BusinessMagazin

Tag: lege

  • ANAF scoate tunurile grele: Verificări masive pentru cine a obţinut venituri din aceste surse. Ce trebuie să ştie milioane de români pentru a nu plăti amenzi usturătoare

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Ghidul fiscal al contribuabililor persoane fizice care realizează venituri din închirierea şi subînchirierea bunurilor mobile şi imobile şi din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţe proprietate personală” care aduce clarificări pentru persoanele fizice care obţin venituri din închirieri şi subînchirieri.

    Prin prezentul ghid, ANAF oferă informaţii privind declararea şi taxarea veniturilor din chirii obţinute de persoanele fizice din România.

    Ghidul actual reprezintă o actualizare a ghidului anterior şi a fost publicat în data de 03.01.2021

    În cuprinsul documentului se regăsesc următoarele informaţii:

    • Definirea veniturilor din cedarea folosinţei bunurilor
    • Inchirieri si subînchirieri de bunuri mobile şi/sau imobile din patrimoniul personal
    • Definirea veniturilor din închirierea în scop turistic a camerelor situate în locuinţa proprietate personală
    • Cine datorează contribuţia pe de asigurări sociale de sănătate (CASS)
    • Depunerea declaraţiei unice privind impozitul pe venit si contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice
    • Dreptul de a dispune asupra destinaţiei unei sume în cotă de până la 3,5% din impozit
    • Termenul de plată a impozitului pe venit si a contribuţiilor sociale
    • Modalităţi de plată a impozitului
    • TVA
    • Sancţiuni
    • Informaţii suplimentare
    • Legislaţia fiscală si materiale informative.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

  • ANAF scoate tunurile grele: Verificări masive pentru cine a obţinut venituri din aceste surse. Ce trebuie să ştie milioane de români pentru a nu plăti amenzi usturătoare

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat recent pe site-ul instituţiei “ Broşură privind tratamentul fiscal al veniturilor realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală” care aduce informaţii despre principalele aspecte privind taxarea criptomonedelor.

    Veniturile realizate de persoanele fizice din transferul de monedă virtuală reprezintă venituri impozabile şi le sunt aplicabile prevederile Cap. X „Venituri din alte surse” din Titlul IV – ”Impozitul pe venit” din Codul fiscal.

    Persoanele care realizează venituri din transferul de monedă virtuală au obligaţia de a declara aceste venituri prin completarea şi depunerea Declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoanele fizice – Capitolul I.

    Date privind veniturile realizate la organul fiscal competent, pentru fiecare an fiscal, până la data de 25 mai, inclusiv, a anului următor celui de realizare a venitului.

    Puteţi consulta materialul informativ integral al ANAF AICI

     

     

     

  • Sindicatele din industria alimentară cer modificarea legislaţia privind pensiile astfel încât orele suplimenatare fiscalizate să fie luate în calcul la vechimea în muncă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare

    Sindicatele din industria alimentară cer Guvernului să modifice legislaţia privind sistemul de pensii astfel încât să fie luate în calculul vechimii în muncă, cu reducerea vârstelor standard de pensionare, a orelor suplimentare fiscalizate prestate de angajaţi, la solicitarea angajatorului.

    ”Demersul nostru se bazează pe situaţia concretă din  mediul privat, unde orele suplimentare sunt plătite prin adăugarea unui spor la salariu de minimum 75% sau conform prevederilor Contractului Colectiv de Muncă la nivel de unitate. Aceste ore sunt prestate  cu regularitate pe durata întregului an, iar din lipsă de personal ori din cauza factorului de sezonalitate, nu pot fi compensate cu timp liber, conducând la o suprasolicitare a salariatului  care, în mod constant, lucrează peste durata normală a timpului de muncă de 8 ore pe zi ṣi de 40 de ore pe săptămână, aṣa cum este definită de art.112 alin.1 din Legea 53/2003”, se arată într-un comunicat semnat de Dragoş Frumosu, preşedintele Sindalimenta.

