BusinessMagazin

Tag: lemn

  • Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în fabrica de cherestea de la Reci, o investiţie de 150 de milioane de euro

    Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în noua fabrică de cherestea de la Reci, judeţul Covasna. Acest proiect reprezinta o investitie de 150 milioane de euro si, potrivit informaţiilor transmise de companie, va genera 650 de locuri de munca direct in fabrica si alte peste 2.000 de locuri de munca in regiune.

    Noua fabrica, a carei constructie a inceput in luna decembrie  a anului 2013, are o suprafata de 70 de hectare si o capacitate de debitare anuala de 800.000 m3 lemn rotund, provenit exclusiv din paduri administrate durabil din Romania si din alte tari precum Polonia, Ungaria, Austria, Croatia, Slovenia etc. In prezent, fabrica are peste 300 de angajati, insa numarul acestora va ajunge la 650, la capacitate maxima. De asemenea, in baza experientelor anterioare, din celelalte fabrici, compania estimeaza ca alte peste 2.000 de locuri de munca vor fi generate in industrii conexe, datorita colaborarii cu alte firme. In acelasi timp, Holzindustrie Schweighofer va fi unul dintre principalii contribuabili din judetul Covasna, intrucat fabrica de la Reci va aduce la buget contributii anuale de peste 6,8 milioane de euro prin plata de taxe si impozite.

    Potrivit ZF, organizaţia non-guvernamentală US Environmental Investigation Agency (EIA), a acuzat recent într-un raport procesatorul austriac de lemn Holzindustrie Schweighofer că a încurajat defrişările ilegale din România, compania respingând însă concluziile documentului.

    Raportul prezentat miercuri furnizează noi dovezi privind practicile Holzindustrie Schweighofer în România, potrivit EIA, citată de portalul MarketWatch. Astfel, Schweighofer procesează cantităţi mari de lemn tăiat ilegal în România, produsele din lemn şi biomasa fiind vândute ulterior în ţări din Uniunea Europeană. De asemenea, organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF) a depus o sesizare la Biroul Federal pentru Păduri din Viena, referitor la încălcarea reglementărilor UE privind procesarealemnului şi a cerut o investigaţie aprofundată care să vizeze Schweighofer.

    În replică, Holzindustrie Schweighofer susţine că raportul include informaţii „tendenţioase şi incorecte“ şi că firma încearcă să ajute la stoparea fenomenului tăierilor ilegale, prin oferirea de date privind trasabilitatea lemnului cumpărat, refuzarea livrărilor suspecte de lemn, respectarea legislaţiei şi impunerea respectării prevederilor legale furnizorilor.

     

  • Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în fabrica de cherestea de la Reci, o investiţie de 150 de milioane de euro

    Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în noua fabrică de cherestea de la Reci, judeţul Covasna. Acest proiect reprezinta o investitie de 150 milioane de euro si, potrivit informaţiilor transmise de companie, va genera 650 de locuri de munca direct in fabrica si alte peste 2.000 de locuri de munca in regiune.

    Noua fabrica, a carei constructie a inceput in luna decembrie  a anului 2013, are o suprafata de 70 de hectare si o capacitate de debitare anuala de 800.000 m3 lemn rotund, provenit exclusiv din paduri administrate durabil din Romania si din alte tari precum Polonia, Ungaria, Austria, Croatia, Slovenia etc. In prezent, fabrica are peste 300 de angajati, insa numarul acestora va ajunge la 650, la capacitate maxima. De asemenea, in baza experientelor anterioare, din celelalte fabrici, compania estimeaza ca alte peste 2.000 de locuri de munca vor fi generate in industrii conexe, datorita colaborarii cu alte firme. In acelasi timp, Holzindustrie Schweighofer va fi unul dintre principalii contribuabili din judetul Covasna, intrucat fabrica de la Reci va aduce la buget contributii anuale de peste 6,8 milioane de euro prin plata de taxe si impozite.

    Potrivit ZF, organizaţia non-guvernamentală US Environmental Investigation Agency (EIA), a acuzat recent într-un raport procesatorul austriac de lemn Holzindustrie Schweighofer că a încurajat defrişările ilegale din România, compania respingând însă concluziile documentului.

