BusinessMagazin

Tag: Kremlin

  • Polonia se opune găştii de motociclişti ai lui Putin – feţele nevăzute ale conflictului ruso-european – FOTO+VIDEO

    Lupii Nopţii au plecat din Moscova pe 25 aprilie, dar drumul lor s-a oprit două zile mai târziu, când grănicerii polonezi s-au opus intrării lor în Polonia. Alexandrer Zoldostanov, liderul grupării, este o celebritate în Rusia şi un prieten al lui Vladimir Putin. Preşedintele rus a folosit grupul de motociclişti pentru a-şi întări propria imagine “macho”. Lupii nopţii au susţinut anexarea Crimeii de către Rusia, patrulând pe străzi şi clamând că “oriunde sunt Lupii nopţii, acolo este Rusia”, iar un an mai târziu Zoldostanov “descoperea” cât de fericiţi sunt locuitorii din Sevastopol după schimbare.

    O asemenea atitudine ar putea stârni resentimente puternice în Polonia, care a trăit ocupaţia Armatei Roşii în război. Media polonează a prezentat pe larg intenţiile grupului de motociclişti, social media i-a denumit bandiţi pe aceştia, iar Executivul polonez a definit acţiunea Lupilor drept o provocare; pe 24 aprilie ministerul de externe polonez a emis o notă diplomatică către guvernul rus, care anunţa interzicerea intrării grupului pe teritoriul polonez.

    În ciuda interdicţiei, membrii grupării au încercat să treacă graniţa în grupuri mici. Un grup de zece motociclişti a fost oprit la punctul de control Brest, în Belarus, şi după discuţii intense li s-a refuzat intrarea.

    Drumul grupului de motociclişti trebuia să treacă prin Belarus, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria şi să se termine la Berlin. Autorităţile germane par să respingă ideea călătoriei: “Nu este o acţiune ilegală în sine”, spus un purtător de cuvât al ministerului german de externe.

    “Suţinem libertatea de exprimare şi dreptul de asociere, dar am decis că unii dintre liderii Lupilor Nopţii nu urmăresc scopuri legitime”, a adugat acesta. Manifestările grupării de motociclişti în privinţa anexării peninsulei Crimeea sunt o dovadă, a spus purtătorul de cuvânt.
    Motocicliştii au anunţat că vor continua drumul pe rute alternative.

  • Polonia se opune găştii de motociclişti ai lui Putin – feţele nevăzute ale conflictului ruso-european – FOTO+VIDEO

    Lupii Nopţii au plecat din Moscova pe 25 aprilie, dar drumul lor s-a oprit două zile mai târziu, când grănicerii polonezi s-au opus intrării lor în Polonia. Alexandrer Zoldostanov, liderul grupării, este o celebritate în Rusia şi un prieten al lui Vladimir Putin. Preşedintele rus a folosit grupul de motociclişti pentru a-şi întări propria imagine “macho”. Lupii nopţii au susţinut anexarea Crimeii de către Rusia, patrulând pe străzi şi clamând că “oriunde sunt Lupii nopţii, acolo este Rusia”, iar un an mai târziu Zoldostanov “descoperea” cât de fericiţi sunt locuitorii din Sevastopol după schimbare.

    O asemenea atitudine ar putea stârni resentimente puternice în Polonia, care a trăit ocupaţia Armatei Roşii în război. Media polonează a prezentat pe larg intenţiile grupului de motociclişti, social media i-a denumit bandiţi pe aceştia, iar Executivul polonez a definit acţiunea Lupilor drept o provocare; pe 24 aprilie ministerul de externe polonez a emis o notă diplomatică către guvernul rus, care anunţa interzicerea intrării grupului pe teritoriul polonez.

    În ciuda interdicţiei, membrii grupării au încercat să treacă graniţa în grupuri mici. Un grup de zece motociclişti a fost oprit la punctul de control Brest, în Belarus, şi după discuţii intense li s-a refuzat intrarea.

    Drumul grupului de motociclişti trebuia să treacă prin Belarus, Polonia, Cehia, Slovacia, Austria şi să se termine la Berlin. Autorităţile germane par să respingă ideea călătoriei: “Nu este o acţiune ilegală în sine”, spus un purtător de cuvât al ministerului german de externe.

