Tag: jucatori

  • Un brand important de haine din Franţa intră în România. Primul magazin se deschide în Veranda Mall

    Grupul francez Tati, unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa vestimentară din Franţa, a ales România pentru a intra în zona Europei de Sud-Est. Marian Radu, managerul companiei care a adus brandul pe plan local, vorbeşte despre planurile firmei pentru România şi investiţia în primul magazin Tati.

    Decizia TATI de a alege România ca prim punct de desfacere pentru Europa de Sud-Est, spune Marian Radu, general manager al Peeraj Brands International, vine după doi ani în care au fost deschise nu mai puţin de 15 magazine TATI la nivel internaţional. Astfel, orientarea către această zonă a Europei a venit ca o necesitate firească, iar decizia de a alege a României ca primă ţară de  lansare a brandului „este una salutară. România este încă o piaţă tânără în domeniul retailului, care, în pofida prezenţei unor jucători de renume, poate susţine branduri şi tendinţe noi. Mai mult, dinamica acestei pieţe din România aduce cu sine şi o dinamică a forţei de muncă, lucru benefic pentru economia internă.“

    Peeraj Brands International, care deţine aproape 100 de magazine sub mai multe branduri printre care CCC, Swarovski şi Boggi, cu afaceri de peste 36 de milioane de euro în 2015, este compania care a adus brandul TATI în România. „Peeraj Brands International este unul dintre cele mai puternice grupuri de francize din zona de fashion din România, cu un număr semnificativ de branduri în portofoliul său. Expertiza deţinută de companie, precum şi un istoric de zece ani de prezenţă pe piaţa locală, fac din Peeraj partenerul potrivit pentru lansarea brandului TATI în România“, explică Marian Radu. Retailerul francez TATI a fost înfiinţat în 1948, iar din 2004 face parte din Grupul Eram. Brandul s-a aflat iniţial în centrele oraşelor, iar acum este prezent şi în suburbiile oraşelor medii şi mari, având peste 2.000 de angajaţi. Lanţul deţine 150 de magazine în Franţa şi alte 15 spaţi peste hotarele ţării-mamă; 90% dintre produse sunt vândute cu preţuri mai mici de 10 euro.

    Investiţia în primul magazin TATI se ridică la circa 1 milion de euro şi în cursul acestui an va începe aranjarea celui de-al doilea spaţiu. „Fiind un brand la început de drum, considerăm că vom putea avansa cifre concludente după deschiderea primului magazin TATI, din Veranda Mall, la sfârşitul lunii octombrie“, afirmă Marian Radu. Planurile pentru perioada următoare includ deschiderea a 25 – 30 de magazine care să acopere întreg teritoriul României. „Mai mult, vizăm şi alte 3 – 4 ţări de proximitate, însă vom putea lua o decizie după o analiză atentă a performanţei brandului în România.“

    Magazinul Tati va ocupa un spaţiu de 1.700 de metri pătraţi în mallul Veranda, incluzând atât haine, cât şi produse de înfrumuseţare şi pentru casă. Piaţa locală de îmbrăcăminte, încălţăminte şi echipamente sportive, evaluată la circa 16 miliarde de lei, a primit de la începutul acestui an peste zece nume noi. Astfel, atât grupuri deja existente şi-au întărit portofoliile cu branduri noi, cât şi mărci noi au ales să deschidă primele unităţi din Români. Decizia vine în contextul în care românii alocă circa 4% pe haine şi pantofi, cea mai mare pondere din regiune, situaţie ce confirmă astfel că piaţa locală este mai dispusă să cheltuie bani pe modă. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă, comparativ cu alte naţii. Situaţia este similară şi dacă alegem să comparăm România cu Polonia, Cehia sau Ungaria, potrivit Ziarului Financiar. În acest context, grupuri precum H&M şi Inditex – liderii pieţei locale de modă – şi-au întărit portofoliile cu nume noi, cu COS şi respectiv Uterque. Simţind apetitul consumatorilor pentru modă, spaniolii de la Inditex au adus recent în România al optulea brand al grupului, Uterque. Spre deosebire de restul care au intrat în offline mai întâi şi apoi în online, cu acest brand spaniolii au intrat direct online, urmând să testeze apoi şi operaţiunile fizice. Şi suedezii de la H&M au adus în România în acest an al doilea brand, COS, cu care au mers pe Calea Victoriei, una dintre principalele artere de shopping din Bucureşti şi din ţară. Grupul suedez a intrat pe piaţa în 2011 cu brandul fanion H&M şi încă de la început au avut local rezultate peste cele din regiune. Vânzările per magazin sunt în continuare cu până la 50% mai mari decât în Cehia sau Polonia.