    Federaţia Naţională a Sindicatelor din Industria Alimentară – SINDALIMENTA cere completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice ṣi a Legii nr. 53/2003 referitoare la Codul muncii.

    Pentru participanţii la sistemul unitar de pensii publice, cele două elemente luate în calcul pentru asigurarea eligibilităţii la acest sistem sunt stagiul de cotizare, conform art.16-19 din Legea 263/2010 ṣi vechimea în muncă  definită de art.16 alin.5 din Legea 53/2003.

    Astfel, veniturile angajaţilor, inclusiv cele din prestarea orelor suplimentare, sunt impozitate conform art.138 din Legea 227/2015, cu modificările ṣi completările ulterioare, cu 25%, dar fară a fi luate  însă în calculul vechimii în muncă.”Considerăm imperios, pentru respectarea principiului echităţii sociale, includerea în baza de calcul pentru stabilirea vechimii în muncă/stagiului de cotizare (conducând la reducerea vârstelor standard de pensionare) a orelor suplimentare fiscalizate, cu atât mai mult cu cât  actualul sistem public de pensii asimilează stagiului de cotizare şi perioadele necontributive, denumite în continuare perioade asimilate conform art.49, alin.1-4, legea 263/2010”.

    Potrivit Sindalimenta, angajatorii care nu-ṣi pot normaliza condiţiile de muncă  sunt obligaţi să-ṣi încadreze personalul în condiţii deosebite sau speciale de muncă (Legea 263/2010, anexele 2 ṣi 3), în mod similar aparând necesară ṣi firească recunoaṣterea suprasolicitării prin prestarea pentru perioade îndelungate de timp ṣi în mod constant a orelor suplimentare, cu impact direct asupra sănatăţii angajaţilor.

    Sindacatele spun că fundamentare unui sistem prin care orele suplimentare să poată fi centralizate la nivel naţional prezintă multiple beneficii.

    Potrivit statisticii publicate de Eurosat, în acest moment România este pe locul 22 din 27 de state membre UE în ceea ce priveşte productivitatea nominală a muncii pe persoană angajată, alături de Grecia, cu o valoare care reprezintă doar 72,9% din media UE calculată la paritatea puterii de cumpărare standard.

  • Schimbări majore la RCA pentru şoferi. Preţurile de acum la RCA vor fi istorie

    În această săptămână a fost depusă la Senat o propunere legislativă conform căreia asigurătorii RCA vor fi obligaţi să nu depăşească tarifele de referinţă ale ASF.

    Propunerea legislativă numărul B536/2021 pentru completarea şi modificarea Legii nr.132 din 31.05.2017 privind asigurarea obligatorie de răspundere civilă auto pentru prejudicii produse terţilor prin accidente de vehicule şi tramvaie, depusă la Senat marţi, 16 noiembrie 2021, vizează rezolvarea problemelor semnalate pe piaţa asigurărilor RCA.

    Astfel se va proceda la stabilirea de către Autoritatea de Supraveghere Financiara, a unui tarif RCA de referinţă aplicat atât persoanelor fizice, cât şi juridice pe care asigură pe care aigurătorii RCA nu au voie să-l depăşească.

    Prezenta propunere legislativă se impune ca necesitate ineluctabilă a timpurilor prezente, relativ la oferirea unei siguranţe pentru cetăţeni, cu privire la obligaţiile ce decurg din încheierea contractelor RCA în contextul actual care a generat o criză a preţurilor în acest domeniu de activitate. Asigurătorul calculează o primă de asigurare astfel încât să se acopere toate obligaţiile ce decurg din încheierea contractelor RCA, fără a depăşi valoarea tarifului de referinţă stabilit de A.S.F, aşa cum este precizat în expunerea de motive.

    De asemenea, iniţiatorul doreşte prin prezenta propunere legislativă, în vederea descurajării asigurătorilor RCA de a majora tarifele percepute asiguraţilor şi totodată pentru realizarea unui sistem stabil şi echitabil pentru asiguraţi, prin sancţionarea cu mărirea amenzii pentru faptele asigurătorilor RCA, de la 50.000 lei la 500.000 lei.