    “Suţinem libertatea de exprimare şi dreptul de asociere, dar am decis că unii dintre liderii Lupilor Nopţii nu urmăresc scopuri legitime”, a adugat acesta. Manifestările grupării de motociclişti în privinţa anexării peninsulei Crimeea sunt o dovadă, a spus purtătorul de cuvânt.
    Motocicliştii au anunţat că vor continua drumul pe rute alternative.

  • Vladimir Putin a eliberat din funcţii oficiali de la Kremlin, pe fondul zvonurilor privind dispute

    Demiterile intervin la mai puţin de o lună de la asasinarea lui Boris Nemţov, unul dintre liderii opoziţiei ruse, o situaţie care a amplificat tensiunile între facţiunile din jurul preşedintelui Rusiei.

    Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a anunţat eliberarea din funcţie a lui Oleg Morozov, 61 de ani, şeful departamentului prezidenţial pentru Afaceri interne. În locul lui a fost numită Tatiana Voronova.

    De asemenea, a fost semnat decretul de eliberare din funcţie a lui Sergei Bolhovitin, şeful Departamentului prezidenţial pentru Cooperarea internaţională. Succesorul lui Bolhovitin nu a fost anunţat.

    Speculaţiile privind amplificarea disputelor în anturajul lui Vladimir Putin sunt întreţinute şi de absenţa liderului rus din spaţiul public zece zile, până săptămâna trecută.

  • Asasinarea lui Boris Nemţov dezvăluie tensiunile dintre taberele de la Kremlin

    Nicio persoană din exterior nu poate şti cu siguranţă ce se întâmplă în spatele zidurilor de cărămidă roşie ale Kremlinului, dar unii dintre asociaţii lui Nemţov susţin că împuşcarea lui este folosită de unul dintre grupuri pentru a-i trimite un mesaj lui Putin că este nemulţumit şi că vrea să fie luat în seamă.

    Acest lucru ar reprezenta o provocare pentru bazele sistemului vechi de 15 ani al lui Putin, construit o piramidă de putere rigidă şi pe prezumţia unei loialităţi de nezdruncinat.

    “Cred că Putin, chiar foarte sincer, a fost tulburat şi chiar înspăimântat”, a declarat Vadim Prohorov, avocatul lui Nemţov, despre orele de după asasinatul din 27 februarie.

    “Pentru că poţi face acest lucru în apropierea Kremlinului, atunci nu este posibil să o faci şi pe drumul urmat de coloana oficială (prezidenţială)?”, a declarat el pentru Reuters.

    Alimentând zvonurile care circulă la Moscova, Putin şi-a anulat în această săptămână o vizită în Kazahstan fără alte explicaţii. Un oficial kazah a declarat că Putin este bolnav, în timp ce Kremlinul susţine că este sănătos şi lucrează ca de obicei.

    Cine sunt cei din taberele implicate în această rivalitate sau dacă această rivalitate există, este imposibil de stabilit cu exactitate pentru că nimeni nu a recunoscut public vreo divergenţă serioasă.

    Analiştii atrag atenţia asupra semnelor de tensiune dintre puternicul lider al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, pe de o parte, şi agenţiile de securitate ale statului rus, pe de altă parte.

    Cronologia evenimentelor la 13 zile după asasinarea lui Nemţov este o sumă de relatări conflictuale şi mesaje confuze, de la diferite instituţii media. Această imagine contrastează cu gestionarea meticuloasă asociată de obicei cu Kremlinul.

    Kadîrov avansează teoria că Nemţov a fost ucis de un grup de islamişti pentru că a apărat public Charlie Hebdo, săptămânalul francez atacat de militanţi în ianuarie pentru că a publicat caricaturi ale Profetului Mahomed.

    Această versiune a fost contrazisă de dovezile publicate în presa rusă. Un ziar susţine că Dadaiev îl supraveghea pe Nemţov cu luni înainte de atacul din 7 ianuarie asupra Charlie Hebdo.

    Versiunea lui Kadîrov asupra evenimentelor nu a fost susţinută nici de anchetatori. Ei au refuzat să comenteze în legătură cu presupusele motive ale celor doi bărbaţi pe care i-au acuzat în acest dosar sau despre cele trei persoane reţinute dar care nu au fost puse sub acuzare.