    „O concurenţă acerbă ne provoacă să fim competitivi, este acel «cârlig» de care ne folosim pentru a performa cât mai bine“, spune Marian Radu. „Ne adresăm în principal familiilor cu venituri mici si medii, cu îmbrăcăminte, încălţăminte, cosmetice şi produse de îngrijire personală, produse pentru casă şi grădină.“

    Veranda Mall este un proiect nou şi reprezintă astfel, într-o anumită măsură, un pariu; de ce s-a ales această variantă şi nu deschiderea magazinului într-un mall cu un număr deja cunoscut de clienţi? „TATI este o noutate absolută pentru piaţa locală, precum Veranda Mall, ambele fiind la început de drum. Aşadar, «profilul» extrem de asemănător al celor două proiecte, densitatea demografică a zonei unde se vor deschide acestea, dar şi existenţa unei puteri medii de cumpărare destul de uniforme în cadrul ariei de adresabilitate sunt factori luaţi în calcul“, spune Marian Radu.

    Veranda va avea o suprafaţă închiriabilă de aproximativ 30.000 de metri pătraţi şi va fi inaugurat în ultimul trimestru al acestui an. Principalele ancore vor fi hipermarketul Carrefour (10.000 mp) şi magazinul H&M (2.200 mp), alături de care se vor găsi peste 100 de magazine, restaurante şi cafenele. Centrul comercial va avea o parcare de 1.200 de locuri şi un spaţiu verde de 15.000 de metri pătraţi, care iarna va găzdui un patinoar şi un târg de sărbători, iar vara este destinat relaxării şi petrecerii timpului liber, inclusiv activităţi pentru copii. La etajul 1 vor fi în principal branduri de modă, cafenele pentru spaţiul verde şi diverse restaurante, iar la subsol vor fi food court-ul şi ancora Carrefour. Investiţia în proiect se ridică la 60 de milioane de euro (valoarea terenului şi construcţia), iar centrul comercial va pune la dispoziţia clienţilor săi magazine pe două niveluri, totalizând 25.000 de metri pătraţi de spaţii comerciale.

    „Este posibil să avem şi o fază a doua, pentru că sunt o serie de chiriaşi pentru care pur şi simplu nu mai avem loc. Cererea pentru această zonă e imensă. Mulţi se întreabă dacă nu sunt prea multe centre comerciale în Bucureşti, dacă nu sunt prea multe malluri, dar de fapt suntem mult sub ce ar trebui,“ afirmă Andrei Pogonaru, membru al consiliului de administraţie al firmei Prodplast Imobiliare şi partener în cadrul Central European Financial Services, care se ocupă de dezvoltarea Veranda. Varşovia are, spune el, de trei ori mai mulţi metri pătraţi de retail modern decât Bucureşti în condiţiile în care populaţia este mai mică. Din perspectiva comercianţilor, numărul centrelor comerciale este insuficient, iar Pogonaru se aşteaptă ca peste 25.000 de oameni să treacă zilnic pragul noului centru comercial.

  • TCC Global a preluat compania Summit

    Tranzacţia, realizată cu sprijinul firmei de consultanţă Livingstone, are scopul de a crea o nouă generaţie de programe de marketing pentru lanţurile comerciale, prin adăugarea expertizei Summit în retail online. Astfel, TCC îşi propune consolidarea capacităţilor de engagement digital ale companiei. Anul anterior, Summit a avut un profit de 47 de milioane de lire sterline. 

    TCC Global a fost fondată în 1991 de Richard Beattie, preşedintele grupului. Astăzi, TCC Global desfăşoară campanii în peste 70 de ţări şi are 34 de birouri în toată lumea, fiind unul dintre cei mai mari jucători pe piaţa de programe de fidelizare pentru retaileri. Printre clienţii săi se numără Tesco, Carrefour, Lidl, Aldi, Woolworth Australia şi 7-Eleven, Mega Image, OMV, Billa. De asemenea, TCC Global colaborează cu o serie de parteneri pentru implementarea campaniilor sale, inclusiv cu branduri renumite la nivel global precum Disney, MasterChef, Warner Bros, Pyres şi furnizori din sectorul FMCG. Compania Summit a fost lansată în 2000 de către Hedly Aylott, actualul CEO, şi a ajuns la peste 160 de angajaţi în trei locaţii din Europa. 

