prezintă în ziua votului să poată fi înlocuiţi cu persoanele propuse de MAE”.

    Răspunsul BEC face referire, potrvit comunicatului de marţi seară, la faptul că Biroul şi-a menţinut punctul de vedere exprimat anterior, respectiv că în cazul în care numărul maxim de membri din secţiile de votare din străinătate nu este întrunit acesta poate fi completat din lista întocmită de MAE.

    Altă propunere a MAE a fost ca în tabelul pe care sunt înscrişi alegătorii care votează, adică lista suplimentară, să fie înscrise doar datele privind nume şi prenume, CNP şi localitatea de domiciliu.

    Acest lucru ar fi însemnat să nu fie completate datele din secţiunile privind “tipul, seria şi numărului actului de identitate” sau “semnătura”, acestea fiind celelalte rubrici din tabelul stabilit în anexa la HG 709/2014. În acest caz BEC a menţionat că solicitarea excedează atribuţiile BEC, iar schimbarea modelului listei de votare se poate face doar printr-un act normativ “cu cel puţin aceeaşi forţă juridică”, adică printr-o hotărâre de Guvern cum este cea care stabileşte actuala formă a tabelului.

    MAE a mai întrebat BEC dacă există posibilitatea legală “ca unele secţii de votare să îşi desfăşoare activitatea la al doilea tur de scrutin la alte adrese, fără schimbarea numărului secţiei de votare şi a celorlalte elemente constitutive”.

    În acest caz, BEC a precizat că, potrivit legii, organizarea şi numerotarea secţiilor din străinătate reprezintă o atribuţie exclusivă a Ministerului Afacerilor Externe.

    Ministrul de Externe, Teodor Meleşcanu, a declarat, marţi, că a cerut BEC “un temei legal” pentru înfiiinţarea de noi secţii de vot în diaspora şi permisiunea de a schimba adresa unor secţii, apreciind că “o bună organizare” ar putea duce la un număr de 350.000 de votanţi în turul II.

    “Am cerut (BEC – n.r.) să ni se dea fără echivoc temeiul legal pentru înfiinţarea de noi secţii de votare în străinătate, precum şi procedurile aferente şi termenele legale de înfiinţare şi constituire sau contestare a birourilor electorale”, a precizat, la Realitatea TV, Teodor Meleşcanu.

    Noul ministru a spus că a mai propus BEC “adoptarea unor măsuri relativ simple, care au însă ca obiectiv să faciliteze foarte mult derularea procesului electoral”, una fiind permisiunea înlocuirea reprezentanţilor partidelor politice care nu se prezintă în ziua alegerilor în comisia de votare.

  • Predoiu: Ponta şi Corlăţean fac un complot pentru turul doi, ACL nu a fost implicată în proteste

    Predoiu a menţionat că salută manifestaţiile de sâmbătă din mai multe oraşe din ţară, organizate în semn de solidaritate cu votanţii din diaspora, şi că ACL nu a avut vreo implicare în aceste acţiuni.

    ”Aş dori să salut spiritul civic al tuturor românilor care în ultimele zile au protestat faţă de încercarea Guvernului Ponta, faţă de încercarea candidatului Victor Ponta de a manipula voturile românilor pentru alegerile pentru preşedinţia României. În acelaşi timp, doresc să resping categoric acuzaţiile mincinoase făcute de Victor Ponta şi de Liviu Dragnea cu privire la implicarea politică a ACL în aceste demonstraţii. Demonstraţiile, domnul Ponta, au fost făcute spontan, la adresa dumneavoastră şi a încercărilor de a fura votul, de către cetăţeni cu spirit civic. Acuzaţiile faţă de implicarea politică în aceste demonstraţii sunt o jignire la adresa tuturor cetăţenilor români şi reprezintă limitele mentalităţii dumneavoastră care nu poate înţelege că poporul s-a săturat de sfidarea pe care i-o adresaţi prin guvernare şi prin modul în care aţi înţeles să faceţi această campanie”, a declarat Predoiu.

    Predoiu a mai precizat că ACL a luat act de decizia şi precizările BEC prin care este permisă suplimentarea secţiilor de votare din diaspora, precum şi faţă de ”refuzul MAE bazat pe minciuna domnului Corlăţean”.