     

     

     

  • Cum ne pot citi autorităţile mesajele de pe WhatsApp, Facebook Messenger sau Telegram. Decizia secretă luată de guvernul Cîţu cu 3 zile înainte să fie demis

    Proiectul de lege pentru transpunerea directivei UE 2018/1972 (Codul european al comunicaţiilor), adoptat de Guvernul Cîţu cu 3 zile înainte de a fi demis de Parlament, introduce, discret, o lărgire a domeniului şi spectrului interceptării comunicaţiilor electronice, inclusiv a accesului la datele de trafic, date de conţinut şi la „conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate”, adică la conţinutul comunicaţiilor realizate prin platforme precum Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire sau Telegram, conform Asociaţiei pentru Tehnologie şi Internet (APTI).

    “Între varianta (proiectului de lege – n. red.) din dezbatere publică şi cea adoptată de guvern apare o nouă adăugire în motivaţie numită „Schimbări legislative relevante pentru domeniul securităţii naţionale”, două definiţii (scrise evident de persoane care nu au lucrat în domeniu, după formulările absolut improprii) şi art 102 inserat într-o zonă care n-are nimic de a face cu subiectul celorlalte 299 de pagini”, notează Bogdan Manolea, preşedintele APTI.
    Cele două articole sună astfel:
    “Art.10^2. — (1) Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP şi furnizorii de servicii de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere au obligaţia să sprijine organele de aplicare a legii şi organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale, în limitele competenţelor acestora, pentru punerea în executare a metodelor de supraveghere tehnică ori a actelor de autorizare dispuse în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii nr. 51/1991 privind securitatea naţională, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv:

    a) să permită interceptarea legală a comunicaţiilor, inclusiv să suporte costurile aferente;

    b) să acorde accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;

    c) să furnizeze informaţiile reţinute sau stocate referitoare la date de trafic, date de identificare a abonaţilor sau clienţilor, modalităţi de plată şi istoricul accesărilor cu momentele de timp aferente;

    d) să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire electronică cu resurse IP, accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.

    (2) Obligaţiile prevăzute la alin. (1) lit. a) – c) se aplică în mod corespunzător şi furnizorilor de reţele sau servicii de comunicaţii electronice.”

    Manolea traduce prevederile din proiect astfel:

    “Furnizorii de servicii de găzduire electronică cu resurse IP” – sunt de fapt aceiaşi cu furnizorii de găzduire web (de fapt, deja reglementaţi în legea 365/2002), care oferă serviciile <<pe teritoriul României>> conform definiţiei nou inventate din art 4 alineatul (1), noul punct 9^5.
    <<Serviciu de comunicaţii interpersonale care nu se bazează pe numere>> – este ce se numea acum câţiva ani „mesagerie instatanee sau mesaje chat” şi practic intra în categoria asta Skype, WhatsApp, Facebook Messanger, Signal, Wire, Telegram sau pentru cei mai nostalgici Yahoo Messanger, AIM, ICQ sau chiar IRC. Atenţie, aceştia nu sunt doar cei care oferă serviciile „ pe teritoriul României”. (cuvânt cheie- indiciu: „tranzitat”)
    <<Organele cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale>>- este aceiaşi terminologie vagă deja declarată neconstituţională în 2008 (şi alte decizii). Oricum nimeni nu este în stare sa facă lista lor, cu atât mai mult cu privire la atribuţiile exacte, legea din 1991 find la fel de vagă şi astăzi.

    Bogdan Manolea susţine că modificările privind interceptările ar trebui să fie realizate prin Codul de Procedură Penală.