    „Pentru TCC Global este fundamental să înţelegem cumpărătorul. În noua lume a retailului unde online-ul se integrează perfect cu comerţul tradiţional este mai important ca niciodată să oferi cele mai bune soluţii şi mai ales pe acelea care se adresează întregului lanţ valoric. Adăugăm în portofoliul TCC Global  mai multe platforme de interacţiune digitală, astfel că expertiza Summit în retailul online şi analiza datelor va fi cu adevărat valoroasă”, a spus Manfred Litschka, director regional de vânzări la TCC.

  • Cele mai scumpe zece tablouri vândute vreodată

    Cea mai valoroasă pictură realizată vreodată este Mona Lisa, estimată de specialişti la aproape 800 de milioane de dolari. Această operă de artă nu a fost însă scoasă la vânzare, aşa că titlul de cel mai scump tablou vândut vreodată (în mod public, cel puţin) revine “Jucătorilor de cărţi” semnat de Paul Cezanne.

    Un aspect interesant este că din cele mai scumpe 50 de tablouri vândute vreodată, doar şapte au fost realizate înainte de anul 1850. Cele mai multe picturi tranzacţionate sunt moderne (realizate după 1920-1930).

    1. Paul Cezanne – Jucătorii de cărţi

    Vândut în 2011 pentru 273 milioane dolari

    2. Jackson Polloc – Nr. 5

    Vândut în 2006 pentru 164 milioane dolari

    3. Willem de Kooning – Femeie III

    Vândut în 2006 pentru 161 milioane dolari

    4. Pablo Picasso – Visul

    Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari

    5. Gustav Klimt – Portretul al Adelei Bloch-Bauer I

    Vândut în 2006 pentru 157 milioane dolari

    6. Vincent Van Gogh – Portret al Dr. Gachet

    Vândut în 1990 pentru 151 milioane dolari

    7. Francis Bacon – Trei studii ale lui Lucian Freud


    Vândut în 2013 pentru 144 milioane dolari

    8. Pierre-Auguste Renoir – Balul morii de la Galette

    Vândut în 1990 pentru 143 milioane dolari

    9. Pablo Picasso – Băiat cu pipă

    Vândut în 2004 pentru 130 milioane dolari

    10. Edvard Munch – Ţipătul

    Vândut în 2012 pentru 123 milioane

  • Când pasiunea se transformă în milioane de dolari. Sumele impresionante câştigate de gamerii profesionişti

    13 august 2016. În timp ce echipajul feminin de canotaj, opt rame cu cârmaci, al României obţinea medalia de bronz la Jocurile Olimpice de la Rio, la câteva mii de kilometri depărtare, în Seattle, un alt român alături de alţi patru coechipieri străini se băteau pentru cel mai important trofeu la Dota 2 al anului şi pentru un premiu de 9,1 milioane de dolari.

    Din păcate pentru românul de origine siriană Aliwi Omar, echipa sa a pierdut finala şi a trebuit să se mulţumească cu locul doi şi cu un premiu de 3,4 milioane de dolari, fiecare luând acasă peste 680.000 de dolari. Este vorba de The International 2016, unde 16 echipe de pe tot globul s-au duelat pe tărâmul de Dota 2, iar în joc au fost puşi la bătaie 20,7 milioane de dolari. Dota 2 este doar un exemplu din domeniul sporturilor electronice, dar este şi jocul cu cele mai mari câştiguri pentru jucătorii profesionişti. Această ediţie, cu numărul şase, a competiţiei a devenit cea mai mare din domeniul sporturilor electronice.

    Sporturile electronice sunt competiţii de jocuri video pe diferite genuri: shooter (Call of Duty, Counter-Strike), multiplayer online battle arena (Dota 2, LoL), bătaie (Mortal Kombat) etc. Multe dintre aceste jocuri sunt gratuite, veniturile producătorilor venind din achiziţiile de obiecte virtuale realizate de jucători.

    Deşi au căpătat o vizibilitate mult mai mare în ultimii ani, competiţiile de jocuri video se ţin din anii ‘70. Odată cu primele calculatoare au apărut şi primele jocuri video; aşa cum era şi firesc, datorită naturii competitive a omenilor, a fost nevoie de numai un pas pentru ca veritabile competiţii de jocuri video să fie organizate.

