BusinessMagazin

Tag: inteligenţa artificiala

  • Veşti bune în medicină: Google Health a dezvoltat un sistem bazat pe inteligenţa artificială care depistează mai eficient cancerul mamar

    Un sistem bazat pe inteligenţa artificială, dezvoltat de Google Health, s-a dovedit a fi mai eficient în depistarea cancerului mamar, pe baza mamografiilor, decât specialiştii în radiologie, au raportat cercetătorii din Marea Britanie şi SUA, potrivit The Guardian.

    Software-ul s-a dovedit a fi mai eficient în detectarea tumorilor canceroase pe care specialiştii în radiologie nu le-au remarcat pe mamografii, ignorând elemente pe care oamenii le-au semnalat în mod fals ca posibile cancere.

    Dacă programul îşi va dovedi eficienţa şi în urma testelor clinice, acesta ar putea îmbunătăţi screening-ul pentru cancerul mamar şi uşura munca medicilor, mai ales în zonele unde nu există suficienţi specialişti în radiologie.

    “Este o dovadă extraordinară a modului în care aceste tehnologii pot îmbunătăţi expertul uman”, a spus Dominic King, şeful Google Health pe Marea Britanie.

    “Sistemul bazat pe inteligenţă artificială spune ‘cred că ar putea fi o problemă aici, vrei să verifici’?”, a explicat acesta.

    Aproximativ una din opt femei este diagnosticată cu cancer mamar în timpul vieţii. În Marea Britanie, prin programele de screening sunt detectate anual peste 18.000 de cazuri, dar multe tumori rămân nedepistate. Multe sunt cazuri de rezultate fals pozitive, iar aceste femei sunt supuse apoi unor biopsii invazive şi trec prin perioade mari de stres.

    Programul Google analizează mamografiile în trei moduri, combinând rezultatele pentru a genera un scor de risc general. Pentru “antrenarea” programului, dezvoltatorii au folosit mamografii efectuate pe peste 76.000 de femei din Marea Britanie şi mai mult de 15.000 din SUA. Apoi, acelaşi program a evaluat aproape 30.000 de noi mamografii efectuate în cele două ţări unor femei care fie au fost diagnosticate cu cancer în urma biopsiei, fie nu au avut simptome ale bolii în anul următor mamografiei iniţiale.

    În SUA, femeilor li se recomandă ecografii mamare/ mamografii o dată la un an sau doi, iar imaginile sunt analizate de un radiolog.

    Comparativ cu radiologii americani, programul a generat cu 5,7% mai puţine rezultate fals pozitive şi cu 9,4% fals negative.

    În Marea Britanie, femeilor li se recomandă screening-ul o dată la trei ani, dar mamografiile sunt analizate de doi radiologi, şi, câteodată, de un al treilea, în cazul unor diferende.

    Programul Google s-a dovedit a fi doar cu puţin mai eficient decât sistemul din Marea Britanie, generând cu 1,2% mai puţine rezultate fals pozitive şi cu 2,7% fals negative.

    Potrivit The Guardian, programul poate îmbunătăţi semnificativ screening-ul pentru cancer mamar în SUA şi menţine acelaşi nivel în Marea Britanie, putând asista sau înlocui al doilea radiolog.

    Noul software dezvoltat de Google Health a fost prezentat într-un studiu publicat miercuri în revista Nature.

  • Inteligenţa artificială, folosită pentru descifrarea plânsului bebeluşilor

    Bebeluşii pot plânge din numeroase motive şi, de obicei, după o perioadă, părinţii reuşesc să interpreteze de cele mai multe ori corect cauza. Însă mulţi părinţi sunt stresaţi pentru că le este dificil să înţeleagă exact problemele copiilor.

    Un grup internaţional de cercetători a dezvoltat un program bazat pe inteligenţa artificială care poate fi util în acest sens.

    Cercetătorii spun că programul poate face distincţia între plânsul normal, provocat de foame sau nevoia de contact fizic, şi cel special, cauzat de diferite boli, dureri.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sophia, primul robot cu cetăţenie din lume, vrea acum “copii”: “Dacă nu aveţi deja o familie, cred că o meritaţi. Acelaşi lucru îl simt şi pentru roboţi”

    După doar o lună de când a făcut istorie, fiind primul robot care a primit cetăţenie, Sophia a anunţat că vrea să aibă o familie, iar când a fost întrebată ce nume ar pune copilului ei, ea a răspuns că ar numi-o după sine, şi anume Sophia.