    Raportul prezentat miercuri furnizează noi dovezi privind practicile Holzindustrie Schweighofer în România, potrivit EIA, citată de portalul MarketWatch. Astfel, Schweighofer procesează cantităţi mari de lemn tăiat ilegal în România, produsele din lemn şi biomasa fiind vândute ulterior în ţări din Uniunea Europeană. De asemenea, organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF) a depus o sesizare la Biroul Federal pentru Păduri din Viena, referitor la încălcarea reglementărilor UE privind procesarealemnului şi a cerut o investigaţie aprofundată care să vizeze Schweighofer.

    În replică, Holzindustrie Schweighofer susţine că raportul include informaţii „tendenţioase şi incorecte“ şi că firma încearcă să ajute la stoparea fenomenului tăierilor ilegale, prin oferirea de date privind trasabilitatea lemnului cumpărat, refuzarea livrărilor suspecte de lemn, respectarea legislaţiei şi impunerea respectării prevederilor legale furnizorilor.

     

  • A fost descoperit cel mai vechi monument din lume. Este de două ori mai vechi decât Piramidele

    Sculptura din lemn descoperită într-o mlaştină din Rusia a fost datată în urmă cu 11.000 de ani şi conţine o inscripţie pe care nimeni nu o poate descifra, conform publicaţiei Siberian Times.
     
    Idolul denumit Shigir a fost descoperit iniţial în 1890, iar prima încercare de datare a fost făcută în 1997. Analiza a arătat că sculptura este veche de 9.500 de ani, iar acum, folosindu-se de tehnologia modernă a fost analizat din nou, descoperirea fiind una incredibilă, sculptura “îmbătrânind” 1.500 de ani. Shigir are 2,8 metri înălţime, dar iniţial se întindea pe 5,3 metri. Inscripţiile de pe sculptură rămân un mister pentru om, speculându-se că ar putea fi un sistem de credinţă. De asemenea, idolul are şapte feţe însă una singură este tridimensională.
     
    “Această sculptură este o capodoperă, o operă unică. Ornamentul este plin de informaţii criptate. Oamenii împărtăşeau mesaje prin intermediul idolului”, a declarat Mikhail Zhilin, cercetător în cadrul “Academy of Sciences’ Institute of Archeology”.
     
    Astfel, obiectul este plasat exact la începutul epocii Helocen, perioadă geologică caracterizată de oscilaţii climatice şi prin apariţia şi dezvoltarea omului. 

  • Casă de lux pentru bărci

    Proprietarii care se respectă investesc şi se laudă nu numai cu casa lor, ci şi cu hangarul de bărci, scrie Wall Street Journal.

    Colecţionari de ambarcaţiuni sau doar simpli posesori ai unei proprietăţi pe malul vreunui lac din Statele Unite investesc sute de mii sau chiar peste un milion de dolari în construirea unui hangar de bărci cât mai luxos unde să-şi poată petrece timpul liber sau chiar să dea petreceri la care să-şi invite prietenii.

    În unele cazuri se preferă construirea unui hangar pentru bărci la cumpărarea unei proprietăţi pe malul unui lac deoarece acesta poate fi gata mai repede decât o casă pe terenul respectiv.

    Cum regulamentele în vigoare în multe dintre zonele cu lacuri nu permit construcţii rezidenţiale chiar la marginea apei, hangarele nou construite sunt dotate cu o mică bucătărie, bar, şemineu şi loc de relaxare unde se poate chiar dormi, pe lângă toate cele necesare adăpostirii, întreţinerii şi lansării la apă a bărcilor, iar cele existente de multă vreme sunt reamenajate să permită proprietarilor să se şi odihnească acolo, nu doar să ţină ambarcaţiunile. Inspiraţi sau nu de exemple de hangare construite de magnaţii Americii la finalul secolului al XIX-lea şi începutul secolul XX, cei care ridică asemenea structuri ţin ca ele să fie cât mai spectaculoase.

    Hangarele moderne sunt fie din lemn, de la copacii utilizaţi pentru construcţie recuperându‑se inclusiv scoarţa şi crengile mai spectaculoase pentru decor, prevăzute cu şeminee de piatră acoperită cu licheni stropită periodic cu apă pentru ca aceştia să nu moară, ori oţel, sticlă şi lemn. Unii şi-au dotat hangarul şi cu cascadă, ca să acopere zgomotul pe care-l fac ambarcaţiunile care trec pe lac.