    Se crede că primul concurs de acest fel a avut loc pe 19 octombrie 1972, la Universitatea Stanford, unde studenţii au fost invitaţi la o „bătălie intergalactică de Spacewar“. În anii ‘90 jocurile s-au mutat treptat din reţea în online, graţie îmbunătăţirii infrastructurii şi a vitezei de internet. Apoi, odată cu apariţia unor jocuri populare precum Counter-Strike, Quake sau Warcraft şi competiţiile s-au înmulţit.

    În trecut gamingul, şi într-o oarecare măsură şi în prezent, era văzut ca fiind destinat doar tocilarilor care stau într-o cameră întunecată şi mănâncă doar junk-food. Odată cu dezvoltarea internetului, a social media şi apariţia modelelor de jocuri free to play (gratis), jocurile video au devenit tot mai populare, iar categoria de casual gamers a crescut foarte mult. În acelaşi timp a apărut şi spectatorii de jocuri video. Iar cel mai cunoscut loc pentru iubitorii de jocuri video şi competiţiile de gaming a devenit platforma Twitch, care a fost cumpărată de Amazon în 2014 pentru 1 miliard de dolari. Însă pe lângă forumuri, reţele sociale şi site-uri, eSports şi-a găsit un loc dedicat şi în ograda televiziunilor de sport precum ESPN sau Turner Sports, care anunţa recent că va prezenta evenimentele din eSports „exact cum prezentăm şi sporturile tradiţionale ca NBA sau baseball“.

    Rădăcinile sporturilor electronice se regăsesc în Coreea de Sud, al cărei guvern îşi recunoaşte jucătorii profesionişti de jocuri video ca fiind e-atleţi sau atleţi virtuali încă din anul 2000, iar din 2013 şi Statele Unite încadrează jucătorii profesionişti la categoria atleţilor. Tot în Coreea de Sud a apărut şi prima televiziune dedicată sportului electronic, unde se transmiteau 24 de ore zilnic competiţii de StarCraft şi Warcraft 3. Astfel de competiţii nu au loc numai online, ci multe turnee au acum şi o componentă offline, locuri unde jucătorii se înfruntă în mediul virtual, în faţa a zeci de mii de oameni. În 2014 au asistat peste 40.000 de spectatori la campionatul League of Legends World Championship din Seul.

    În momentul de faţă, potrivit unui raport din aprilie 2016 al PwC, estimarea veniturilor generate de sporturile electronice în 2016 este de 463 de milioane de dolari, în creştere cu 43% faţă de 2015. Cea mai importantă piaţă a sporturilor electronice este SUA, cu o cotă de 38%. „Trei factori stau la baza dezvoltării industriei eSports: infrastructura tehnologică disponibilă, popularitatea jocurilor competitive şi mentalitatea publicului, care are sau nu legătură directă cu aceste jocuri“, spune Silviu Stroe, CEO al PGL (divizia de e-sports a Computergames.ro, organizatori de evenimente de profil) şi vicepreşedinte al IeSF (Federaţia Internaţională de Sport Electronic).

    În ce priveşte infrastructura şi popularitatea jocurilor, „România stă foarte bine. Avem una dintre cele mai bune conexiuni la internet din lume. Iar românii sunt mari amatori de jocuri precum Counter-Strike: Global Offensive, Dota 2, Hearthstone şi League of Legends. Mai avem de lucrat la mentalitatea jucătorilor, care este în acelaşi timp şi cel mai greu de modelat, deoarece ai nevoie de o resursă mult mai importantă decât banii: timpul“, continuă Stroe.

    Compania lui Stroe, PGL, a organizat un turneu major de Dota 2 în Manila, Filipine, şi a participat la organizarea turneului The International, iar el spune că organizarea de astfel de evenimente ar putea fi o oportunitate importantă pentru ţara noastră. „Sporturile electronice ar putea fi o resursă uriaşă pentru România, dacă şi autorităţile, în speţă Ministerul Sportului şi Tineretului, ar înţelege importanţa lor. Ignorarea totală a unui fenomen care interesează  milioane de tineri nu ajută pe nimeni“, spune el.