    ”Aceasta demonstrează că am avut dreptate să cerem demisia din prima clipă a domnului Corlăţean, şi reiterăm această solicitare. Domnul Corlăţean nu mai are drept moral şi legal să stea în fruntea ministerului de Externe, abstracţie făcând de orice chestiuni legate de campanie. Există obligaţia Guvernului de a asigura legalitatea votului”, a mai spus Predoiu.

    MAE a anunţat, sâmbătă, că se află ” într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”, după ce BEC a ţinut să precizeze că nu există impedimente legale pentru organizarea unor noi secţii de votare în străinătate.

    MAE “a luat notă” de precizările BEC şi a constatat că, deşi iniţial “din Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 nu rezulta temeiul legal privind înfiinţarea de noi secţii de votare”, în urma unor “precizări suplimentare” cerute de minister BEC a comunicat “explicit existenţa temeiului legal pentru completarea listei secţiilor de votare în străinătate”.

    Corlăţean a susţinut că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.

    “Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utlizare la maximu, a capacităţii logistice evident va creşte numărului celor care doresc să voteze”, a justificat ministrul de Externe.

    “Înţelegând că, din momentul emiterii, în noaptea de 7/8 noiembrie 2014, a adresei nr.1391 ic/BEC/P/2014 şi comunicatului nr. 30, BEC (…) a creat cadrul legal pentru exercitarea de către autoritatea publică centrală cu competenţă exclusivă în organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate”, MAE informează că se află “într-un proces intern de evaluare consolidată pentru îndeplinirea atribuţiilor ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor, deciziilor, adreselor şi comunicatelor emise de BEC”.

    Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se spune într-un comunicat remis MEDIAFAX şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

    BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a fost întrebat, vineri, despre suplimentarea secţiilor de votare în străinătate, susţinând că BEC a adoptat o hotărâre “care nu confirmă existenţa unei baze juridice, potrivit legii (…) şi nu permite înfiinţarea de noi secţii”.

     

     

  • Băsescu cere din nou demisia lui Corlăţean şi propune dezbatere electorală la Cotroceni

    Preşedintele a emis, sâmbătă, acest punct de vedere după ce Biroul Electoral Central a dat aprobarea de mărire a numărului de secţii de votare prin Hotărârea nr. 4H/4.11.2014 publicată în Monitorul Oficial. “Domnul preşedinte Traian Băsescu consideră necesar luarea măsurilor care se impun pentru ca toţi românii aflaţi în străinătate să poată vota”, se arată în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

    Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, Biroul Electoral Central neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se arată într-un comunicat emis sâmbătă de către BEC şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

    BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.

    Ulterior, tot sâmbătă, MAE a anunţat că se află “într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”. MAE “a luat notă” de precizările BEC şi a constatat că, deşi iniţial “din Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 nu rezulta temeiul legal privind înfiinţarea de noi secţii de votare”, în urma unor “precizări suplimentare” cerute de minister BEC a comunicat “explicit existenţa temeiului legal pentru completarea listei secţiilor de votare în străinătate”.

    Pe de altă parte, într-un comunicat transmis tot sâmbătă, preşedintele Traian Băsescu a propus organizarea dezbaterii sau a dezbaterilor electorale între Victor Ponta şi Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni, urmând ca preluarea de către televiziuni să se facă prin fibră optică, “în condiţii tehnice excelente şi egale pentru toate televiziunile naţionale şi locale care doresc”. Suportul tehnic pentru efectuarea transmisiei va fi asigurat de Societatea Română de Televiziune (camere de luat vederi şi operatori) şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale (semnal pentru televiziuni).

    “În momentul de faţă Palatul Cotroceni poate asigura semnal pentru minim 30 televiziuni şi dacă este nevoie se pot crea imediat facilităţi suplimentare”, arată preşedintele, precizând că el personal nu se va afla la palat în perioada premergătoare şi în timpul dezbaterii sau a dezbaterilor respective.

    “Administraţia Prezidenţială, Societatea Română de Televiziune şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale garantează deplina neutralitate a organizării administrative şi a transmisiei TV prin tratament egal acordat candidaţilor, susţinătorilor acestora, televiziunilor şi radiourilor pe tot parcursul dezbaterii/dezbaterilor”, menţionează comunicatul Administraţiei Prezidenţiale.