    Suspecţii aflaţi în detenţie sunt din Cecenia musulmană, dar acest lucru nu îi face islamişti. Există numeroase cazuri în care poliţia a acuzat cecenii că acţionează ca mercenari în comiterea unor asasinate.

    De obicei, atunci când un subiect este important pentru Kremlin, oficialii sunt meticuloşi în a se asigura că presa oficială urmăreşte strict aceeaşi linie, potrivit jurnaliştilor ruşi care s-au confruntat cu acest tratament.

    Serghei Şarov-Delaunai, un consilier al lui Nemţov, a declarat că el are mai multe teorii în legătură cu motivul crimei, dar unul este că aceasta face parte dintr-o luptă de putere internă.

    “Ar putea fi unele grupuri în cadrul autorităţilor care încearcă să pună presiune pe Putin, să îşi consolideze poziţia şi să forţeze scenarii chiar mai radicale”, a declarat el pentru Reuters.

    Kadîrov îşi declară oficial loialitatea faţă de Putin dar reprezintă şi un risc pentru el. Kadîrov a reprimat insurgenţa împotriva Moscovei în Cecenia, ajutându-l pe Putin să îşi consolideze puterea. În schimb, Putin i-a oferit un grad ridicat de autonomie pentru a-şi conduce regiunea după cum doreşte. Înţelegerea a fost până în prezent un succes pentru ambii oficiali, dar unii observatori susţin că Ramzan Kadîrov îşi depăşeşte atribuţiile.

    “Dacă Putin îl poate pune la punct pe Kadîrov, atunci acest lucru îi va consolida poziţia în anturajul său, în timp ce are mare nevoie de acest lucru”, a declarat Gheorghi Satarov, consilier al fostului preşedinte Boris Elţîn.

    Există şi indicii că aliaţii naţionalişti ai lui Putin, printre care se numără şi oficiali din Guvern, sunt divizaţi.

    În timp ce intervenţia lui Putin în Ucraina a înfuriat Occidentul, pentru unii dintre cei de acasă el nu a mers suficient de departe.

    Mulţi vor ca Rusia să ajute la extinderea teritoriului deţinut de separatiştii din sud-estul Ucrainei, pentru a include în întregime regiunile Lugansk şi Doneţk.

  • Asasinarea lui Boris Nemţov dezvăluie tensiunile dintre taberele de la Kremlin

    Nicio persoană din exterior nu poate şti cu siguranţă ce se întâmplă în spatele zidurilor de cărămidă roşie ale Kremlinului, dar unii dintre asociaţii lui Nemţov susţin că împuşcarea lui este folosită de unul dintre grupuri pentru a-i trimite un mesaj lui Putin că este nemulţumit şi că vrea să fie luat în seamă.

    Acest lucru ar reprezenta o provocare pentru bazele sistemului vechi de 15 ani al lui Putin, construit o piramidă de putere rigidă şi pe prezumţia unei loialităţi de nezdruncinat.

    “Cred că Putin, chiar foarte sincer, a fost tulburat şi chiar înspăimântat”, a declarat Vadim Prohorov, avocatul lui Nemţov, despre orele de după asasinatul din 27 februarie.

    “Pentru că poţi face acest lucru în apropierea Kremlinului, atunci nu este posibil să o faci şi pe drumul urmat de coloana oficială (prezidenţială)?”, a declarat el pentru Reuters.

    Alimentând zvonurile care circulă la Moscova, Putin şi-a anulat în această săptămână o vizită în Kazahstan fără alte explicaţii. Un oficial kazah a declarat că Putin este bolnav, în timp ce Kremlinul susţine că este sănătos şi lucrează ca de obicei.

    Cine sunt cei din taberele implicate în această rivalitate sau dacă această rivalitate există, este imposibil de stabilit cu exactitate pentru că nimeni nu a recunoscut public vreo divergenţă serioasă.

    Analiştii atrag atenţia asupra semnelor de tensiune dintre puternicul lider al Ceceniei, Ramzan Kadîrov, pe de o parte, şi agenţiile de securitate ale statului rus, pe de altă parte.

    Cronologia evenimentelor la 13 zile după asasinarea lui Nemţov este o sumă de relatări conflictuale şi mesaje confuze, de la diferite instituţii media. Această imagine contrastează cu gestionarea meticuloasă asociată de obicei cu Kremlinul.

    Kadîrov avansează teoria că Nemţov a fost ucis de un grup de islamişti pentru că a apărat public Charlie Hebdo, săptămânalul francez atacat de militanţi în ianuarie pentru că a publicat caricaturi ale Profetului Mahomed.

    Această versiune a fost contrazisă de dovezile publicate în presa rusă. Un ziar susţine că Dadaiev îl supraveghea pe Nemţov cu luni înainte de atacul din 7 ianuarie asupra Charlie Hebdo.

    Versiunea lui Kadîrov asupra evenimentelor nu a fost susţinută nici de anchetatori. Ei au refuzat să comenteze în legătură cu presupusele motive ale celor doi bărbaţi pe care i-au acuzat în acest dosar sau despre cele trei persoane reţinute dar care nu au fost puse sub acuzare.

    Suspecţii aflaţi în detenţie sunt din Cecenia musulmană, dar acest lucru nu îi face islamişti. Există numeroase cazuri în care poliţia a acuzat cecenii că acţionează ca mercenari în comiterea unor asasinate.

    De obicei, atunci când un subiect este important pentru Kremlin, oficialii sunt meticuloşi în a se asigura că presa oficială urmăreşte strict aceeaşi linie, potrivit jurnaliştilor ruşi care s-au confruntat cu acest tratament.

    Serghei Şarov-Delaunai, un consilier al lui Nemţov, a declarat că el are mai multe teorii în legătură cu motivul crimei, dar unul este că aceasta face parte dintr-o luptă de putere internă.

    “Ar putea fi unele grupuri în cadrul autorităţilor care încearcă să pună presiune pe Putin, să îşi consolideze poziţia şi să forţeze scenarii chiar mai radicale”, a declarat el pentru Reuters.

    Kadîrov îşi declară oficial loialitatea faţă de Putin dar reprezintă şi un risc pentru el. Kadîrov a reprimat insurgenţa împotriva Moscovei în Cecenia, ajutându-l pe Putin să îşi consolideze puterea. În schimb, Putin i-a oferit un grad ridicat de autonomie pentru a-şi conduce regiunea după cum doreşte. Înţelegerea a fost până în prezent un succes pentru ambii oficiali, dar unii observatori susţin că Ramzan Kadîrov îşi depăşeşte atribuţiile.

    “Dacă Putin îl poate pune la punct pe Kadîrov, atunci acest lucru îi va consolida poziţia în anturajul său, în timp ce are mare nevoie de acest lucru”, a declarat Gheorghi Satarov, consilier al fostului preşedinte Boris Elţîn.

    Există şi indicii că aliaţii naţionalişti ai lui Putin, printre care se numără şi oficiali din Guvern, sunt divizaţi.

    În timp ce intervenţia lui Putin în Ucraina a înfuriat Occidentul, pentru unii dintre cei de acasă el nu a mers suficient de departe.

    Mulţi vor ca Rusia să ajute la extinderea teritoriului deţinut de separatiştii din sud-estul Ucrainei, pentru a include în întregime regiunile Lugansk şi Doneţk.

  • Asasinarea lui Boris Nemţov continuă seria de crime care vizează criticii Kremlinului – GALERIE FOTO

    Boris Nemţov, în vârstă de 55 de ani şi o figură carismatică a politicii ruse, s-a remarcat în timpul fostului preşedinte rus Boris Elţîn şi a devenit un critic înverşunat al preşedintelui Vladimir Putin. El a fost împuşcat mortal de persoane necunoscute, în noaptea de vineri spre sâmbătă, în apropierea Kremlinului.

    “Aceasta este una dintre ultimele asasinări ale unor persoane care au criticat autorităţile din Rusia în ultimii ani. Nu ştim, bineînţeles, cine a făcut acest lucru sau de ce, dar cu siguranţă va trimite un mesaj îngrozitor persoanelor care luptă pentru aceeaşi cauză pentru care a luptat Nemţov”, remarcă reporterul New York Times Peter Baker, pentru CNN.

    Jurnalistul consideră că este posibil ca această crimă să nu aibă totuşi o conexiune politică: “În Rusia există mai multe niveluri, lucruri pe care nu le vedem. Nu putem exclude (un motiv despre care noi nu ştim). Dar chiar dacă nu este o lovitură politică, acest asasinat are ramificaţii politice puternice”.