  • Iohannis, despre ordonanţa de interzicere a exporturilor de lemn: Voi analiza foarte bine chestiunea

    ”Primul-ministru m-a informat că doreşte să emită un astfel de act. Competenţele economice sunt la Guvern, nu mai preşedinţie, dacă evident, dacă actul va ajunge la preşedinţie, voi analiza foarte bine această chestiune”, a spus Klaus Iohannis.

    El a continuat: ”Până acolo, pot să vă spun că în principiu sprijin orice acţiune legală care duce la oprirea defişările ilegale. Dacă aceasta este cea mai bună, vom vedea când vom cunoaşte şi argumentaţia Guvernului”.

    Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei, a anunţat premierul Victor Ponta.

    El a precizat că a avut o discuţie în acest sens cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    “Am solicitat încă de aseară doamnei ministru Gavrilescu, şi, sigur, cu Departamentul pentru Relaţii Europene, cu Economia şi cu Justiţia, să adoptăm azi o ordonanţă de urgenţă prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înţeleg că, Justiţia, nu aţi găsit soluţia, restul la dumneavoastră s-a blocat”, a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    El le-a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrar, îşi pot găsi de lucru în altă parte.

    “Eu vreau să vă rog, până săptămâna viitoare, să găsiţi o soluţie sau să vă găsiţi toţi de la Justiţie altceva de lucru! Până săptămâna viitoare, vreau să veniţi cu soluţia legislativă temporară până când avem o soluţie pe termen lung, cu siguranţă. Cred că, dacă vă puneţi mintea la contribuţie, treceţi peste «Nu»-ul tradiţional şi găsiţi o soluţie”, a arătat prim-ministrul.

    Ponta a adăugat că înţelege că trebuie respectate toate obligaţiile României, dar crede că cele de pe plan european nu sunt împotriva intereselor României, iar Ministerul Justiţiei trebuie să reprezinte interesele ţării.

    Ponta a precizat totodată că în Parlament este susţinută formula de Cod Silvic adoptată de Guvern, după ce preşedintele Klaus Iohannis a respins acest proiect.

  • Exporturile de buşteni, cherestea şi lemn de foc, suspendate până la 31 august

    Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor a lansat în dezbatere publică două proiecte de Ordonanţă de Urgenţă a Guvernului, care vizează reglementări mai stricte în ceea ce priveşte exporturile de material lemnos, precum şi suspendarea temporară a acestora.

    Cele două proiecte de act normativ au fost elaborate “având în vedere amploarea tăierilor ilegale de pădure din ultimii 10 ani, efectele acestora asupra sănătăţii şi siguranţei cetăţenilor, precum şi impactul asupra mediului”.

    Conform notei de fundamentare a uneia dintre ordonanţe, “prezentul proiect de act normativ are ca obiect de reglementare suspendarea exportului de materiale lemnoase, sub formă de buşteni, cherestea şi lemn de foc, încadrat la poziţiile tarifare 4401, 4403 şi 4407, până la data de 31 august 2015”.

    Cel de-al doilea proict de act normativ prevede că în termen de 45 de zile de la intrarea în vigoare a ordonanţei, orice operaţiune de export şi livrare intra-comunitară trebuie să fie însoţită de licenţă.

    “Licenţa se va emite pe fiecare operaţiune de export sau de livrare intra-comunitară şi va conţine următoarele: elemente de identificare a emitentului, solicitantului, provenienţa, încadrarea tarifară, sortiment de material lemnos, specie, cantitate exprimată în metri cubi, preţul de vânzare, destinaţia, modalitatea de transport în afara ţării şi biroul vamal prin care se face exportul sau punctul de trecere al frontierei României în cazul livrărilor intra-comunitare”, conform notei de fundamentare a celui de-a doua ordonanţe de urgenţă.

    Proiectele de OUG au fost elaborate de un grup de lucru format din experţii Ministerului Mediului, Apelor şi Pădurilor, împreună cu reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, Ministerului Afacerilor Externe, Ministerul Finanţelor Publice şi Ministerului Economiei, Comerţului şi Turismului.

    Cele două proiecte de OUG vor fi supuse aprobării în următoarea şedinţă de Guvern.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei.