  • Iohannis: Solicit Guvernului, mai exact MAE, să mărească numărul secţiilor de votare din diaspora

    Klaus Iohannis a declarat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Sibiu, că “Guvernul a minţit” când a afirmat că nu putea fi suplimentat numărul secţiilor de votare din diaspora.

    “Suntem în situaţia neaşteptată să constatăm că Guvernul ne-a minţit. Biroul Electoral Central a anunţat că Guvernul ar fi putut să mărească numărul secţiilor de votare din diaspora, dar nu a vrut. Lui Victor Ponta îi este frică de voturile românilor din diaspora, pentru că aceştia ştiu să facă diferenţa între mine şi el, un candidat care, inclusiv în calitatea de prim-ministru, a minţit”, a declarat Iohannis.

    El a afirmat că “este o situaţie tristă că un candidat profită de funcţia publică pe care o are”.

    Întrebat dacă solicită sporirea numărului de secţii de votare din diaspora sau doar a numărului de cabine, Iohannis a răspuns: “Solicit Guvernului, mai exact MAE, să mărească numărul secţiilor de votare din diaspora. Vom vedea dacă au înţeles care este miza, am impresia că au înţeles, dar nu vor”.

    Iohannis a precizat că, dacă se doreşte, este timp suficient pentru organizarea mai multor secţii de votare.

    În plus, candidatul ACL a cerut verificarea tuturor CNP-urilor pentru a se stabili dacă a existat vot multiplu şi dacă nu au existat persoane decedate care să fie pe listele electorale şi în locul cărora să se fi votat.

    Iohannis a mai spus că a aflat că “mii de oameni” ies în stradă pentru a-şi cere dreptul la vot şi şi-a exprimat solidaritatea cu aceştia.

    În plus, candidatul ACL le-a cerut tuturor românilor să-şi folosească dreptul de vot.

    “Îi chem pe toţi românii cu drept de vot să-l folosească, să iasă la vot şi să arate că ei îşi aleg preşedintele. Victor Ponta este un pericol pentru democraţia din România. În 16 noiembrie votăm pentru democraţie, pentru a ne apăra dreptul obţinut cu jertfă”, a mai spus Iohannis.

    Organizarea şi numerotarea secţiilor de votare din străinătate este de competenţa exclusivă a MAE, BEC neavând atribuţii legale referitoare la aceste activităţi, se arată într-un comunicat remis, sâmbătă, MEDIAFAX şi în care se precizează că nu există impedimente legale pentru organizarea de noi secţii.

    BEC invocă Legea 370/2014 şi precizează că în interpretarea sa, cuprinsă într-o decizie proprie, nu există un “impediment legal” referitor la organizarea de noi secţii de votare în străinătate”, aşa cum a invocat MAE “în contextul discutării celor mai eficiente măsuri pentru organizarea turului doi de scrutin”.

    Ulterior, tot sâmbătă, MAE a anunţat că se află “într-un proces de evaluare, privind atribuţiile ce îi revin în baza legii 370/2004 şi a hotărârilor BEC”.

    MAE “a luat notă” de precizările BEC şi a constatat că, deşi iniţial “din Hotărârea BEC nr.4H/4.11.2014 nu rezulta temeiul legal privind înfiinţarea de noi secţii de votare”, în urma unor “precizări suplimentare” cerute de minister BEC a comunicat “explicit existenţa temeiului legal pentru completarea listei secţiilor de votare în străinătate”.

    Ministrul de Externe, Titus Corlăţean a fost întrebat, vineri, despre suplimentarea secţiilor de votare în străinătate, susţinând că BEC a adoptat o hotărâre “care nu confirmă existenţa unei baze juridice, potrivit legii (…) şi nu permite înfiinţarea de noi secţii”.

    Corlăţean a susţinut că, pentru înfiinţarea de noi secţii de votare, este necesară o întreaga procedură, care cuprinde solicitarea aprobării autorităţilor din statul care acreditează, dar şi chestiuni de ordin logistic, practic, personal, securizarea sediului.

    “Nu putem bulversa oamenii cu câteva zile înainte de vot, din acest punct de vedere, dar printr-o mai bună organizare şi o utilizare la maximum a capacităţii logistice, evident va creşte numărului celor care doresc să voteze”, a justificat ministrul de Externe.