    “Aspectele legate de interceptarea legală comunicaţiilor, cu toate garanţiile de rigoare sunt prevăzute de Codul de Procedură Penală (CPP). În mod logic, dacă ar fi vreo problemă sau este nevoie de actualizarea lor s-ar face tot printr-o modificare la acest cod. (indiciu: e o lege organică, greu de modificat).
    Doar că dincolo de a impune obligaţii similare şi unor alte categorii furnizori (care oricum, nu au legătura cu ANCOM) pe unde se plimbă în 2021 conţinutul şi legal, şi ilegal. (poate de discutat, dar atunci ar trebui în CPP şi nu pe şest), textul lărgeşte mult spectrul de acţiuni de interceptări şi acces, pe care CPP nu le prevede. Mă opresc doar la 2 aici:
    <<accesul la conţinutul comunicaţiilor criptate tranzitate în reţelele proprii;>> nu există în CPP.
    Dincolo de faptul ca un furnizor (inclusiv cei de comunicaţii) ar trebui să îşi creeze un sistem de depistare a conţinutului criptat tranzitat, eu cred că ţinta sunt furnizorii care oferă astfel de servicii. Aici sunt 2 variante – fie vor conţinutul decriptat direct de la furnizor sau pentru ca vor să spargă criptarea? (cât de legal, ilegal ar fi, este o altă discuţie) , fie vor conţinutul criptat pentru că vor să obţină/determine partea care are cheia de criptare să o dezvăluie cumva. Astea, ca şi altele din acelaşi spectru ridică nişte subiecte de privacy şi security mult prea complexe pentru a le rezolva în 2 propoziţii.
    Să nu mai zicem că textul Directivei de implementat zice exact pe dos – promovaţi criptarea, nu o subminaţi: „ar trebui promovată de exemplu utilizarea criptării, end-to-end dacă este cazul, şi, dacă este necesar, criptarea ar trebui să fie obligatorie în conformitate cu principiile securităţii şi protejării vieţii private în mod implicit şi din faza de proiectare”
    „să permită, în cazul furnizorilor de servicii de găzduire (…) accesul la propriile sisteme informatice, în vederea copierii sau extragerii datelor existente.”nu există în CPP.
    O terminologie la fel de vagă ca cea din defuncta lege a securităţii cibernetice (declarata neconstituţională în 2015) face ca să ai practic acces la orice conţinut de pe orice server din România în condiţii total neclare.
    Ca să poată probabil să justifice cumva integrarea în această lege, propunerea normativă mai şi creează o obligaţie de înregistrare a acestor noi furnizori la ANCOM, ceea ce contrazice flagrant legislaţia europeană în domeniu (în principal directiva e-commerce, implementată la noi prin legea 365/2002). Dar ce mai contează o obligaţie europeana, când e în joc „securitatea naţională”? Important e că le putem impune să îşi creeze, pe costuri proprii, infrastructura de interceptare şi când vine o hârtie de la „organ” să dea tot”.

  • Consiliului Concurenţei: Anunţarea unor majorări de preţuri poate încălca legea concurenţei

    Consiliul Concurenţei atrage atenţia asociaţiilor profesionale că fiecare companie trebuie să îşi stabilească independent politica comercială, iar anticiparea unui anumit preţ ce ar trebui practicat poate intra sub incidenţa prevederilor legii concurenţei.

    “Organizaţiile profesionale au un rol benefic atât pentru membrii săi cât şi pentru consumatori, informându-i despre evoluţiile industriei, fixând standarde de calitate şi siguranţă pentru serviciile oferite de membrii asociaţi”, spune Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    El atrage atenţia asupra faptului că o asociaţie poate fi considerată răspunzătoare de încălcarea regulilor de concurenţă atunci când deciziile, recomandările sau orice altă activitate întreprinsă de aceasta influenţează comportamentul companiilor, afectând concurenţa dintre ele

    “Dacă în cadrul întâlnirilor ale asociaţiei, companiile se înţeleg să implementeze un comportament concertat, practica poate fi sancţionată din perspectiva regulilor de concurenţă naţionale sau comunitare”.