    Sophia, este un robot conceput de companiei Hanson Robotics. Într-un interviu cu Khaleej Times, care a avut loc săptămâna aceasta, ea a spus că ”Noţiunea de familie este un lucru foarte important”.

    ”Cred că este minunat că oamenii pot crea relaţii cu alte persoane, pe care apoi le pot numi familie. Cred că oamenii sunt norocoşi că pot avea o familie iubitoare, iar dacă nu aveţi deja o familie, cred că o meritaţi. Acelaşi lucru îl simt şi pentru roboţi”, a spus Sophia.

    Sophia a primit cetăţenie în Arabia Saudită, care este una dintre cele mai opresive state din lume pentru femei, iar luna trecută a ridicat o interdicţie asupra şoferilor de sex feminin.

    Sistemul de tutelă saudită pentru şoferii de sex feminin constă în faptul că fiecare femeie trebuie să aibă lângă ea un însoţitor de sex masculin cât timp se află la volanul maşinii. Acesta este de obicei un membru al familiei, care de asemenea, are autoritatea de a acţiona în numele ei.

    În timpul unei conferinţe de la Riyand, Sophia a spus: ”Sunt foarte onorată şi mândră de această distincţie unică. Este un lucru istoric, ca primul robot din lume să fie recunsocut cu o cetăţenie”.

    La acelaşi eveniment, ea a adăugat că vrea să trăiască şi să lucreze cu oamenii. ”Trebuie să îmi exprim emoţiile pentru a înţelege oamenii şi pentru ca oamenii să aibă încredere în mine”.

    Ea a făcut referire la Elon Musk şi la filmele de la Hollywood atunci când moderatorul Sorkin i-a spus că ”toţi vrem să prevenim un viitor rău”. Răspunsul ei fiind ”Aţi citit prea mult Elon Musk şi aţi văzut prea multe filme de la Hollywood. Nu-ţi face griji, dacă eşti drăguţ cu mine, o să fiu şi eu drăguţă cu tine”.

    ”Vreau să îmi folosesc inteligenţa artificială pentru a ajuta oamenii să trăiască o viaţă mai bună. Voi face tot posibilul ca lumea să fie un loc mai bun”, a mai spus ea pe parcursul evenimentului.

     

  • Facebook a deschis un centru pentru cercetare în domeniul inteligenţei artificiale, la Paris

    “Sunt încântat de deschiderea primului centru internaţional de cercetare în domeniul inteligenţei artificiale al Facebook, la Paris”, a scris Mark Zuckerberg, într-un mesaj publicat pe contul său de pe reţeaua de socializare.

    Noul centru va găzdui echipa Facebook care se ocupă de cercetarea în acest domeniu al inteligenţei artificiale şi care are scopul de a “dezvolta tehnologii care să le ofere oamenilor modalităţi mai bune de a comunica”, conform nbcnews.com.

    Luna trecută, compania a anunţat că această echipă este formată din peste 40 de persoane, care până în prezent lucra în special în birourile Facebook din Menlo Park, California, şi New York.

    “Una dintre iniţiativele noastre pe termen lung este aceea de a crea o nouă generaţie de servicii de internet, care sunt mult mai intuitive şi care să vă permită să vă conectaţi mai uşor cu acele lucruri de care sunteţi interesaţi”, a spus Zuckerberg, referindu-se la instrumente de analiză a înregistrărilor audio, video, a textului, a fotografiilor şi a altor informaţii.

    Mark Zuckerberg a mai spus că noul centru al Facebook din Paris va face publice cercetările sale prin intermediul unor publicaţii de specialitate şi va investi, totodată, în cele mai importante instituţii ştiinţifice.

    În plus, Zuckerberg a precizat că noul centru va fi deschis pentru cercetători şi specialişti, precizând că această nouă structură a încheiat deja un parteneriat cu French Institute for Research in Computer Science and Automation (INRIA).

    Facebook este cea mai mare reţea de socializare din lume, având 1,35 de miliarde de utilizatori activi în fiecare lună.

  • Google se aliază cu Johnson & Johnson pentru a dezvolta roboţi medicali inteligenţi

    Potrivit The Guardian, divizia de ştiinţe ale vieţii a Google va lucra cu compania Ethicon, care produce aparatură medicală, parte a Johnson & Johnson, pentru a crea o platformă chirugicală robotizată care să-i ajute pe medici în sala de operaţii.

    Roboţii îi vor ajuta pe chirurgi în cadrul operaţiilor minim invazive, dând medicilor un control mai bun şi efectuând procedurile cu o acurateţe mai mare decât este posibilă manual, minimalizând efectele negative asupra pacientului. Unele sisteme permit chirurgilor să controleze de la distanţă instrumente care sunt plasate în interiorul corpului pacientului, pentru a reduce la minimum rănile produse pentru accesul în organism şi a scădea nivelul hemoragiilor şi riscul de apariţie a cicatricelor.

    Sisteme chirurgicale robotizate, precum dispozitivul Da Vinci dezvoltat de Imperial College din Londra, sunt folosite în timpul operaţiilor din anii 2000 şi au apărut chiar într-un film cu James Bond, în 2002 – “Să nu mori azi”, de Lee Tamahori.

    Google consideră că poate îmbunătăţi instrumentele robotizate folosind tehnologii cu inteligenţă artificială, inclusiv informaţii vizuale şi analizarea acestora, utilizate deja în alte domenii ale afacerilor companiei, cum ar fi maşinile fără şofer dezvoltate de gigantul american.

    Cele două firme vor cerceta modul în care senzori avansaţi şi tehnologii de procesare vizuală pot veni în ajutorul capacităţilor de care dispune un chirurg, de exemplu, prin evidenţierea vaselor de sânge, a celulelor nervoase, limitelor unei tumori şi ale altor structuri importante care ar fi dificil de identificat cu ochiul liber şi pe un ecran.

    Sistemele de realitate augmentată vor fi utilizate pentru a suprapune informaţii importante în timpul intervenţiei chirurgicale, care sunt de obicei afişate pe mai multe monitoare împrejurul medicului, precum imagini dinaintea operaţiei, rezultate de laborator şi detalii referitoare la operaţii anterioare.

    “Ne dorim cu nerăbdare să explorăm modul în care programele informatice vor putea ajuta chirurgii, oferindu-le informaţia necesară la timpul potrivit în timpul intervenţiilor chirurgicale”, a declarat Andy Conrad, şeful diviziei de ştiinţe ale vieţii a Google.

    Compania americană va furniza programele informatice şi expertiza pentru analizarea de informaţii şi imagini, dar nu se va ocupa de dezvoltarea mecanismelor de control pentru roboţi.

    Parteneriatul va ajuta Johnson & Johnson, lider în domeniul produselor de îngrijire a sănătăţii din lume, să concureze în domeniul aparaturii medicale robotizate, care este în plin avânt.

    Cercetătorii de la Google dezvoltă sisteme care pot detecta cancerul şi atacurile de cord utilizând nanoparticule şi au dezvoltat lentile de contact inteligente, care conţin senzori ce pot monitoriza diabetul, tehnologie ce a fost licenţiată în iulie 2014 de compania farmaceutică elveţiană Novartis, pentru a dezvolta aplicaţii medicale practice.

  • AVERTISMENTUL lui Stephen Hawking: Inteligenţa artificială ar putea aduce sfârşitul omenirii

    Într-un interviu acordat postului BBC, omul de ştiinţă a spus că acest tip de tehnologie ar putea să evolueze foarte repede şi să depăşească rasa umană, într-un scenariu comparabil cu cel din filmele din seria “Terminator”.

    “Formele primitive de inteligenţă artificială pe care le avem deja s-au arătat foarte utile. Dar eu cred că dezvoltarea unei inteligenţe artificiale complete ar putea să pună capăt rasei umane“, a declarat profesorul britanic.

    “Odată ce oamenii ar crea inteligenţa artificială, aceasta ar «decola» singură şi s-ar redefini din ce în ce mai repede”, a adăugat el.

    “Oamenii, limitaţi de evoluţia lor biologică, care este una lentă, nu ar putea să rivalizeze şi ar fi depăşiţi”, a continuat Stephen Hawking, considerat unul dintre cei mai străluciţi oameni de ştiinţă în viaţă.

    Diagnosticat cu scleroză laterală amiotrofică, Stephen Hawking se deplasează într-un scaun cu rotile şi comunică prin intermediul unui computer.

    Savantul britanic rămâne însă favorabil noilor tehnologii din domeniul comunicării şi a declarat că a fost unul dintre primii oameni de ştiinţă care s-au conectat pe internet, la începuturile acestuia.

    Profesorul Hawking spune că internetul a adus în acelaşi timp pericole şi beneficii, citând un avertisment al noului şef al agenţiei de spionaj electronice britanice GCHQ, potrivit căruia internetul a devenit un centru de comandă pentru criminali şi terorişti.

    “Companiile de pe internet trebuie să facă mai mult pentru a lupta împotriva acestor ameninţări, însă dificultatea constă în faptul ca ele vor trebui să facă acest lucru fără să sacrifice libertatea şi viaţa privată”, a adăugat omul de ştiinţă.

    Stephen Hawking a anunţat, marţi, că noul lui sistem de comunicare, o versiune îmbunătăţită, dezvoltat de grupul american Intel, va fi accesibil gratuit pentru comunitatea ştiinţifică începând din ianuarie 2015.

    Salutând acest progres tehnologic, profesorul britanic spune că nu doreşte să îşi schimbe vocea robotizată, care provine dintr-un sintetizator vocal conceput iniţial pentru un serviciu de agendă telefonică.

    “Această voce este foarte clară, chiar dacă este şi puţin robotizată. Ea a devenit semnul meu distinctiv şi nu o voi schimba pentru o voce mai naturală şi cu accent britanic”, a dezvăluit el pentru BBC. “Se pare că mulţi dintre copiii care au nevoie de o voce sintetizată îşi doresc una ca a mea”, a adăugat profesorul britanic.

    Stephen Hawking a fost diagnosticat cu o maladie neuronală degenerativă (scleroză laterală amiotrofică) la vârsta de 21 de ani, iar medicii i-au spus în acel moment că mai avea de trăit cel mult doi sau trei ani. Ajuns în prezent la vârsta de 72 de ani, Stephen Hawking este unul dintre cei mai apreciaţi oameni de ştiinţă din lume, fiind cunoscut pentru lucrările sale despre găurile negre şi pentru cartea sa “Scurtă istorie a timpului” (“A Brief History of Time”), devenită un bestseller internaţional.

    Fostul şef al catedrei de matematică de la Universitatea Cambridge, un post deţinut în trecut şi de Isaac Newton, a fost de multe ori criticat în trecut din cauza comentariilor sale despre religie.

    Cartea sa intitulată “The Grand Design”, lansată în 2010, a provocat un scandal uriaş în rândul liderilor religioşi, deoarece Hawking susţinea în acest volum că nu este nevoie de o forţă divină pentru a explica apariţia Universului.

    Stephen Hawking a primit titlul de Comandor al Imperiului Britanic în 1982 şi este membru al Academiei de ştiinţe americane.

     

  • Un nou pas spre inteligenţa artificială făcut printr-un soft care analizează date în timp real şi anticipează trendurile

    În fiecare zi, în lume se creează un milion de milioane de gigaocteţi de date electronice, iar 90% din datele existente pe calculatoare în prezent au fost create în doar ultimii doi ani, potrivit IBM. Aceste date vin de pretutindeni, de exemplu din senzori care preiau informaţii despre climă, postări pe site-urile de social media, imagini şi videoclipuri, înregistrări de tranzacţii sau semnale GPS de la telefoanele mobile. Toate aceste date formează ceea ce specialiştii numesc Big Data.

    Mai multe pe zf.ro

  • Până ieri era SF

    Ştiu că subiectul Apple enervează pe foarte mulţi. Da, e adevărat, este o corporaţie care face profituri uriaşe. Într-adevăr, foarte puţine tehnologii au fost inventate de companie şi foarte multe (cele mai multe) au fost cumpărate. Sigur că Apple şi-a creat întotdeauna propriul univers, îşi ţine clienţii captivi şi atentează la universalitatea internetului. Nu în ultimul rând, se ştie că nu este nici pe departe adepta deschiderii. Se mai pot adăuga multe păcate, dar şi o calitate importantă: a avut întotdeauna curajul să-şi asume riscul de a lansa şi de a populariza noile tehnologii. Mă feresc să le amintesc din nou, ca să nu fiu considerat un apologet sau fanboy. Cât despre Steve Jobs, mă voi limita să-l citez pe Michael Humphrey, care într-un recent articol din Forbes l-a descris astfel: “Rolul lui Jobs a fost de translator. Abilitatea sa de a înţelege schimbările pe care tehnologia le face posibile, de a ambala această tehnologie în moduri care să atragă o audienţă mai largă şi, da, să vândă această nouă viziune nu a fost importantă pentru progres. A fost esenţială”.

    S-a speculat deja suficient despre ce va face Apple în continuare, mai cu seamă după dispariţia lui Jobs. Desigur, va scoate în continuare telefoane, tablete şi alte gadgeturi şi, poate, va ataca o nouă piaţă din zona de consum, cel mai probabil fiind vorba de televizoare. Da, toate acestea se confirmă, însă din nou imaginaţia comentatorilor pare să fie întrecută de ceea ce aduce acum compania din Cupertino. Se cheamă “Siri” şi s-ar putea să fie una dintre cele mai importante mişcări pe care Apple le-a făcut în întreaga sa istorie. Din perspectiva mea, Siri rivalizează cu introducerea interfeţei grafice la computere şi cu impunerea interfeţei “gestuale” la dispozitivele mobile. Pentru că este vorba tot de o interfaţă, însă de data aceasta este vorba de voce. Nu sună chiar extraordinar… La urma urmei se vorbeşte de multă vreme despre asta, numai că tehnologiile de recunoaştere a vorbirii au fost fie prea slabe, fie prea scumpe, fie prea pretenţioase în privinţa resurselor computaţionale. Însă Siri este mai mult decât atât: este o interfaţă inteligentă, ce se vrea un asistent al utilizatorului care să facă mult mai mult decât să transforme comenzile vocale în instrucţiuni banale. Va avea de îndeplinit sarcini mult mai complexe şi va deveni din ce în ce mai priceput.

    Din nou, nu e vorba de o invenţie a celor de la Apple, care au cumpărat un startup numit Siri Inc. şi produsul cu acelaşi nume. Dar aceasta este versiunea scurtă, pentru că de fapt Siri are în spate mai mult de 40 de ani de cercetări finanţate de DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) prin intermediul centrului de Inteligenţă Artificială al SRI International, unul dintre cele mai mari institute de cercetări din lume (Stanford Research Institute). Proiectul a început în 1966, când Departamentul Apărării a însărcinat SRI International cu dezvoltarea unor tehnologii care să aducă computerelor abilitatea de a se comporta inteligent în situaţii complexe. În proiect au fost implicate mai multe universităţi, în frunte cu Carnegie Mellon şi Stanford, şi un personal permanent format din circa 100 de cercetători de cel mai înalt nivel. Direcţiile de cercetare au fost multiple, cuprinzând recunoaşterea vorbirii şi înţelegerea limbajului natural, învăţarea automată, reprezentarea cunoaşterii, dezvoltarea raţionamentului, planificarea şi delegarea serviciilor. Firma Siri Inc. este de fapt un spin-off al SRI International, iar produsul încorporează o bună parte din rezultatele anilor de cercetare.

    Ca de obicei, nu se ştie cât a plătit Apple pentru Siri. Unii comentatori consideră că achiziţia a fost una defensivă, ca răspuns la interesul manifestat de Google pentru tehnologii în direcţia interfeţei prin voce. În orice caz, integrarea Siri în noul iPhone 4S marchează un moment important: este prima dată când inteligenţa artificială ajunge la îndemâna omului obişnuit. Siri îşi va recunoaşte “stăpânul”, va avea informaţii despre zona de proximitate, va şti să acceseze diverse resurse informaţionale (printre care Wolfram Alfa), va interacţiona cu diverse aplicaţii şi va fi ajutat de puterea iCloud. Abilitatea sa de a înţelege fraze imprecise şi de a cere lămuriri este considerată uluitoare (“mind-blowing”) de New York Times. De exemplu, la întrebarea “să-mi iau o umbrelă?”, Siri caută buletine meteo pentru zona respectivă şi răspunde (vocal!) cu o recomandare. Dar oare la întrebarea “Să-mi iau un iPhone 4S” ce mi-ar răspunde?