    Un alt exemplu grăitor pentru succesul eSports este The International 2016, o competiţie ce se întinde pe parcursul a două săptămâni (o săptămână faza grupelor), iar faza eliminatorie se desfăşoară pe KeyArena, un complex cu 17.000 de locuri. De aici chiar şi cele mai prost clasate echipe vor pleca cu peste 100.000 de dolari. Făcând o paralelă cu sportul tradiţional, Jocurile Olimpice au o amploare mult mai mare, dar atleţii care aleargă după medalii câştigă mai puţin decât jucătorii care aleargă prin lumi virtuale. Un spaniol medaliat cu aur primeşte 100.000 de dolari, un american primeşte 25.000 de dolari pentru aur, 15.000 pentru argint şi 10.000 de dolari pentru bronz, în timp ce un român medaliat cu aur primeşte 70.000 de euro de la Comitetul Olimpic şi Sportiv Român. Dacă ia aurul, un sportiv din Singapore primeşte cel mai mare bonus: 753.000 de dolari.

     

  • De ce un japonez a donat 390.000 de dolari echipei de fotbal a Nigeriei care s-a clasat pe locul trei la Jocurile Olimipice de la Rio

    Pe 20 august echipa de fotbal a Nigeriei a învins echipa din Honduras şi jucătorii africani au sărbătorit cu medaliile de bronz atârnându-le la gât, dar şi cu câteva mii de dolari în buzunare datorită generozităţii arătate de Katsuya Takasu, un chirurg plastician din Tokyo, relatează Quartz

    Japonezul a zburat la Rio pentru a le înmâna personal banii jucătorilor. De ce? a fost impresionant de performanţa echipei nigeriene care a reuşit să obţină un onorabil loc trei în ciuda dificultăţilor pe care le-au întâmpinat.

    În primul rând, nigerienii au fost uitaţi pe aeroportul din Atlanta, SUA, pentru că biletele lor de avion nu au fost plătite. Într-un final, au ajuns la Rio cu doar şapte ore înainte de primul meci, împotriva Japoniei. Cu toate acestea, Nigeria a învins Japonia şi la finalul tuturor meciurilor, echipa africanilor s-a clasat pe primul loc în grupă. Ghinioanele nu s-au oprit aici pentru echipa de fotbal a Nigeriei. Înainte de meciul din sferturile competiţiei, jucătorii de fotbal au ameninţat că nu se prezintă la meci drept protest pentru că nu li s-au plătit diurnele. Japonezul a citit despre problemele echipei şi a decis să facă ceva: a donat 200.000 de dolari pentru a acoperi bonusurile şi diurnele apoi a mai donat câte 10.000 de dolari fiecărui membru al echipei pentru performanţa obţinută la Rio.

    “Echipa a dovedid o ambiţie remarcabilă şi s-au luptat din greu pentru a obţine o clasare cât mai bună în ciuda ghinioanelor. Alţi oameni, alte echipe ar fi renunţat”, a spus Takasu pentru BBC.

  • De ce un japonez a donat 390.000 de dolari echipei de fotbal a Nigeriei care s-a clasat pe locul trei la Jocurile Olimipice de la Rio

    Pe 20 august echipa de fotbal a Nigeriei a învins echipa din Honduras şi jucătorii africani au sărbătorit cu medaliile de bronz atârnându-le la gât, dar şi cu câteva mii de dolari în buzunare datorită generozităţii arătate de Katsuya Takasu, un chirurg plastician din Tokyo, relatează Quartz

    Japonezul a zburat la Rio pentru a le înmâna personal banii jucătorilor. De ce? a fost impresionant de performanţa echipei nigeriene care a reuşit să obţină un onorabil loc trei în ciuda dificultăţilor pe care le-au întâmpinat.

    În primul rând, nigerienii au fost uitaţi pe aeroportul din Atlanta, SUA, pentru că biletele lor de avion nu au fost plătite. Într-un final, au ajuns la Rio cu doar şapte ore înainte de primul meci, împotriva Japoniei. Cu toate acestea, Nigeria a învins Japonia şi la finalul tuturor meciurilor, echipa africanilor s-a clasat pe primul loc în grupă. Ghinioanele nu s-au oprit aici pentru echipa de fotbal a Nigeriei. Înainte de meciul din sferturile competiţiei, jucătorii de fotbal au ameninţat că nu se prezintă la meci drept protest pentru că nu li s-au plătit diurnele. Japonezul a citit despre problemele echipei şi a decis să facă ceva: a donat 200.000 de dolari pentru a acoperi bonusurile şi diurnele apoi a mai donat câte 10.000 de dolari fiecărui membru al echipei pentru performanţa obţinută la Rio.

    “Echipa a dovedid o ambiţie remarcabilă şi s-au luptat din greu pentru a obţine o clasare cât mai bună în ciuda ghinioanelor. Alţi oameni, alte echipe ar fi renunţat”, a spus Takasu pentru BBC.