    Asasinarea liderului opoziţiei ruse este ultima dintr-o serie de crime comise în ultimii ani şi care au vizat critici ai preşedintelui rus Vladimir Putin, unii dintre aceştia fiind ucişi cu cruzime.

    Unul dintre cele mai proeminente astfel de asasinate a fost cel al jurnalistei Anna Politkovskaia, la 7 octombrie 2006, chiar în ziua în care Vladimir Putin sărbătorea împlinirea a 54 de ani.

    Politkovskaia, unul dintre puţinii jurnalişti ruşi care au denunţat abuzurile din timpul şi de după războiul din Cecenia, a fost ucisă în holul clădirii din Moscova în care locuia. Ea lucra pentru publicaţia Novaia Gazeta.

    Organizatorul şi executantul asasinării jurnalistei Anna Politovskaia au fost condamnaţi în iunie 2014 la închisoare pe viaţă de un tribunal din Moscova, în timp ce trei dintre complicii acestora au primit pedepse cuprinse între 12 şi 20 de ani de închisoare. Rustam Mahmudov a fost declarat vinovat că a tras asupra jurnalistei în momentul intrării în imobilul în care locuia, în timp ce Lom-Ali Gaitukaev, unchiul asasinului, a fost identificat drept organizatorul atentatului. De asemenea, tribunalul l-a condamnat la 20 de ani de închisoare pe poliţistul Serghei Hagikurbanov, găsit vinovat pentru participare la pregătirea asasinatului. Cei doi fraţi ai atacatorului, Ibragim şi Djabrail Mahmudov, acuzaţi că au supravegheat-o pe Anna Politovskaia şi l-au avertizat pe fratele lor în momentul sosirii, au primit pedepse de 12, respectiv 14 ani de închisoare. Ancheta nu a reuşit însă identificarea unor eventuale persoane care să fi comandat asasinatul.

    Asasinarea jurnalistei a fost urmată de alte crime.

    În noiembrie 2006, Aleksandr Litvinenko, un transfug din serviciile secrete ruse (FSB) care colabora cu serviciul britanic de informaţii externe MI6, a murit la Londra, la vârsta de 43 de ani, după ce a fost otrăvit cu poloniu-210, o substanţă radioactivă extrem de toxică şi aproape nedectabilă. El a fost prima victimă a unui “asasinat radioactiv”.

    Într-o scrisoare sfâşietoare şi plină de furie, redactată pe patul de moarte, Litvinenko l-a acuzat pe Vladimir Putin că a ordonat asasinarea sa, o acuzaţie pe care Kremlinul a respins-o de fiecare dată.

    “Puteţi reuşi să reduceţi la tăcere un om, dar nemulţumirea protestelor din întreaga lume vă va răsuna în urechi tot restul vieţii, domnule Putin”, le-a dictat el poliţiştilor care au venit să îi ia depoziţia.

    La doi ani după asasinarea Annei Politkovskaia, jurnalistul rus Mihail Beketov a fost victima unei agresiuni violente, în urma căreia a devenit hemiplegic, după mai multe luni petrecute în comă, având amputate câteva degete şi un picior şi fiind incapabil să vorbească.

    Redactor-şef al unei publicaţii din Himki, un oraş de la periferia moscovită, Beketov, care a lansat o serie de acuzaţii de corupţie la adresa proiectului controversat de construire a unei autostrăzi, apărat de administraţia locală, a decedat în aprilie 2013, la vârsta de 55 de ani.

    În ianuarie 2009, avocatul Stanislav Markelov, în vârstă de 34 de ani, şi jurnalista Anastasia Baburova, în vârstă de 25 de ani, care lucra pentru bisăptămânalul Novaia Gazeta, au fost împuşcaţi mortal în centrul capitalei ruse.

    Stanislav Markelov a fost ucis imediat după ce a denunţat într-o conferinţă de presă eliberarea fostului colonel rus Iuri Budanov, condamnat la zece ani de închisoare, în 2003, pentru că sugrumase o tânără de origine cecenă în vârstă de 18 ani. Jurnalista a fost rănită în timp ce încerca să îl oprească pe agresor şi a murit la spital. Ea era stagiară la Novaia Gazeta, pentru care a lucrat şi Anna Politkovskaia, şi scrisese numeroase articole vizând problemele de rasism şi ultranaţionalism din Rusia.

    Într-un interviu acordat în martie 2009, preşedintele rus de atunci Dmitri Medvedev recunoştea că în Rusia au loc asasinate politice, în urma mai multor crime neelucidate comise la Moscova, ale căror victime au fost mai mulţi jurnalişti. “Nu cred că este vorba în toate cazurile de acţiuni politice. Dar în unele situaţii este posibil să fie vorba despre răzbunare politică, sunt absolut sigur”, afirma el.

    În iulie 2009, Natalia Estemirova, care reprezenta organizaţia neguvernamentală Memorial în Cecenia şi lupta împotriva abuzurilor comise de autorităţile acestei republici instabile din Caucazul de Nord, a fost răpită şi ucisă în Caucazul rusesc.

    Trupul Nataliei Estemirova a fost găsit într-o pădure din apropiere de Nazran, principalul oraş din Inguşetia, cu urme de gloanţe. Aceasta era o apropiată a jurnalistei Anna Politkovskaia şi unul dintre puţinii critici ai execuţiilor din Cecenia în timpul celor două conflicte între forţele separatiste şi armata rusă, după dezmembrarea URSS.

    După o perioadă de acalmie, în martie 2013, opozantul rus Boris Berezovski, în vârstă de 67 de ani, care era exilat în capitala britanică din 2000, a fost găsit mort în reşedinţa sa din Ascot, un oraş situat la aproximativ 60 de kilometri sud-vest de Londra. În urma autopsiei s-a stabilit că probabila cauză a morţii este spânzurarea, iar medicul legist nu a găsit nicio urmă de agresiune. Apropiaţi ai lui Berezovski au susţinut însă că suspectează că a fost vorba despre un asasinat.

    Fostă eminenţă gri a Kremlinului în timpul lui Boris Elţîn, căzut în dizgraţie odată cu preluarea puterii de către Vladimir Putin, Berezovski obţinuse statutul de refugiat politic în Marea Britanie în 2003. Moscova a cerut Londrei în mai multe rânduri, dar fără succes, extrădarea acestui om de afaceri controversat, inculpat în Rusia pentru că a făcut apel la o lovitură de stat. El era vizat de numeroase anchete în Rusia, ultima datând din mai, după ce le-a propus o recompensă celor care “îl vor aresta pe periculosul criminal Putin”.

  • Serviciile secrete occidentale: disensiuni la vârful conducerii Rusiei faţă de acţiunile Kremlinului

    “Liderii de la Moscova urmăresc în mod clar să se impună mod diferit, nu doar în estul Europei, ci în Europa în general şi în faţa SUA”, a declarat şeful forţelor armate americane la un forum Aspen de securitate, noteaza EUObserver.


    Publicaţia scrie că o parte dintre diplomaţii europeni sperau ca tragedia prăbuşirii avionului MH17 îl va determina pe Putin să încheie aventura în Ucraina, însa alţii se tem că acest conflict va exploda în august, când observatorii internaţionali vor pleca din zonă, iar planurile de expansiune ale Rusiei vor continua.

    Citeşte pe adevarul.ro de ce s-ar putea afla Putin pe drumul spre pierzanie


     

  • Cei mai puternici baroni ai ţiţeiului din întreaga lume. Ce rol pot juca ei în ecuaţia legată de gazele ruseşti? – FOTO

    1. Charles şi David Koch (cu o avere cumulată de 68 de miliarde de dolari)
    Mare parte a averii lor a fost moştenită de la tatăl lor, Fred Koch, dar cei doi oameni de afaceri au făcut dovada unui ascuţit spirit antreprenorial.
    Koch Industries şi-a câştigat renumele în domeniul tehnicii de rafinare a petrolului, dar cei doi fraţi au diversificat activitatea grupului care are acum în portofoliu rafinării şi fabrici de prelucrare a compuşilor chimici, precum polimerii.
    Astfel, Koch Industries este acum a doua companie privată ca rulaje din SUA, după Cargill. Cea mai importantă dintre filialelel sale, Flint Hill Resources, rafinează anual peste 300 de milioane de barili de petrol.