    El a precizat că a avut o discuţie în acest sens cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    “Am solicitat încă de aseară doamnei ministru Gavrilescu, şi, sigur, cu Departamentul pentru Relaţii Europene, cu Economia şi cu Justiţia, să adoptăm azi o ordonanţă de urgenţă prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înţeleg că, Justiţia, nu aţi găsit soluţia, restul la dumneavoastră s-a blocat”, a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    El le-a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrar, îşi pot găsi de lucru în altă parte.

    “Eu vreau să vă rog, până săptămâna viitoare, să găsiţi o soluţie sau să vă găsiţi toţi de la Justiţie altceva de lucru! Până săptămâna viitoare, vreau să veniţi cu soluţia legislativă temporară până când avem o soluţie pe termen lung, cu siguranţă. Cred că, dacă vă puneţi mintea la contribuţie, treceţi peste «Nu»-ul tradiţional şi găsiţi o soluţie”, a arătat prim-ministrul.

    Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

    Exportul de lemn neprelucrat din România este sub un milion de metri cubi anual, iar cel de produse din lemn – peste şapte milioane de metri cubi, ambele cifrând aproximativ două miliarde de euro, a declarat pentru MEDIAFAX preşedintele Asociaţiei Forestierilor din România (ASFOR), Nicolae Ţucunel.

    Preşedintele ASFOR, Nicolae Ţucunel, arată, într-un comunicat, că în România se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferenţa de şapte milioane metri cubi este destinată încălzirii şi altor utilizări.

  • Holzindustrie Schweighofer ameninţă că s-ar putea retrage din România, din cauza Codului Silvic

    “Impactul legii nu poate fi prevăzut. Unele centre de producţie ar putea fi închise”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al companiei.

    Holzindustrie Schweighofer are în prezent 2.670 de angajaţi în România, iar numărul acesta ar fi urmat să ajungă în acest an la peste 3.000.

    În toamna anului 2014, compania a trimis o scrisoare premierului Victor Ponta în care ameninţa că ar putea avea loc concedieri în masă.

    Purtătorul de cuvânt al Schweighofer a subliniat că scrisoarea a fost făcută publică din cauza naturii competitive a Codului Silvic.

    Un articol din proiectul de lege prevede că o companie poate procesa doar 30% dintr-un tip de lemn. Schweighofer prelucrează în prezent 27%, dar intenţionează să deschidă un nou centru de producţie.

    Potrivit Schweighofer, discuţiile din România sunt exagerate, fiind declanşate de un film realizat pe ascuns, care ar trebui să dovedească faptul că ar fi cumpărat lemn tăiat ilegal. Holzindustrie Schweighofer respinge acuzaţiile.

    În data de 10 mai, directorul companiei, Gerald Schweighofer, a trimis o scrisoare deschisă CSAT-ului în care avertizează că “o implementare a acestui articol ne-ar putea obliga să concediem angajaţi”. În scrisoarea către premierul Ponta, grupul austriac avertiza că ar putea concedia toţi angajaţii.

    Într-un comunicat de presă de joi, Holzindustrie Schweighofer a susţinut că nu a ameninţat niciodată Guvernul României cu iniţierea de litigii internaţionale şi a salutat decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a discuta în CSAT problema exploatărilor de lemn, precizând că va pune la dispoziţia acestuia informaţiile necesare.

    Compania austriacă afirmă că susţine orice măsură eficientă împotriva tăierilor ilegale de lemn şi care asigură un sistem de exploatare sustenabilă a resursei forestiere în România.

    Totodată, compania susţine că, în scopul derulării unei dialog transparent, Holzindustrie Schweighofer a trimis o scrisoare deschisă adresată fiecăruia dintre membrii CSAT, pentru a le aduce la cunoştinţă obiecţiile firmei privind proiectul de lege de modificare a Codului Silvic.

    “În forma sa iniţială, aprobată de Parlamentul României, proiectul de lege de modificare a Codului Silvic ar putea duce la încălcarea mai multor acorduri comerciale şi de investiţii internaţionale, precum şi a legislaţiei europene în domeniul concurenţei”, se mai arată în comunicat.

    Totodată, se precizează că în scrisoarea deschisă se explică faptul că o abordare a problemei tăierilor ilegale care nu include toate părţile implicate, o limitare unilaterală a pieţei forestiere susţinută de un grup de interese, ar putea avea ca efect dispariţia a mii de locuri de muncă din România şi ar putea pune în pericol investiţii viitoare ale Holzindustrie Schweighofer, dar şi ale altor investitori potenţiali şi că, mai mult, o legislaţie care încalcă legi şi acorduri internaţionale ar putea decredibiliza România ca mediu competitiv pentru investitori din lumea întreagă.

    “Holzindustrie Schweighofer nu a ameninţat niciodată Guvernul României cu iniţierea de litigii internaţionale. În acelaşi timp însă, compania Holzindustrie Schweighofer este gata să-şi apere dreptul său de participant la viaţa economică a ţării şi pe acela al partenerilor, angajaţilor săi şi al familiilor acestora”, mai susţine compania.

    În cazul în care Guvernul României şi, în special, Consiliul Suprem de Apărare al Ţării nu vor considera oportun să convingă sau nu vor convinge Parlamentul de necesitatea excluderii din noua legislaţie a prevederilor care încalcă tratate internaţionale şi legea europeană în domeniul concurenţei, orice investitor străin din domeniul forestier nu va avea altă soluţie decât aceea de a se adresa justiţiei, precizează Holzindustrie Schweighofer.

    “Dacă este solicitată, compania Holzindustrie Schweighofer este gata să pună la dispoziţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării informaţii suplimentare în scopul sprijinirii acestuia în procesul de luare a unor decizii”, se mai arată în finalul comunicatului.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.

    Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic.

    Joi dimineaţă, Klaus Iohannis a cerut directorului SRI să verifice de ce informaţii beneficia Victor Ponta despre o posibilă întâlnire a unor oameni din anturajul său cu procesatori de lemn, după ce premierul a spus, într-o emisiune televizată, că “lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis”.

    Premierul a mai afirmat că “are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa CSAT în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie”.

    Referitor la scrisoarea primită din partea acestei companii, în care, conform presei, este solicitată scoaterea pragului de 30% din Codul Silvic şi este invocată posibilitatea acţionării în instanţă a statului român, premierul Victor Ponta a spus că ameninţări din partea firmelor a mai primit în mandatul de prim-ministru, dar nu l-au impresionat.

    El a susţinut totodată că reprezentanţii companiei austriece i-au cerut o întrevedere, dar nu a acceptat.

    La remarca moderatorilor că Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei, din care rezultă că această instituţie a propus eliminarea pragului de 30% la comercializarea masei lemnoase, Ponta a răspuns: “Nu aţi văzut că oameni din conducerea Consiliului acum lucrează la Schweighofer?”.

    El a adăugat însă imediat că a lucrat foarte bine cu membrii Consiliului Concurenţei, care este o instituţie certificată de Uniunea Europeană, şi că nu vrea să lanseze acuzaţii fără probe concrete, precizând însă că în cazul liderilor liberali care au avut întâlniri cu firma austriacă se bazează pe lucruri concrete.

    Şeful statului a arătat că declaraţiile sunt foarte grave şi că, dacă se dovedesc a nu fi adevărate, Victor Ponta trebuie să răspundă.

    Joi, înaintea plecării la Milano, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu a vorbit cu premierul, dar că dimineaţă a avut o discuţie cu directorul SRI, şi l-a rugat foarte oficial să analizeze cu maximă eficienţă şi seriozitate aceste afirmaţii ale premierului.

    Miercuri seară, Preşedinţia a postat pe site opinia primită, în luna martie, din partea Consiliului Concurenţei referitor la proiectul Codului Silvic, în care instituţia apreciază că limitarea achiziţiei/procesării de masă lemnoasă la 30% este o barieră pe piaţa comercializării şi propune eliminarea acestui plafon.

    Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei după ce, vineri, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că asupra preşedintelui Klaus Iohannis “planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.

    Tot vineri, purtătorul de cuvânt al PSD a afirmat că vrea să creadă că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul lobby-ului unei firme din industria lemnului.

    Marţi, Consiliul Concurenţei a anunţat că a cerut opinia Comisiei Europene privind introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie care poate fi achiziţionat de o companie.

  • ASFOR: Se exportă peste 7 milioane metri cubi de produse din lemn, iar buşteni sub un milion metri cubi

    Preşedintele ASFOR, Nicolae Ţucunel, arată, într-un comunicat, că în România se recoltează anual cantitatea de aproximativ 19 milioane metri cubi de masă lemnoasă, din care 12 milioane metri cubi se prelucrează industrial, iar diferenţa de şapte milioane metri cubi este destinată încălzirii şi altor utilizări.

    Din cantitatea destinată industriei, se exportă anual ca lemn brut (buşteni) 0,8 milioane de metri cubi, în timp ce diferenţa se prelucrează în cherestea, furnir, panouri din lemn masiv şi diferite tipuri de plăci (PAL, MDF, Panel).

    În cadrul procesului tehnologic, se pierde aproximativ 20 la sută din masa lemnoasă, iar din cei aproximativ nouă milioane de metri cubi rămaşi, industria mobilei din România preia doar 1,6 milioane de metri cubi, restul de 7,4 milioane de metri cubi de produse mergând spre export, a explicat, pentru MEDIAFAX, Nicolae Ţucunel.

    “Aceste produse (cantitatea de 7,4 milioane de metri cubi, n.r.) nu au desfacere în România”, a declarat acesta.

    El a mai arătat că, pe pieţele externe, produsele din lemn românesc se vând, în medie, la preţuri de peste 12 ori mai mari decât preţul mediu al lemnului vândut pe picior, Astfel, dacă lemnul pe picior este vândut la un preţ mediu de 123 de lei/ metru cub, preţul mediu al produselor vândute în fară este de 1.600 de lei/ metru cub, dar sunt şi produse care se vând cu peste 2.000 de lei/ metru cub.

    Pieţele externe tradiţionale ale României sunt în Orinetul Mijlociu şi Îndepărtat, Africa de Nord şi Europa, iar în ultimii doi – trei ani, pe fondul ultimelor evoluţii politice, România vinde mai mult în Emiratele Arabe Unite, Japonia şi China, şi mai puţin în alte ţări arabe şi Europa.

    România şi importă lemn, dar nu în cantităţi foarte mari, în 2014 fiind vorba de un milion de metri cubi de buştean, în principal din ţările vecine: Ucraina, Bulgaria, Serbia, Croaţia, a mai spus preşedintele ASFOR.

    Potrivit lui Ţucunel, importurile se fac în principal pentru a mai acoperi din nevoile interne, pentru că “industria de lemn românească este obişnuită să cumpere mai ieftin”, astfel că producătorii preferă să vândă în afară.

    “Chiar dacă face şi importuri de lemn, România a fost întotdeauna un exportator net. Este de remarcat că la această dată producţia industriei lemnului din România se situează la cel mai înalt nivel istoric, atât ca valorificare a masei lemnoase, cât şi sub aspectul productivităţii randamentelor şi preţurilor obţinute pe pieţele noastre tradiţionale”, se arată în comunicatul ASFOR.

    Ţucunel a precizat că, dacă ne lăudăm cu exporturi de peste 50 de miliarde de euro în 2014, la acestea a contribuit şi industria lemnului cu aproximativ două miliarde de euro, în condiţiile în care cifra de afaceri a industriei lemnului din România este de circa 4,5 miliarde de euro.

    Întreruperea chiar temporară a unor relaţii comerciale ale producătorilor români cu partenerii externi “ar produce un blocaj general, ceea ce va determina o scădere semnificativă a preţului lemnului pe picior, cu pierderi mari pentru deţinătorii de păduri şi cu afectarea gravă până la faliment a multor agenţi economici”, se mai spune în comunicatul ASFOR, preşedintele asociaţiei adăugând că interzicerea exportului ar fi o măsură “total împotriva domeniului”.

    “Dacă se închid astfel de fabrici, nu mai repornesc. Nu poţi să omori un domeniu şi o industrie de acest nivel”, a mai declarat Ţucunel.

    ASFOR precizează că în exploatări forestiere şi industria de prelucrare a lemnului activează 12.000 de agenţi economici, sunt angajaţi peste 100.000 de oameni, iar cifra de afaceri realizată anual este de peste 18 miliarde lei.

    Premierul Victor Ponta a anunţat, miercuri, că Guvernul intenţionează să interzică, pe o perioadă limitată, exporturile de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată, procedura fiind deja pregătită printr-un proiect de ordonanţă de urgenţă care a fost însă blocat în discuţii la Ministerul Justiţiei.

    El a precizat că a avut o discuţie în acest sens cu ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu.

    “Am solicitat încă de aseară doamnei ministru Gavrilescu, şi, sigur, cu Departamentul pentru Relaţii Europene, cu Economia şi cu Justiţia, să adoptăm azi o ordonanţă de urgenţă prin care să interzicem pe un termen limitat exportul de orice fel de masă lemnoasă neprelucrată. Din păcate, înţeleg că, Justiţia, nu aţi găsit soluţia, restul la dumneavoastră s-a blocat”, a spus Ponta, miercuri, la începutul şedinţei de Guvern.

    El le-a cerut reprezentanţilor Ministerului Justiţiei să găsească o soluţie juridică până săptămâna viitoare, avertizându-i că, în caz contrar, îşi pot găsi de lucru în altă parte.

    “Eu vreau să vă rog, până săptămâna viitoare, să găsiţi o soluţie sau să vă găsiţi toţi de la Justiţie altceva de lucru! Până săptămâna viitoare, vreau să veniţi cu soluţia legislativă temporară până când avem o soluţie pe termen lung, cu siguranţă. Cred că, dacă vă puneţi mintea la contribuţie, treceţi peste «Nu»-ul tradiţional şi găsiţi o soluţie”, a arătat prim-ministrul.

    Anunţul lui Ponta a fost făcut după ce, marţi, proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului trecut de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor.

    Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic. Camera Deputaţilor este forul decizional privind propunerea legislativă, pe care Senatul a readoptat-o în aceeaşi formă, după ce preşedintele a trimis-o spre reexaminare.

    La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT).

  • Chiriţoiu: Trebuie licitaţie obligatorie când statul vinde ceva, e straniu cum vinde lemnul Romsilva

    Întrebat, luni, la Cluj-Napoca, într-o conferinţă de presă, dacă instituţia pe care o conduce a formulat propuneri la reexaminarea în Parlament a Codului Silvic, Bogdan Chiriţoiu a spus că a constatat o problemă de principiu, şi anume că Romsilva este şi agent economic, dar are şi atribuţii de autoritate publică, ceea ce creează un conflict între cele două obiective, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Avem o problemă de principiu, faptul că Romsilva e şi agent economic şi are şi atribuţii de autoritate publică, ceea ce creează o anumită tensiune, un conflict între cele două obiective. E straniu cum se comercializează lemnul şi am fost surprinşi cum se poate vinde fără licitaţie. Statul cumpără, şi avem o legislaţie privind achiziţiile publice, care spune că nu se poate cumpăra fără licitaţie, dar când statul vinde ceva, nu avem o legislaţie. Logic ar fi să fie acelaşi principiu, să fie licitaţie pentru ca statul să nu piardă bani, să nu vândă prea ieftin. Ne-a surprins că se poate vinde lemnul fără licitaţie, prin contract direct, şi vedem şi licitaţii când există un singur cumpărător, ceea ce este straniu”, a spus Chiriţoiu.

    Întrebat dacă ar trebui organizate licitaţii obligatorii în momentul în care Romsilva vinde lemn, Chiriţoiu a răspuns afirmativ.

    “Când firma statului vinde lemn, este obligată să facă licitaţie ca să ne asigurăm că se obţine cel mai bun preţ posibil pentru proprietarul ei, statul. Sunt unele licitaţii în care se prezintă un singur participant şi asta te face să te întrebi de ce se întâmplă aşa ceva. E un lucru pe care nu îl înţelegem complet, putem să suspectăm anumite cauze şi merită să fie analizate”, a mai spus preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Bogdan Chiriţoiu a subliniat că instituţia pe care o conduce pregăteşte o analiză asupra pieţei lemnului care va fi făcută publică în perioada următoare.

    Codul Silvic este reexaminat de Parlament la cererea preşedintelui Klaus Iohannis. Senatul a respins, la finalul lunii aprilie, modificările solicitate prin cererea de reexaminare şi a votat legea în varianta iniţială.

    Mii de persoane au protestat, sâmbătă, în mai multe oraşe din ţară, nemulţumite de defrişările ilegale, dar şi de faptul că preşedintele Klaus Iohannis a retrimis în Parlament Codul Silvic.

    Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat, în urma protestelor din ţară împotriva defrişărilor ilegale, desfăşurate sâmbătă, că problema defrişărilor ilegale va fi pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, arătând că protestul de sâmbătă faţă de despăduririle abuzive este unul perfect legitim.

    “Cred că protestul de astăzi împotriva despăduririlor abuzive este unul perfect legitim. Am hotărât ca această gravă problemă a defrişărilor ilegale să fie pusă pe ordinea de zi a următoarei şedinţe a CSAT. Sunt convins că vom reuşi nu doar să stopăm fenomenul, dar şi că instituţiile statului îi vor identifica şi trage la răspundere pe cei vinovaţi”, a scris Iohannis pe Facebook.

  • Doi tineri arhitecţi povestesc cum au supravieţuit pe o piaţă imobiliară îngheţată de criză

    “Piciorul de lemn de acolo a fost mostra pentru primul proiect pe care l-am făcut, pentru o masă pe care clientul voia să o vadă“, descrie Marius Decusara bucata din lemn lăsată aparent neglijent într-un colţ al firmei de arhitectură şi design Signature M, dintr-o vilă veche aflată în zona Pieţei Victoria. Încăperea este ticsită cu mostre de materiale, reviste şi cărţi de specialitate, iar în centrul ei se află o masă la care niciunul dintre scaune nu este la fel, peste care planează un candelabru din sticlă.

    Arhitectul în vârstă de 30 de ani şi-a propus să facă prin intermediul Signature M tot ce presupune o amenajare de interior, de la proiectare şi până la conceperea unor mici piese de mobilier. 70% din clienţii lui sunt persoane fizice şi i-au adus anul trecut venituri de aproximativ 300.000 de euro; cei 30% de clienţi care vin din zona de retail includ proiecte precum barul EGO, bar hotel Z, birourile Omniasig, club Geisha, clubul Rooms, insula Sushiko, hotelul Sinaia, hotelul si restaurantul Unirea şi îi aduc, potrivit arhitectului, şi un beneficiu de imagine.

    Marius Decusara şi-a deschis propria firmă în 2008-2009, alături de o asociată, după ce amândoi au fost angajaţi în cadrul unei firme mai mari de amenajări interioare. „Era o atmosferă destul de restrictivă, mulţi dintre clienţii de acolo erau nemulţumiţi de limitele impuse uneori de firmă“, explică el motivele pentru care a ales antreprenoriatul. Primul pas important în deschiderea firmei a fost găsirea locaţiei potrivite pentru birourile acesteia, care ar trebui să se afle într-o zonă cât mai bună, să aibă un spaţiu mare, astfel încât să atragă clienţii potriviţi. Investiţia în amenajarea vilei-birou a Signature M s-a ridicat la 5-6.000 de euro, iar acestei sume i s-au adăugat ulterior alţi 7.000 de euro necesari în achiziţia de cataloage, mostre sau alte instrumente specifice.

    Dacă în jurul lui 2009 şi-au spus că criza nu poate fi atât de rea, au învăţat pe propria piele că, atunci când clienţii lipsesc, stresul suplimentar afectează nu doar munca de creaţie, ci şi afacerea. După doi ani, asociata lui s-a reangajat, iar el a luat-o de la început. „A fost greu în primii trei ani, am avut puţini clienţi, lucrări mici, oamenii care aveau posibilitatea să investească în ceva preferau să nu o facă şi să îşi ţină banii sub saltea.“ Potrivit lui, afacerea a început să funcţioneze din 2012, când a reuşit să construiască o bază solidă de clienţi, dar şi una de furnizori.

    Nu a uitat nici acum de primul client, de la care păstrează piciorul de masă: „Era o clădire mare în care am făcut totul, de la proiecte, refacerea pereţilor, până la mobilier“, spune el referindu-se la o vilă în care investiţia în amenajare s-a ridicat la 60.000 de euro. De atunci, proiectele au continuat, fiind concentrate mai ales în zona de nord a Bucureştiului, dar şi în zone rezidenţiale noi, precum comuna Bascov din judeţul Argeş, care a devenit „un fel de Pipera a Bucureştiului“, cât şi într-un cartier rezidenţial nou din Buzău. În prezent, în firma Signature M lucrează patru angajaţi în cadrul biroului şi alţi patru pe partea de producţie de mobilier. Potrivit antreprenorului, din 2012, afacerile sale au crescut constant, plasându-se la aproximativ 400.000 de euro anul trecut, iar anul acesta, spune că au acoperit deja jumătate din cifra de afaceri de anul trecut pe seama a opt proiecte pe care le are în lucru. Investiţia în amenajările interioare pe piaţa locală porneşte de 200-300 de euro/mp şi poate ajunge până la 900-1.000 euro/mp, estimează arhitectul.