  • De ce un japonez a donat 390.000 de dolari echipei de fotbal a Nigeriei care s-a clasat pe locul trei la Jocurile Olimipice de la Rio

    Pe 20 august echipa de fotbal a Nigeriei a învins echipa din Honduras şi jucătorii africani au sărbătorit cu medaliile de bronz atârnându-le la gât, dar şi cu câteva mii de dolari în buzunare datorită generozităţii arătate de Katsuya Takasu, un chirurg plastician din Tokyo, relatează Quartz

    Japonezul a zburat la Rio pentru a le înmâna personal banii jucătorilor. De ce? a fost impresionant de performanţa echipei nigeriene care a reuşit să obţină un onorabil loc trei în ciuda dificultăţilor pe care le-au întâmpinat.

    În primul rând, nigerienii au fost uitaţi pe aeroportul din Atlanta, SUA, pentru că biletele lor de avion nu au fost plătite. Într-un final, au ajuns la Rio cu doar şapte ore înainte de primul meci, împotriva Japoniei. Cu toate acestea, Nigeria a învins Japonia şi la finalul tuturor meciurilor, echipa africanilor s-a clasat pe primul loc în grupă. Ghinioanele nu s-au oprit aici pentru echipa de fotbal a Nigeriei. Înainte de meciul din sferturile competiţiei, jucătorii de fotbal au ameninţat că nu se prezintă la meci drept protest pentru că nu li s-au plătit diurnele. Japonezul a citit despre problemele echipei şi a decis să facă ceva: a donat 200.000 de dolari pentru a acoperi bonusurile şi diurnele apoi a mai donat câte 10.000 de dolari fiecărui membru al echipei pentru performanţa obţinută la Rio.

    “Echipa a dovedid o ambiţie remarcabilă şi s-au luptat din greu pentru a obţine o clasare cât mai bună în ciuda ghinioanelor. Alţi oameni, alte echipe ar fi renunţat”, a spus Takasu pentru BBC.

  • Whirlpool aduce în România un brand de electrocasnice de lux

    Producătorul de electrocasnice Whirlpool, unul dintre cei mai mari jucători de profil din lume, aduce pe piaţa din România un nou brand, KitchenAid, cu care se va poziţiona pe segmentul premium. Acesta va fi vândut, la fel ca şi celelalte branduri ale grupului, respectiv Whirlpool, Hotpoint şi Indesit, în magazinele specializate.

    „În toamna acestui an, grupul Whirlpool va aduce oficial în România electrocasnicele încorporabile KitchenAid, brand care livrează produse premium pentru bucătărie de aproape un secol. Produsele KitchenAid vor fi prezente în cele mai mari reţele de retail IT&C din România”, a spus Cătălin Mihalcea, manager marketing în cadrul Whirlpool România. El nu oferă detalii privind magazinele unde vor fi vândute aceste produse sau vânzările estimate pentru ele. Cei mai mari jucători de profil sunt Altex, Flanco şi eMag.

    Citiţi continuarea pe www.zf.ro

  • Jurgen Klopp, antrenor Liverpool: Nu aş cheltui 100 de milioane de lire pentru un jucător

    Managerul echipei FC Liverpool, Jurgen Klopp, a mărturisit că preferă să transfere jucători cu potenţial decât să irosească sume mari de bani pe cei mai buni fotbalişti din lume.

    Klopp face astfel referire la internaţionalul francez Paul Pogba, fotbalist disputat în această vară de Manchester United şi Real Madrid, pentru care Juventus Torino a refuzat deja o ofertă de 100 de milioane de euro de la United.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Peste 11.000 de croitorese lucrează în România pentru H&M. Vezi ce salariu primesc

    Grupul suedez H & M, unul dintre cei mai mari jucători din moda mon­dială, lucrează în România direct sau indirect cu circa 30 de fabrici care au un total de peste 11.000 de salariaţi. Astfel, unităţi de producţie cu afaceri de circa 880 de milioane de lei trimit peste graniţă haine şi pantofi către 4.000 de magazine din toată lumea.

    „H & M lucra la început în Ro­­mâ­nia în sistem de lohn şi doar hai­nele basic. Acum însă, din datele noastre ei lu­crează doar în sistem integrat şi doar anu­­mite produse speciale pen­tru bran­durile mai scumpe precum COS. Pen­tru brandul H & M în Ro­mânia se mai produc doar colecţiile cele mai scum­pe, ce­le de designer“, spune un pro­ducător local, furnizor al H & M.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro