BusinessMagazin

Tag: Iohannis

  • Preşedintele Klaus Iohannis spune, despre reducerile cheltuielilor bugetare, că nu va agreea „tăieri care se fac aşa, din pix, din biroul unui ministru”: „Sunt complet împotriva unor tăieri alandala”.

    „Administraţia Prezidenţială se va încadra în prevederile bugetare care au fost aprobate prin legea bugetului. Sunt complet împotriva unor tăieri alandala. Eu personal sunt de mult în administraţie, am văzut tot felul de măsuri aladala, cu tăieri de salarii, cu tăieri pe cheltuieli curente, toate prost gândite”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că îşi doreşte „un plan judicios, făcut cu cap, adică tăiem de acolo de unde se poate tăia fără a pune ceva în dificultate”.

    „Deci să nu vă aşteptaţi să agreez sau să salut tăieri care se fac aşa, din pix, din biroul unui ministru. Nu aşa trebuie să se lucreze şi nu suntem în situaţia de a face nişte tăieri senzaţionale şi în niciun caz nu suntem în situaţia de a face tăieri din banii românilor”, încheie şeful statului.

    Premierul Nicolae Ciucă a anunţat joi că a cerut reduceri de cheltuieli în ministere.

    Ministrul de Finanţe, Adrian Câciu, spunea, marţi, că „gaura de la buget nu e în niciun caz de 20 de miliarde de lei”. El afirmă că încetinirea încasării veniturilor se cifrează undeva la 4,7 miliarde de lei faţă de programat.

  • Iohannis: „Cât voi avea un cuvânt de spus, nu vor exista tăieri de salarii”, spune preşedintele Klaus Iohannis. El spune că nu există o „gaură bugetară”

    „Este o discuţie în spaţiul public care a luat-o într-o directe complet greşuită. Situaţia economică a României e bună. Avem creştere economică. Avem dezvoltare cu toate că suntem în mijlocul mai multor crize. În acelaşi timp, România dispune de oportunităţi imense de a obţine bani europeni. Când s-au negociat fondurile europene şi pentru PNRR am fost la Bruxelles unde am negociat. E o oportunitate imensă şi treaba guvernului e să creeze cadrul ca aceşti bani să fie atraşi. Se pare că atunci când s-a construit bugetul pe 2023 a existat o oarecare supraevaluare a capacităţii de colectare. (…) Nu există nicio gaură şi nicio perspectivă criză. Fiscul trebuie să se mişte un pic mai bine, dar trebuie corectată şi partea de cheltuieli. Nu e nevoie de tăieri. Atâta vreme cât voi avea un cuvânt de spus, nu vor exista tăieri de salarii”, spune Klaus Iohannis.

    El adaugă că ideea sa şi a coaliţiei nu e ca România să intre într-un scenariu de austeritate.

    „S-a dovedit că austeritatea nu e o soluţie. În consecinţă, nu vor exista tăieri de salarii. Eu vreau ca românii să o ducă mai bine. Oricine spune altceva e în eroare. Ultimul lucru pe care mi-l doresc acum, în prag de sărbători, să-şi facă românii griji că vor fi daţi afară sau li se vor tăia salariile”, încheie şeful statului.

  • Iohannis atacă la CCR o lege prin care Arhiepiscopia Sucevei primeşte 20 de hectare

    Preşedintele Klaus Iohannis a atacat la CCR o lege care transmite un teren în suprafaţă de 20 de hectare în domeniul public al municipiului Suceava, în vederea construirii Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

    „Vă solicit să admiteţi sesizarea de neconstituţionalitate şi să constataţi că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeşti” şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare este neconstituţională”, cere Klaus Iohannis.

    Prin legea criticată se transmite un teren în suprafaţă de 20 ha din domeniul public al statului şi din administrarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice <Gheorghe Ionescu-Şişeşti> – Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Suceava în domeniul public al municipiului Suceava, în vederea construirii Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor. Prin modul de adoptare şi prin conţinutul său normativ, aceasta contravine unor norme şi principii constituţionale, precum cele referitoare la calitatea şi previzibilitatea legii.

    Şeful statului apreciază că expunerea de motive cuprinde o pagină şi se limitează la a enunţa obiectivul legii, respectiv construirea Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor, la a preciza că terenul ales este „cea mai bună soluţie identificată de autorităţile locale”, fiind apoi enumerate 11 obiective ce vor intra în componenţa centrului.