  • Băsescu cere demiterea lui Corlăţean şi Stanoevici pentru situaţia votului din diaspora. Ce răspunde MAE

    Şeful statului “constată, totodată, deficienţe în asigurarea formularelor pentru declaraţiile pe proprie răspundere în numeroase secţii de votare din ţară”.

    În aceste condiţii, Traian Băsescu consideră că se impune demisia ministrului Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, şi a ministrului delegat pentru Românii de Pretutindeni, Bogdan Stanoevici.

    În numeroase secţii de votare din străinătate, cetăţenii români nu şi-au putut exercita dreptul de vot pe parcursul zilei de duminică ori au fost nevoiţi să aştepte ore întregi la coadă, din cauza ritmului foarte lent de derulare a procedurilor. La unele secţii au fost reclamate insuficienţa numărului de ştampile ori de formulare pentru declaraţii pe propria răspundere (documente introduse anul acesta pentru prima dată şi care a trebuit să fie completate obligatoriu de alegătorii care au votat pe liste suplimentare, spre a evita fraudele bazate pe votul dublu sau multiplu).

    În replică, MAE a emis un comunicat în care arată că a propus organizarea a 294 de secţii de votare în întreaga lume, la fel ca la alegerile prezidenţiale din 2009, iar la stabilirea secţiilor de votare au fost avute în vedere considerente similare celor de la scrutinele anterioare organizate în străinătate.

    “De asemenea, au fost avute în vedere posibilităţile concrete de organizare pe plan local. În cazul Republicii Moldova, numărul de secţii a fost majorat de la 13 la 21, în cazul capitalei Franţei, Paris, numărul de secţii a fost dublat, în Marea Britanie numărul secţiilor de vot a crescut de la 8 la 11”, precizează ministerul.

    Pe baza estimărilor misiunilor şi a prezenţei la vot la scrutinele anterioare au fost trimise 600.000 buletine de vot pentru secţiile de vot din străinătate. Au mai fost expediate: formular proces verbal, 294 buletine de vot anulate,  formulare tabel electoral, timbre autocolante, ştampilele de control, ştampilele cu menţiunea VOTAT, model declaraţie pe proprie răspundere.

    MAE desemnează preşedinţii secţiilor de votare din străinătate şi întocmeşte lista cu propuneri de membri ai acestor birouri. Lista se întocmeşte la propunerea partidelor politice, organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţelor politice sau electorale dintre acestea care participă la alegeri şi care au membri în Parlamentul European. În cazul în care numărul persoanelor propuse de acestea este insuficient, lista este completată de Ministerul Afacerilor Externe cu alte persoane cu o bună reputaţie şi fără apartenenţă politică.

    “MAE nu are responsabilităţi în ceea ce priveşte derularea operaţiunilor de votare în interiorul secţiilor, aceste atribuţii revenind birourilor electorale. Preşedinţii secţiilor de votare din străinătate – chiar dacă sunt angajaţi MAE – nu se subordonează ministerului în acţiunile şi deciziile pe care le iau în organizarea votării. De-a lungul întregului proces de organizare a alegerilor, MAE colaborează strâns cu Biroul Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate şi urmează întocmai deciziile acestuia şi ale Biroului Electoral Central”, justifică MAE.

    Ministerul subliniază că, spre deosebire de votul în ţară, votul în străinătate comportă două elemente suplimentare – completarea de către votant a unei declaraţii pe propria răspundere cu privire la faptul că nu a votat şi nu va mai vota la altă secţie de vot şi, respectiv, înscrierea votanţilor de către membrii biroului secţiei de votare într-un tabel electoral. “Aceste două operaţiuni implică un timp de votare mai lung decât în cazul votului în ţară. În aceste condiţii, timpul de aşteptare pentru cetăţenii care doresc să îşi exprime votul în străinătate este, din motive obiective, mai mare”, susţine MAE.

    Din această perspectivă, “decizia Biroului Electoral nr. 48 pentru Secţiile de Votare din Străinătate de a permite completarea declaraţiei pe proprie răspundere în proximitatea secţiei de votare pentru a fi ulterior semnată în secţie a dus la accelerarea procedurii de vot în străinătate”.