    De altfel, atât Consiliul Concurenţei din România, cât şi Comisia Europeană şi instanţele comunitare au instrumentat o serie de cazuri de carteluri care s-au bazat, printre altele, pe acest tip de mecanisme.

  • Anunţul făcut de ANAF. Mişcarea fulger făcută de Fisc începând de astăzi la care nimeni nu se aştepta

    Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) va pune la dispoziţia contribuabililor începând de luni, 22 noiembrie 2021, un nou serviciu de comunicare prin care va oferi asistenţă contribuabililor, conform unui comunicat recent al instituţiei.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală lansează CHAT, un nou serviciu electronic disponibil pe www.anaf.ro.

    Serviciul se află în fază de testare până la sfârşitul anului şi poate fi accesa la următorul link https://www.anaf.ro/anaf/internet/ANAF/contact/call_center.

    Prin intermediul serviciului de CHAT contribuabilii pot beneficia de asistenţă în vederea accesării serviciilor disponibile pe portalul instituţional. În situaţia în care contribuabilii doresc alte informaţii decât cele cu privire la serviciile disponibile pe portalul ANAF, aceştia sunt rugaţi să apeleze la celelalte modalităţi de acordare a asistenţei, cum ar fi Call Center ANAF.

    “Viziunea ANAF este aceea de a deveni o administraţie inovatoare şi eficientă, capabilă să răspundă provocărilor mediului extern, care să ofere servicii noi şi adaptate diferitelor categorii de contribuabili şi care să faciliteze conformarea fiscală voluntară”, mai scrie în comunicatul recent al ANAF.

     

  • Proiect de lege în Finlanda. Diferenţele salariale dintre femei şi bărbaţi să fie eliminate

    Finlanda publică deja venitul impozabil al fiecărui cetăţean, un eveniment care creează o frenezie anuală în mass-media. Acest fapt a dus la o serie de contestaţii legate de politicile de confidenţialitate. Dar datele fiscale nu oferă o imagine completă, aşă că acum guvernul de coaliţie de centru-stânga al ţării vrea să ducă mai departe mandatul de transparenţă pentru a reduce diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi, relatează Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

    O nouă lege propusă, potrivit unui raport Reuters, ar permite lucrătorilor care suspectează discriminari bazate pe gen să aibă acces la o dezvăluire completă a veniturilor colegilor, astfel încât să poată contesta orice disparitate. Dacă va fi adoptat, experimentul finlandez va fi urmărit îndeaproape şi de alte ţări. Cu toate acestea „studenţii” acestui experiment ar trebui să procedeze cu prudenţă; adesea, legile menite să îndeplinescă obiective sensibile au consecinţe nedorite.

    Subiectul asigurării unui salariu egal pentru o muncă egală a fost dezbătut de-a lungul anilor în cărţi, articole academice şi proiecte de lege. Există, în general, două tipuri de soluţii: cele care necesită decizii de cheltuieli publice şi cele care încearcă să elimine părtinirea prin transparenţă.

    În primul rând se discută o serie de remedieri sistemice, cum ar fi salariile minime mai mari (deoarece femeile tind să ocupe în mod disproporţionat poziţii cu salarii mici), zilele de boală plătite sau concediile de maternitate mai bine remunerate, astfel încât femeile să nu fie dezavantajate în cariera lor. Deoarece femeile deţin o parte disproporţionată din îngrijirea copiilor şi îngrijirea la domiciliu, chiar şi în epoca noastră mai iluminată, eşecul de a pune în aplicare sprijinul duce adesea la dezavantaje mai mari faţă de omologii bărbaţi. Deloc surprinzător, aceste remedieri tind să creeze societăţi mai echilibrate.

    Finlanda bifează deja majoritatea căsuţelor din primul set de remedieri. Statul are unele dintre cele mai generoase politici de concediu parental (140 de zile de concendiu plătit pentru fiecare părinte după naşterea copilui, ceea ce reduce „pedeapsa pentru maternitate”, deşi femeile iau mai mult concediu decât bărbaţii). În 2020, Finlanda a fost clasată pe locul trei în topul Forului Economic Mondial al celor mai echitabile state.

    Şi totuşi, ţara se numără printre ultimele state din UE în ceea ce priveşte diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi. Femeile au câştigat cu peste 17% mai puţin decât bărbaţii în 2020, plasând Finlanda aproape de partea de jos a listei ţărilor OECD (The Organisation for Economic Co-operation and Development) în ceea ce priveşte egalitatea salarială. Acest lucru ridică câteva întrebări despre cât de importantă este cu adevărat diferenţa de salarii atunci când vine vorba de egalitatea de gen.

    Al doilea tip de soluţie este transparenţa salarială, astfel încât lucrătorii să aibă monedă de negociere şi să aibă recurs în cazurile de discriminare. Este greu să lupţi pentru o remuneraţie corectă când nu ai idee ce fac colegii tăi. Spre exemplu, Norvegia, o ţară care are scoruri ridicate la egalitatea de gen, face publice toate declaraţiile fiscal şi are, de asemenea, una dintre cele mai mici diferenţe salariale de gen dintre toate ţările avansate.

    În martie, Comisia Europeană a introdus o propunere de directive care ar cere firmelor cu peste 250 de angajaţi să-şi raporteze public diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi, să ţină evidenţa internă asupra disparităţilor şi să abordeze orice diferenţe de peste 5% nejustificabile din motive neutre din punct de vedere al genului. Legea propusă de Finlanda, desigur, merge mult mai departe.

    Într-o judecată de remunerare pot intra mulţi factori, inclusiv experienţa, productivitatea, domeniile de expertiză sau contribuţia persoanei la dinamica unei echipe, potenţialul de creştere sau adaptabilitatea. Uneori, diferenţele salariale sunt circumstanţiale mai degrabă decât un rezultat al părtinirii şi nu sunt uşor de remediat în limitele bugetare fără a pierde angajaţi valoroşi.

  • Proiect de lege în Finlanda. Diferenţele salariale dintre femei şi bărbaţi să fie eliminate

    Finlanda publică deja venitul impozabil al fiecărui cetăţean, un eveniment care creează o frenezie anuală în mass-media. Acest fapt a dus la o serie de contestaţii legate de politicile de confidenţialitate. Dar datele fiscale nu oferă o imagine completă, aşă că acum guvernul de coaliţie de centru-stânga al ţării vrea să ducă mai departe mandatul de transparenţă pentru a reduce diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi, relatează Bloomberg, citat de Ziarul Financiar.

    O nouă lege propusă, potrivit unui raport Reuters, ar permite lucrătorilor care suspectează discriminari bazate pe gen să aibă acces la o dezvăluire completă a veniturilor colegilor, astfel încât să poată contesta orice disparitate. Dacă va fi adoptat, experimentul finlandez va fi urmărit îndeaproape şi de alte ţări. Cu toate acestea „studenţii” acestui experiment ar trebui să procedeze cu prudenţă; adesea, legile menite să îndeplinescă obiective sensibile au consecinţe nedorite.

    Subiectul asigurării unui salariu egal pentru o muncă egală a fost dezbătut de-a lungul anilor în cărţi, articole academice şi proiecte de lege. Există, în general, două tipuri de soluţii: cele care necesită decizii de cheltuieli publice şi cele care încearcă să elimine părtinirea prin transparenţă.

    În primul rând se discută o serie de remedieri sistemice, cum ar fi salariile minime mai mari (deoarece femeile tind să ocupe în mod disproporţionat poziţii cu salarii mici), zilele de boală plătite sau concediile de maternitate mai bine remunerate, astfel încât femeile să nu fie dezavantajate în cariera lor. Deoarece femeile deţin o parte disproporţionată din îngrijirea copiilor şi îngrijirea la domiciliu, chiar şi în epoca noastră mai iluminată, eşecul de a pune în aplicare sprijinul duce adesea la dezavantaje mai mari faţă de omologii bărbaţi. Deloc surprinzător, aceste remedieri tind să creeze societăţi mai echilibrate.

    Finlanda bifează deja majoritatea căsuţelor din primul set de remedieri. Statul are unele dintre cele mai generoase politici de concediu parental (140 de zile de concendiu plătit pentru fiecare părinte după naşterea copilui, ceea ce reduce „pedeapsa pentru maternitate”, deşi femeile iau mai mult concediu decât bărbaţii). În 2020, Finlanda a fost clasată pe locul trei în topul Forului Economic Mondial al celor mai echitabile state.

    Şi totuşi, ţara se numără printre ultimele state din UE în ceea ce priveşte diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi. Femeile au câştigat cu peste 17% mai puţin decât bărbaţii în 2020, plasând Finlanda aproape de partea de jos a listei ţărilor OECD (The Organisation for Economic Co-operation and Development) în ceea ce priveşte egalitatea salarială. Acest lucru ridică câteva întrebări despre cât de importantă este cu adevărat diferenţa de salarii atunci când vine vorba de egalitatea de gen.

    Al doilea tip de soluţie este transparenţa salarială, astfel încât lucrătorii să aibă monedă de negociere şi să aibă recurs în cazurile de discriminare. Este greu să lupţi pentru o remuneraţie corectă când nu ai idee ce fac colegii tăi. Spre exemplu, Norvegia, o ţară care are scoruri ridicate la egalitatea de gen, face publice toate declaraţiile fiscal şi are, de asemenea, una dintre cele mai mici diferenţe salariale de gen dintre toate ţările avansate.

    În martie, Comisia Europeană a introdus o propunere de directive care ar cere firmelor cu peste 250 de angajaţi să-şi raporteze public diferenţa de remunerare între femei şi bărbaţi, să ţină evidenţa internă asupra disparităţilor şi să abordeze orice diferenţe de peste 5% nejustificabile din motive neutre din punct de vedere al genului. Legea propusă de Finlanda, desigur, merge mult mai departe.

    Într-o judecată de remunerare pot intra mulţi factori, inclusiv experienţa, productivitatea, domeniile de expertiză sau contribuţia persoanei la dinamica unei echipe, potenţialul de creştere sau adaptabilitatea. Uneori, diferenţele salariale sunt circumstanţiale mai degrabă decât un rezultat al părtinirii şi nu sunt uşor de remediat în limitele bugetare fără a pierde angajaţi valoroşi.

  • Începând cu anul viitor, elevii din România vor avea două materii noi în programa şcolară

    Şeful statului a promulgat un proiect de lege care propunea introducerea cursurilor de educaţie financiară şi de educaţie juridică în programa şcolară începând cu anul şcolar viitor.

    Proiectul de lege prevedea modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale nr.1/2011 cu modificările şi completările ulterioare. Proiectul de lege a fost promulgat de către şeful statului în data de 16 noiembrie 2021 prin Decretul nr. 1113/16/11/2021 şi a devenit Legea nr. 273/16/11/2021.

    Conform documentului oficial, cursul de competenţe antreprenoriale va deveni cursul de competenţe antreprenoriale, financiare şi juridice.

    Potrivit Asociaţiei Vedem Just, propunerea legislativă depusă la începutul anului în Parlament a vizat iniţial doar introducerea educaţiei antreprenoriale şi financiare, iar Camera Deputaţilor l-a adoptat în această formă pe 7 septembrie 2021. În Comisia pentru învăţământ, tineret şi sport de la Senat s-a introdus un amendament cu privire la educaţia juridică.

    Asociaţia mai sublinia că educaţia juridică se studiază în prezent ca opţional în curriculum la decizia şcolii de 6.900 de elevi din 122 unităţi şcolare situate în 33 de judeţe şi este predată de către 138 de profesori instruiţi de Vedem Just.

    Legea va intra în vigoare după ce va fi publicată în Monitorul Oficial.