    „Pe de altă parte, nu este explicat de ce – în vederea realizării scopului declarat al legii criticate – este absolut necesar a fi afectat patrimoniul unei unităţi de cercetare-dezvoltare ce face parte din sistemul naţional de cercetare-dezvoltare-inovare din domeniul agricol, prin transferul unei suprafeţe de 20 de ha de teren ce, în prezent, potrivit Legii nr. 45/2009, este indispensabil activităţii de cercetare-dezvoltare-inovare şi multiplicării materialului biologic vegetal şi animal. În plus, având în vedere că se precizează că terenul este situat <în zona limitrofă a Cetăţii de Scaun a Sucevei>, apreciem că era absolut necesar să existe un studiu din care să reiasă impactul noii soluţii legislative, mai ales în ceea ce priveşte zonele de protecţie aferente monumentelor istorice existente în <vatra istorică a Sucevei>, zone delimitate în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, pe baza unor repere topografice, geografice sau urbanistice clare, în funcţie de trama stradală, relief şi caracteristicile monumentului istoric, după caz, prin care se asigură conservarea integrată şi punerea în valoare a acestuia şi a cadrului său construit sau natural”, adaugă Iohannis.

    Critica de neconstituţionalitate nu vizează, precizează Klaus Iohannis, expunerea de motive, ca instrument al metodei de interpretare teleologică (în sensul Deciziilor nr. 238/2020, nr. 642/2020, nr. 773/2020 sau nr. 845/2020), efectul soluţiei legislative fiind clar: ieşirea terenului respectiv din proprietatea publică a statului şi intrarea acestuia în proprietatea publică a municipiului Suceava, ci însăşi Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 45/2009 privind organizarea şi funcţionarea Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Şişeştiˮ şi a sistemului de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii şi industriei alimentare, din perspectiva asigurării accesibilităţii şi previzibilităţii legii prin care se diminuează patrimoniul afectat cercetării şi inovării, garanţii opuse oricărei intervenţii legislative arbitrare, în sensul raţiunilor statuate prin Deciziile nr. 710/2009, nr. 139/2019 sau nr. 153/2020.

    Preşedintele Iohannis apreciază că sunt încălcate şi prevederile de la art. 135 alin. (2) lit. c), d) şi e) coroborat cu art. 136 din Constituţie, prin lipsa instituirii garanţiilor necesare şi suficiente pentru aducerea la îndeplinire a scopului urmărit de lege. El arată că legea supusă controlului de constituţionalitate nu conţine prevederi referitoare la ipoteza în care, dintr-un motiv sau altul, nu este realizat scopul preconizat, respectiv construirea şi, mai mult, chiar funcţionarea ulterioară a Ansamblului Arhiepiscopal al Arhiepiscopiei Sucevei şi Rădăuţilor.

    De asemenea, Iohannis apreciază şi încălcarea principiului autonomiei locale, consacrat de art. 120 din Constituţie, prin lipsa manifestării de voinţă a municipiului Suceava.

    Legea a fost iniţiată de opt parlamentari PSD şi PNL.

  • Ce spune preşedintele Klaus Iohannis, despre pensiile speciale

    Preşedintele Klaus Iohannis spune, întrebat despre modificările aduse în Senat la proiectul pensiilor speciale, că nu comentează „legi care sunt pe parcurs parlamentar”: „Eu mă exprim atunci când ajunge legea pe masa mea”.

    „Nu comentez legi care sunt în parcursul parlamentar, acolo lucrurile sunt discutate, sunt analizate. Eu mă exprim atunci când ajunge legea pe masa mea, dar pot să vă confirm ce am spus şi ultima dată când am avut o întrebare pe această temă, la Bruxelles. Pensiile sunt o temă foarte foarte serioasă şi nu numai pentru pensionari ci şi pentru politicieni”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că politicienii trebuie să reformeze sistemul de pensii în aşa fel încât să fie echitabil şi să fie sustenabil.

    „Adică pensionarii să primească real ce li se cuvine după o viaţă de muncă dar trebuie să ne asigurăm că sistemul este foarte solid şi că aceste pensii pot fi plătite şi peste 10, 20, peste 30 de ani. Despre asta vorbim. Restul sunt discuţii pe detalii de care se ocupă Parlamentul şi când ajunge legea la mine o să spun dacă o consider sufucientă sau dacă trebuie să mai lucreze o dată”, încheie şeful statului.

    Comisiile juridică, de apărare şi muncă din Senat au adoptat, marţi, raport de admitere cu amendamente admise şi respinse la proiectul de lege privind pensiile speciale. Printre modificările aduse proiectului de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu se numără faptul că nicio pensie specială nu va fi mai mare decât veniturile din timpul activităţii persoanei, impozitarea părţii de necontributivitate din pensia specială şi interzicerea cumulului mai multor pensii speciale.

  • Iohannis: Parlamentunl are datoria să nu se abată de la valorile constituţionale

    „Marcarea acestui centenar reprezintă un bun prilej de a readuce în atenţia societăţii semnificaţiile momentului constituţional din 1923. Printr-un proces politic complex şi un efort intelectual deosebit, Legea fundamentală adoptată a valorificat marile experienţe constituţionale ale vremii, asigurând continuitatea tradiţiilor şi garantând diversitatea şi pluralismul. Actul fundamental al României Întregite a consacrat proiectul naţional şi înfăptuirea statului unitar român, recunoscând cele mai importante drepturi şi libertăţi individuale, valori şi principii sociale, precum şi regulile de bază pentru buna conducere a statului. Actul politic al Marii Uniri a primit astfel o semnificaţie constituţională”, spune Klaus Iohannis.

    România Întregită, adaugă şeful statului, „nu a presupus doar crearea statului unitar naţional şi o unificare teritorială, ci şi crearea premiselor unei democraţii incluzive”.

    „Românilor, fără deosebire de origine etnică, de limbă sau de religie, li s-au recunoscut şi protejat principalele drepturi fundamentale. Totodată, Constituţia României din 1923 a reprezentat atât o expresie, cât şi o bază normativă pentru unificarea legislativă şi pentru integrarea multiculturală a diverselor tradiţii legislative. Legea fundamentală românească era una dintre cele mai avansate din Europa acelor vremuri, devenind temelia juridică şi politică pentru funcţionarea instituţiilor României, o monarhie bazată pe un regim constituţional democratic, parlamentar. Constituţia din 1923 a fost o operă juridică modernă, de inspiraţie europeană, care a reflectat nu doar o serie de aspiraţii şi tradiţii specifice societăţii româneşti, ci şi apartenenţa naturală a României la spaţiul cultural, politic şi juridic al democraţiilor occidentale. Consacrarea expresă a caracterului unitar al statului, a drepturilor civile şi politice, protejarea libertăţii religioase, dreptul minorităţilor naţionale, regimul proprietăţii, interzicerea discriminării pe motive etnice, de limbă sau de religie şi a pedepsei cu moartea în timp de pace, ca şi interzicerea cenzurii sunt doar câteva dintre elementele modernizatoare pe care Constituţia din 1923 le-a adus statului român”, afirmă Iohannis.

    El aminteşte că în Legea fundamentală de acum un secol şi-au găsit loc principiile constituţionalismului liberal, printre care se numără separaţia puterilor în stat, raţionalizarea procesului legislativ sau consacrarea controlului de constituţionalitate asupra legilor, realizat atunci prin Curtea de Casaţie şi Justiţie.

    „Istoria ne-a arătat însă că o constituţie, indiferent cât este de avansată şi de bine concepută, nu poate să devină singură o stavilă împotriva autoritarismului. Pentru ca drumul unei naţiuni să nu fie deviat spre autocraţie şi dictatură, este esenţial ca cetăţenii şi autorităţile publice deopotrivă să conştientizeze că orice cedare de la principii fundamentale poate, în timp, să compromită parcursul democratic. Constituţia pe care o aniversăm astăzi rămâne expresia reuşitei proiectului naţional, iar întreaga construcţie a statului român modern a fost un efort de generaţii, cu sacrificii făcute mereu cu speranţa unui viitor mai bun. În anul 1991, după căderea regimului comunist, Constituţia a cărei adoptare o aniversăm a inspirat şi noua lege fundamentală, prin care a fost asigurată continuitatea unor principii şi a unor idealuri. România este astăzi parte a marii familii democratice occidentale, o comunitate a valorilor care au trecut testul timpului. Viitorul ţării noastre este unul european, asigurat de însăşi deschiderea oferită de dispoziţiile Constituţiei noastre. Parcursul ţării noastre nu are o altă direcţie decât cea în care valorile democratice sunt respectate, interiorizate şi promovate. În vremuri tumultoase, acestea reprezintă o busolă şi un filtru pentru deciziile publice, pentru clasa politică şi pentru cetăţeni. La 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite, moştenirea sa democratică ne îndatorează să ducem aceste valori mai departe, să le apărăm cu orice preţ şi să construim viitorul pe care ni-l dorim, într-un cadru constituţional permanent adaptat la realitatea momentului şi la nevoile societăţii”, menţionează Klaus Iohannis.

    El apreciază că „această moştenire presupune o răspundere comună”.

    „Ea aparţine clasei politice, Parlamentului, care are datoria ca, prin legile adoptate, să nu se abată de la valorile constituţionale. Responsabilitatea este, în egală măsură, şi a celorlalte autorităţi publice, cărora le revine obligaţia de a respecta separaţia şi echilibrul puterilor în stat, în spiritul loialităţii constituţionale. Prin misiunea sa constituţională, Curtea Constituţională are, deopotrivă, un rol major ca, prin fiecare decizie sau hotărâre adoptată cu obiectivitate şi profesionalism, să consolideze încrederea cetăţenilor în statul de drept. Ca Preşedinte al României, voi continua să veghez la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, rămânând un susţinător ferm al parcursului european al ţării noastre, bazat pe unitate, perseverenţă şi dorinţa continuă de a construi o societate mai bună”. încheie Iohannis.

    Şeful statului participă la adunarea solemnă dedicată aniversării a 100 de ani de la adoptarea Constituţiei României Întregite din 1923.

     

  • Ce spune Klaus Iohannis, despre eliminarea pensiilor speciale

    „Trebuie să vedem fondul problemei. Sistemul de pensii trebuie să fie sustenabil. Aste înseamnă că pensionarii trebuie să-şi primească drepturile pentru o viaţă muncită, dar trebuie să avem grijă ca peste 10, 20, 30 de ani pensionarii să-şi primească pensia. Scopul reformei sistemului este acesta”, spune Klaus Iohannis.

    El afirmă că „reforma nu se realizează pentru a lua anumiţi bani de la unii şi pentru a da bani la alţii, ci pentru a crea un sistem corect, echitabil şi sustenabil”.

    „Nu cred că este cazul să dau eu sugestii celor care lucrează pe proiectul de pensii. Pensionarii au dreptul la pensia lor, o pensie din care pot trăi, o pensie care se calculează echitabil pentru toată lumea şi care este”, încheie Iohannis.

    Dacă luăm ad-litteram ce ne-am asumat în PNRR depopulăm MApN, MAI, Justiţia şi toate serviciile, afirma miercuri Marcel Ciolacu despre pensiile speciale. „Căutăm soluţiile cele mai bune”, adaugă liderul PSD. El exclude posibilitatea ca România să piardă bani din PNRR, „indiferent de jalon”.

  • Iohannis îl contrazice pe Câciu, pe tema Euro

    „În condiţiile în care avem crize suprapuse, avem probleme majore cu industria europeană, căutăm soluţii pentru competitivitate europeană, avem o inflaţie mare, e destul de complicat de dat un termen. Eu nu cred că este realist pentru România să fixeze orice termen pentru intrarea în zona Euro”, spune Klaus Iohannis

    Criteriile pentru intrarea în zona Euro sunt cunoscute, adaugă şeful statului.

    „Sunt multe criterii. Există o perioadă de preaderare. Eu cred că în acest moment România încă nu îndeplineşte aceste criterii. Atunci când vom îndeplini majoritatea criteriilor putem să începem să ne facem un plan mai concret să intrăm în zona Euro. Acum mie mi se pare un pic riscant să dăm un termen”, încheie Iohannis.

    Guvernul României vrea să adopte euro până în 2026, mult mai devreme decât planul actual de aderare la zona euro în 2029, a anunţat săptămâna trecută ministrul de Finanţe, Adrian Câciu. El a adăugat că, pentru ca acest lucru să se întâmple, Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNR) trebuie să fie implementat în totalitate.

  • Ce spune Klaus Iohannis, despre compensaţiile pe Agricultură

    Comisia Europeană trebuia să ţină cont că România a făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina către restul lumii, spune Klaus Iohannis: „Este regretabil că astfel de abordări ultrabirocratice pun sub semnul întrebării buna credinţă a Comisiei”.

    „Situaţia se prezintă la modul următor. Ministerul Agriculturii livrează date Comisiei Europene. Comisia Europeană foloseşte o formulă de calcul fără să negocieze cu nimeni şi acordă anumite ajutoare. E posibil ca datele furnizate de minister să nu fi fost gândite profund, dar nu le-am văzut şi nu pot să le comentez. Este, pe de altă parte, foarte ciudat ca pe aceste speţe să nu se negocieze, să se folosească formule”, spune Klaus Iohannis.

    Şeful statului afirmă că .aceste lucruri „nu pot fi rezolvate contabiliceşte”.

    „Sunt chestiuni complicate, trebuie să ţinem cont, de exemplu, sau cel puţin Comisia Europeană trebuia să ţină cont că noi am făcut sacrificii imense pentru a înlesni exportul de cereale din Ucraina către restul lumii. Este regretabil că astfel de abordări ultrabirocratice pun sub semnul întrebării buna credinţă a Comisiei”, încheie Iohannis.

    România a obţinut doar 10 milioane de euro din rezerva Uniunii Europene pentru despăgubirea fermierilor afectaţi de importurile de cereale ieftine din Ucraina, compensaţii inferioare celor obţinute de Bulgaria sau Polonia.

  • Iohannis: Migraţia ilegală este amestecată cu chestiunea Schengen din motive politice

    Migraţia ilegală este amestecată cu chestiunea Schengen din motive politice, spune preşedintele Klaus Iohannis. România sprijină controlul migraţiei ilegale, dar pretinde, în schimb, să îi fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen.

    Preşedintele Klaus Iohannis declară, după întâlnirea cu preşedintele Bulgariei, Rumen Radev, că România şi Bulgaria sunt perfect pregătite pentru a accede în spaţiul Schengen

    „Noi îndeplinim toate condiţiile acquis-ul Schengen. Fiindcă vorbim despre Uniunea Europeană şi acquis-ul Schengen, daţi-mi voie să detaliez un pic ce vreau să spun. Schengen este un spaţiu al liberei circulaţii, deci spaţiul Schengen se referă la un drept al cetăţeanului european de a circula liber în statele Uniunii Europene. Migraţia ilegală este cu totul şi cu totul altceva”, afirmă şeful statului.

    Migraţia ilegală vorbeşte despre oameni care intră ilegal în Uniunea Europeană şi încearcă să treacă dintr-un stat în altul. Combaterea migraţiei ilegale are de-a face cu a îngrădi dreptul unor persoane care nu trebuie să fie în Uniune să intre în Uniune, respectiv cei care au fost găsiţi că au intrat să fie gestionaţi corect şi ferm, spune preşedintele.

    „Din motive politice, aceste două chestiuni sunt amestecate de unii politice europeni. Este o eroare, dar noi înţelegem dificultăţile unor state europene în chestiunea migraţiei ilegale, suntem dispuşi să participăm în toate programele care vin să rezolve aceste chestiuni, am făcut-o şi până acum, am dovedit că ştim să gestionăm şi migraţia ilegală, care doar artificial este amestecată cu chestiunea Schengen. Pot să vorbesc doar pentru România, dar am înţeles de la domnul preşedinte Radev şi în Bulgaria este aceeaşi abordare, noi vom face tot ce putem şi putem să îngrădim migraţia ilegală pentru a veni astfel în sprijinul partenerilor şi prietenilor noştri care suportă şi controlează mai greu acest fenomen al migraţiei ilegale. În contrapartidă, aveam pretenţia să ne fie recunoscut dreptul de a fi parte din Schengen şi sperăm ca în acest an să primim un vot pozitiv pentru acest lucru”, adaugă Iohannis.

  • Legea care majorează pedepsele pentru traficul şi consumul de droguri a fost promulgată de Iohannis

    Legea adoptată de Parlament în are ca obiect de reglementare modificarea şi completarea Legii nr.143/2000, precum şi a Legii nr.194/2011, în sensul redefinirii noţiunilor de „substanţe aflate sub control naţional” şi de „droguri”, al majorării pedepselor pentru o parte dintre infracţiunile prevăzute în cuprinsul celor două acte normative, precum şi al incriminării deţinerii de produse susceptibile de a avea efecte psihoactive, fără drept, în scop de consum propriu.

    Astfel, cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, deţinerea ori alte operaţiuni privind circulaţia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani şi interzicerea unor drepturi. Dacă faptele au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 5 la 15 ani şi interzicerea unor drepturi.

    Totodată, fapta persoanei care, fără a deţine autorizaţie eliberată în condiţiile prezentei legi, efectuează, fără drept, operaţiuni cu produse ştiind că acestea sunt susceptibile de a avea efecte psihoactive constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă fapta nu constituie o infracţiune mai gravă.

    Preşedintele României a formulat o cererede reexaminare asupra legii transmise spre promulgare, supunând atenţiei necesitatea adoptării unei reglementări coerente, clare şi predictibile în materie, în deplin acord cu legislaţia europeană, bazată pe fundamentări temeinice asupra soluţiilor legislative propuse, precum şi necesitatea analizării implicaţiilor pe care unele dintre aceste modificări şi completări legislative le presupun.