    2. Mukesch Ambani (21,5 miliarde de dolari)
    Indianul a început să-şi clădească imperiul plecând de la industria textilă, iar în tip a creat o divizie, Reliance Industries, care a avut o evoluţie spectaculoasă din 2008 încoace. El are în proprietate cea mai mare rafinărie din lume, plasată în Gujarat, India, cu o capacitate de 1,24 de barili pe zi.
    Cu toate acestea, evoluţia companiei nu a fost pe placul actualului guvern indian, care a amendat compania cu 579 milioane de dolari, pentru nerespectarea unor regului în ce priveşte angajamentele sale în privinţa exploatării de gaze în Inida.

    3. Viktor Vekselberg (17,2 miliarde de dolari)
    Mogulul rus este unul dintre apropiaţii lui Vladimir Putin şi şi-a câştigat averea ”de început” în domeniul prelucrării aluminiului, fiind unul dintre primii antreprenori de succes din Rusia. A fost unul dintre fondatorii Siberian-Urals Aluminum Company şi a câştigat bani frumoşi în momentul în care compania a fost absorbită de RUSAL, cea mai mare companie rusească din acest domeniu.
    Vekselberg este pasionat de ouă Fabergé, având 15 astfel de piese la o valoare estimată de 100 de milioane de dolari.

    4. Mikhail Fridman (16,5 miliarde de dolari)
    Un înţelept a spus odată că prieteniile din facultate durează înteraga viaţă.  Deşi nu se ştie cât de apropiat a fost în facultate de German Khan şi Alexei Kuzmichev, cu care a fost coleg la acea vreme, cei trei conduc acum conglomeratul rusesc Alfa Group.
    În 2013, veniturile Alfa Group au ajuns la 16,8 miliarde de dolari. Fridman are activităţi cu precădere în industrii precum bănci şi asigurări, far cea mai mare parte a averii sale este legată de momentul în care Alfa Group a vândut 90% din acţiunile TNK-BP către Rosneft.

    5. Vagit Alekperov (14,8 miliarde de dolari)
    Actualuo CEO al Lukoil, a doua cea mai mare companie din domeniul petrolului din Rusia, şi-a clădit cariera pas cu pas. A început să lucreze în Azerbaijan pe vremea sovietelor, a lucrat ca operator de foraje, apoi ca inginer şi apoi a avansat pas cu pas până la poziţia de director general al Bashneft şi ministru adjunct al ministerului gaze şi petrol, în perioada Uniunii Sovietice.
    Averea sa a crescut exponenţial odată cu căderea Uniunii Sovietice. Ca şef al Lukoil, Alekperov deţine 20% din acţiunile companiei, evaluată la mai multe miliarde de dolari. El este şi artizanul expansiunii companiei în peste 40 de ţări, listarea acesteia la New York Stock Exchange şi s-a folosit de legăturile sale cu Putin pentru a asigura viitorul companiei, privită drept unul dintre pilonii economiei ruse.

  • ACUZAŢII la adresa Rusiei: Kremlinul a furnizat sisteme sofisticate de rachete rebelilor din Ucraina

     “Rusia a oferit sisteme sofisticate de rachete insurgenţilor proruşi din estul Ucrainei”, declară un oficial din cadrul serviciilor de informaţii americane citat de ziarul The Washington Post.

    “Credem că au încercat să readucă în Rusia cel puţin trei sisteme de rachete de tip Buk. Serviciiile secrete americane aveau indicii de circa o săptămână că astfel de sisteme fuseseră aduse în Ucraina”, a precizat oficialul american, care a preferat să rămână anonim.

    Potrivit serviciilor de spionaj americane, avionul malaysian a fost doborât cu o rachetă de tip Buk SA-11, de fabricaţie rusească.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Moscova ia în calcul “atacuri ţintite” în Ucraina, după incidentul frontalier soldat cu un mort

     “Răbdarea noastră are limite”, a declarat această sursă pentru cotidian, adăugând că “nu este vorba despre vreo acţiune la scară largă, ci exclusiv despre atacuri ţintite şi punctuale asupra poziţiilor de unde sunt efectuate tiruri asupra teritoriului rus”.

    Potrivit sursei citate de către Kommersant, Moscova “ştie exact de unde sunt efectuate tirurile”.

    Un obuz tras de pe teritoriul ucrainean a atins duminică un oraş de la frontiera rusă, omorând o persoană şi rănind alte două. Moscova a avertizat imediat Kievul asupra unor posibile “consecinţe ireversibile”, evocând un “act suplimentar de agresiune” din partea Ucrainei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro