BusinessMagazin

Tag: IMM

  • TP-Link şi ELKO au ajuns la un acord pentru distribuţie de echipamente dedicate IMM-urilor

    În cadrul acestui parteneriat, care a intrat în vigoare de la 1 aprilie a.c., ELKO Romania va distribui produsele şi soluţiile TP-Link din gama business dedicată segmentului IMM.

    Acordul va acoperi toate canalele de distribuţie – retail, companii şi ISP – şi vizează întregul portofoliu TP-Link pentru IMM-uri, inclusiv switch-uri, antene şi routere profesionale, soluţiile business Wi-Fi pentru interior Auranet şi soluţiile Pharos Wireless Broadband pentru exterior sau dispozitivele Access Point de interior şi exterior.

    Filială a grupului ELKO, ELKO Romania este unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de distribuţie IT&C la nivel local. Compania este specializată în distribuţia unei game largi de echipamente şi soluţii IT: soluţii mobile, componente, soluţii de infrastructură IT şi de stocare, soluţii de supraveghere video, echipamente industriale, software, periferice.

    Fondat în 1996, TP-Link este furnizor global de produse şi accesorii de reţea. Conform companiei de analiză a pieţei IDC, TP-Link este liderul pieţei de echipamente WLAN şi CPE broadband, cu distribuţie în peste 120 de ţări şi sute de milioane de clienţi în întreaga lume.

  • Companiile vor oferi şi de acest Paşte tichete cadou; sunt aşteptate vânzări cu 20% mai mari faţă de anul trecut

    „În baza pre-comenzilor pe care le avem până la această dată, putem estima deja vânzări cu 20% mai mari în 2017, o tendinţă accelerată în special de IMM-uri care au văzut că acest model de stimulare a angajaţilor funcţionează la companiile mari şi foarte mari cu rezultate directe asupra productivităţii. În plus, acordarea de tichete cadou este favorizată şi de modificările Codului Fiscal aplicate din 2016”, a declarat Elena Pap, Director General Up România.

    Companiile care au apelat în 2016 pentru prima dată la acest sistem de recompensare provin cu prioritate din zone precum Bucureşti-Ilfov (26%), Centru (15%) şi Nord-Est (12%).Tichetele cadou pot fi acordate de orice societate, indiferent de mărimea acesteia, începând de la un salariat. Legislaţia favorabilă, promovată de Codul Fiscal, ce a intrat în vigoare în ianuarie 2016, a condus la rezultate pozitive pe acest segment al tichetelor cadou, acestea fiind scutite de impozit pentru valori până la 150 de lei, putând fi acordate atât salariaţilor, cât şi copiilor minori ai acestora.
     
    Astfel, un salariat cu doi copii minori poate primi tichete cadou în valoare de 450 de lei, pentru care va fi scutit de impozit, iar compania este scutită de contribuţii sociale şi patronale. Valoarea rezultă din cei 150 de lei aferenţi lui şi alţi 150 de lei pentru fiecare copil. Similar, un soţ şi o soţie care lucrează la aceeaşi companie şi au un copil minor pot primi tichete cadou în valoare totală de 600 de lei: 150 de lei pentru fiecare adult (300 de lei) şi câte 150 de lei pe care îi va primi fiecare adult pentru copil (300 de lei). Salariaţii fără copii minori primesc şi ei câte 150 de lei scutiţi de impozit şi de contribuţii.
     
    „Acordarea de tichete cadou aduce certe avantaje pentru angajatori şi oferă o mare libertate angajaţilor de a achiziţiona ce îşi doresc dintr-o varietate de produse şi servicii”, a mai spus Elena Pap.
     
    Tichetele cadou emise de Up România sunt acceptate într-o reţea de peste 55.000 de magazine din întreaga ţară, iar beneficiarii acestora pot achiziţiona bijuterii, cosmetice, articole vestimentare şi încălţăminte, cărţi, jucării, obiecte de mobilier, decoraţiuni, electronice şi electrocasnice, servicii de turism

     

  • Libra Internet Bank a atras 10 milioane de euro pentru IMM-urile din domeniile culturale şi creative

    „Sprijinul Uniunii Europene va permite ca Libra Internet Bank să se concentreze asupra unui nou sector şi să dezvolte un nou produs de finanţare pentru a susţine un portofoliu de 45 de milioane RON (aproximativ 10 milioane EUR) de împrumuturi către companii în următorii doi ani. Este de aşteptat ca peste 200 de întreprinderi mici şi mijlocii din sectoarele culturale şi creative (inclusiv publicarea de carţi; jocuri video; artele spectacolului, creaţie artistică) să acceseze acest nou program. Acesta este al treilea acord semnat în cadrul Facilitǎţii de Garantare pentru Sectoarele Culturale şi Creative, dupǎ cele semnate în luna ianuarie în Spania şi Franţa”, se arată în comunicatul transmis de Reprezentanţa Comisiei Europene în România.

    Sectoarele creative si culturale reprezintă mai mult de 7 milioane de locuri de muncă din Uniunea Europeană şi 4,2% din PIB-ul UE, potrivit unui raport EY.

    Acordul de garantare din România este susţinut de noul Mecanism de garantare pentru sectoarele culturale şi creative din cadrul programului Europa Creativă al Uniunii Europene.

    Noul mecanism de garantare pentru sectoarele culturale şi creative include activităţi de dezvoltare a capacităţilor pentru intermediarii financiari, astfel încât aceştia să beneficieze de expertiza necesară în ceea ce priveşte caracteristicile cheie ale acestor sectoare.

    Fondul european de investiţii (FEI) face parte din grupul Băncii Europene de Investiţie şi are scopul de a susţine microîntreprinderile şi întreprinderile mici şi mijlocii din Europa, ajutându-le să obţină acces la finanţare.

    Libra Internet Bank are în prezent o reţea de 49 de sucursale şi se adreseazǎ cu preponderenţǎ segmentelor de clienţi IMM, Corporate, Profesii Liberale si Agriculturǎ.

  • Opinie Bogdan Roşu, director executiv Next Capital Group: Sunt IMM-urile sprijinite cu adevărat de creditori să treacă la nivelul următor?

    Este larg acceptat faptul că IMM-urile trebuie să fie motorul creşterii economice sustenabile, de sănătatea acestor companii depinzând în mare măsură starea şi mersul economiei. Condiţiile grele cu care se confruntă antreprenorii la început de drum forţează apariţia inovaţiei şi o întreţin. Fie că vorbim de experienţa dobândită într-o multinaţională cu care nu s-a mai identificat de la un moment încolo, fie că vorbim despre a-şi trăi direct vocaţia, unui antreprenor îi este mult mai confortabil să se ocupe de produsul lui şi de clienţii lui. Dar mai devreme sau mai târziu, el nu se va mai mulţumi cu ce a realizat în faza de start-up şi va avea nevoie să crească, să-şi fructifice pe deplin potenţialul.
    Dar antreprenorul nu mai trebuie să fie singur cu afacerea sa. Era antreprenorilor ”superman“ a apus – nici filmele nu se mai fac doar cu un singur superhero.

    Firma şi-a pornit-o cu banii proprii, ai familiei sau împrumutaţi de la prieteni şi după un timp şi cu mari eforturi a reuşit să dovedească modelul de business şi faptul că are un produs sau serviciu vandabil. Este momentul acum să-şi dorească mai mult şi deci să iniţieze un nou cerc virtuos. Asta înseamnă că va trebui să se promoveze mai bine, să fie mai vizibil. Va ajunge astfel şi la alte categorii de clienţi mai mari, care să îi ofere o stabilitate, o recurenţă şi o predictibilitate a comenzilor, astfel încât să poată creşte nivelul afacerii. Atunci îşi poate permite să angajeze oameni mai bine pregătiţi şi să utilizeze tehnologii noi, cu care să poată inova permanent. |n final, va obţine un produs şi mai bun şi clienţi şi mai mulţumiţi, deci comenzi şi mai mari, iar afacerea va creşte. Pe lângă toate calităţile lui şi ale produsului său, în acel moment, antreprenorul are nevoie de sprijin pentru a trece la nivelul următor, pentru a genera toate aceste efecte pozitive în lanţ, nivel care pentru mulţi înseamnă a putea deveni partener-furnizor al unui key account. Şi astfel se iniţiază acel cerc virtuos.

    Cum însă să intre un furnizor IMM la un key account? Sunt atâtea companii IMM pe piaţă, multe dintre ele au produse bune şi vor şi ele să ajungă furnizori pentru, de pildă, reţelele moderne de comerţ. Competiţia este foarte dură, iar produsul său poate fi oferit într-o formă apropiată şi de alţi furnizori. |n plus, în ziua de azi, cei mai mulţi key accounts au politici şi proceduri foarte complexe şi restrictive de evaluare şi calificare a furnizorilor mai întâi, înainte deci de discuţia de produs. Vremea trimiterii de oferte bulk pe fax sau pe e-mail ”în atenţia departamentului de achiziţii“ a trecut demult.

    Oameni specializaţi în selecţia şi gestiunea furnizorilor caută permanent în piaţă şi îşi aleg singuri firmele de la care cer oferte, după un proces minuţios de filtrare a acestora. Ca să te califici ca furnizor al unui key account, trebuie să îndeplineşti foarte multe condiţii, de la cele de bază legate de capacitate şi calitate a produsului, până la cele legate de integritate şi responsabilitate socială. Caietele de sarcini au zeci de pagini şi cuprind activitatea trecută, curentă şi viitoare a firmei respective în cele mai mici detalii. Asocierea dintre acel key account şi furnizor este o mare responsabilitate şi poate deveni în anumite situaţii un ”liability“ pentru acel key account, ca atare se iau toate măsurile de precauţie necesare încă de la început.

    Noul sport pentru IMM-uri: ”dansul pe sârmă“. Nu este uşor să lucrezi cu un key account şi nu oricine reuşeşte. Furnizorii care vor să lucreze cu aceştia trebuie să poată livra în orice cantităţi, conform dinamicii proiectelor şi bugetelor clientului, aflate într-o permanentă dinamică, în condiţii de piaţă din ce în ce mai pretenţioasă. Ei trebuie să îşi poată modifica produsul oferit, în funcţie de nevoia punctuală a acelui key account, întrucât şi acesta, la rândul său, trebuie să vină pe piaţă cu o ofertă personalizată, complexă, non-standard, iar toate aceste condiţii trebuie în primul rând îndeplinite de furnizorul iniţial, IMM-ul.

    ”Time to market“ este din ce în ce mai redus, iar furnizorii trebuie să fie practic integraţi în procesele şi standardele clienţilor, inclusiv din punct de vedere tehnic.

    Ca să poată juca în această ligă, ei trebuie să fie companii solide, într-o formă financiară foarte bună, ca să poată fi ”pe raft“ şi mâine. Continuitatea serviciului este esenţială pentru orice key account. Trebuie să existe certitudinea rezonabilă că furnizorii vor putea primi şi onora comenzi fără întrerupere. Ei trebuie să fie suficient de flexibili ca să modifice oferta sau chiar producţia din mers şi suficient de permeabili ca sa poată absorbi inclusiv noi termene de plată extinse, dictate de condiţiile de piaţă sau de politicile de cash ale clientului. |n plus, când s-au calificat ca furnizori acceptaţi şi au ajuns deci la nivelul următor, abia atunci devine greu…

  • Grindeanu: Tudorel Toader (Justiţie), Petrescu (IMM), Plumb (Fonduri Europene), Tudose (Economie)

    Grindeanu a precizat că propunerile de miniştri au primit un vot unanim în CEXN al PSD şi că au rezultat în urma discuţiilor pe care le-a avut cu cei pe care “îi viza” , dar şi a consultărilor “dese” cu conducerea partidului.

  • KPMG a intermediat anul trecut, pe piaţa globală a IMM-urilor, cele mai multe fuziuni şi achiziţii

    KPMG a fost recunoscută, în 2016, de Thomson Reuters şi Bloomberg, drept liderul pieţei globale de servicii de fuziuni şi achiziţii (Mergers&Acquisitions – M&A) pentru întreprinderile mici şi mijlocii dintre firmele Big Four şi M&A boutique, potrivit unui comunicat al companiei transmis miercuri.

    Conform Thomson Reuters Mid-Market M&A Review, KPMG este lider de piaţă în domeniul M&A în anul 2016 cu 432 de tranzacţii anunţate şi finalizate, cu valori de până la 500 de milioane de dolari. În plus, KPMG şi-a păstrat poziţia de lider în European Involvement Mid-Market Rankings, cu 321 de tranzacţii, şi în Eastern Europe Involvement Mid-Market Rankings, cu 33 de tranzacţii.

    Bloomberg M&A Advisory League Tables plasează KPMG în fruntea pieţei globale de servicii M&A pentru întreprinderile mici şi mijlocii (tranzacţii de până la 50 de milioane de dolari) cu 245 de tranzacţii şi o valoare totală de 1,2 miliarde de dolari conform valorilor tranzacţiilor anunţate. În Global Private Equity Mid-Market Rankings, KPMG ocupă prima poziţie în ceea ce priveşte tranzacţiile cu valori de până la 50 de milioane de dolari, cu 81 de tranzacţii în valoare de 378 de milioane de dolari.

    În România, KPMG Deal Advisory rămâne lider de piaţă în ceea ce priveşte numărul de tranzacţii finalizate, potrivit DealWatch M&A League Board din 2016. Cele 10 tranzacţii finalizate în 2016 includ companii din domenii precum: energie, telecomunicaţii, afaceri imobiliare, industria prelucrătoare şi online.

  • Guvernul va acorda finanţări nerambursabile IMM-urilor pentru participarea la târguri şi expoziţii

    Programul facilitează promovarea produselor şi serviciilor IMM-urilor pe pieţele externe, stimulând comunicarea şi parteneriatul în afaceri şi pregătind întreprinzătorul în domeniul tehnicilor de promovare pe noi pieţe.

    În cadrul programului, fiecare beneficiar poate obţine pe parcursul unui an maximum 50.000 de lei, sumă nerambursabilă. Anual, se estimează un număr de maxim 500 de beneficiari, se arată într-un comunicat al Guvernului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • 70% din IMM-urile care gestionează date cred că tehnologia digitală le-a crescut capacitatea de a inova

    84% din respondenţii români (lucrători IT din companii mici şi mijlocii) au declarat că se simt pregătiţi să folosească aplicaţiile şi dispozitivele pe care le au la dispoziţie în companie – comparat cu doar 59% în Europa Occidentală. În acelaşi timp însă mai puţine dintre companiile româneşti au un website (55%) sau o zonă online dedicată clienţilor (16%) faţă de media occidentală (69% respectiv 21%).
    Rezultatele sunt parte a unui studiu IPSOS MORI realizat în 2016, pentru Microsoft, la nivelul companiilor mici şi mijlocii – categorie ce formează aproape 99% din totalul companiilor de pe continent. Studiul a abordat teme legate de folosirea datelor şi a tehnologiilor de ultimă oră pentru a atrage noi clienţi, a creşte productivitatea şi a inova în domeniul de activitate în care activează.
     
    În antiteză cu aceste rezultate şi cu profilul respondenţilor (lucrători IT în companii mici şi mijlocii), la nivel general, România se plasează conform DESI pe penultimul loc în UE atunci când vine vorba de competenţe digitale, iar unul dintre factorii care ne ajută să nu ocupăm ultima poziţie poate fi tocmai numărul mare de specialişti IT din economie. Când vine vorba de integrarea tehnologiei în mediul de afaceri, însă, România se plasează pe locul 28 din 28.
    Un alt aspect relevat potrivit studiului constă în atitudinea pozitivă cu care afacerile româneşti privesc epoca digitală raportat la cele din vestul Europei – respondenţii consideră că tehnologia le va ajuta şi fluidiza deciziile operaţionale şi strategice (79% versus 59%)  sau le va aduce mai multe date relevante despre clienţi (67% VS 53%).
     
    În ceea ce priveşte mobilitatea angajaţilor, România are în continuare o rată scăzută faţă de majoritatea statelor europene, 7 din 10 angajaţi declarând că trebuie să fie prezenţi la birou pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu; totuşi se constată o creştere a flexibilităţii faţă de 2015, când 8 din 10 angajaţi declarau că trebuie să fie prezenţi la birou pentru a-şi îndeplini sarcinile de serviciu.
    Foarte puţini din cei ce activează în domeniul informaţiei (information workers) simt că tehnologia digitală a avut un impact negativ asupra activităţii lor. Opt din zece (80%) spun că a avut un impact pozitiv asupra abilităţilor lor, trei sferturi confirmă acelaşi impact pozitiv cu privire la capacitatea lor de a inova (75%), cooperarea între echipe (76%) şi motivaţia lor de la locul de muncă (74%).
     
    Aceiaşi lucrători din România,  sunt în general de acord că tehnologia le îmbunătăţeşte relaţia cu clienţii şi le permite să îşi dezvolte afacerea. Şapte din zece (71%) sunt de acord că sunt în măsură să rămână conectaţi cu clienţii şi să îşi îmbunătăţească loialitatea clienţilor, în timp ce într-o proporţie similară sunt de acord că tehnologia le permite să construiască relaţii mai bune cu clienţii existenţi (73%).
    Lucrătorii români din sectorul IT consideră că dezvoltarea de competenţe (49%) şi strategia companiei lor (43%) sunt cele mai mari provocări interne cu care companiile lor se vor confrunta în următoarea perioadă. Două cincimi menţionează, de asemenea, inovarea de noi produse şi servicii (38%), vânzările companiei şi strategia de marketing (38%).
     
    Factorii de decizie români (BDMs) estimează că vânzările şi strategia de marketing vor reprezenta  provocările cele mai stringente cu care organizaţia se va confrunta în următoarele 12 luni; trei sferturi (76%) menţionează acest lucru. În acelaşi timp, şi aceştia sunt de acord că dezvoltarea competenţelor angajaţilor (72%) şi strategia companiei (72%) sunt, de asemenea, probleme care cer atenţie specială.
    80% din angajaţii chestionaţi în România simt că informaţiile proprii sunt protejate oriunde s-ar afla, comparat cu 67% în vestul Europei . Între manageri, 79% sunt de aceeaşi părere când vine vorba de datele firmei faţă de 58% în Europa occidentală . Dintre aceiaşi manageri, 72% declară că afacerea lor dispune de protecţie avansată a datelor faţă de media vestică de 54%. 
     
    Pe de altă parte, un raport Microsoft Security arată că ţara noastră are rate de apariţie a riscurilor de securitate consistent superioare mediei mondiale – (31,3% versus 20,8% pentru Q4 2015) şi o medie mai mare de calculatoare detectate ca infectate – 36,4 din 1000 faţă de 16,9 media mondială).
     

  • Guvernul a aprobat schema de ajutor de stat „Scale UP” pentru IMM-uri. 200 de întreprinderi vor primi bani de la stat

    Aproximativ 200 de întreprinderi mici şi mijlocii vor beneficia de noua schemă de ajutor de stat aprobată joi de Guvern. Bugetul de 200 de milioane de euro este disponibil în perioada 2017-2020.

    Guvernul a aprobat joi o hotărâre pentru instituirea schemei de ajutor de stat „Scale UP” având ca obiectiv stimularea investiţiilor întreprinderilor mici şi mijlocii, în valoare totală maximă de 900 de milioane de lei, respectiv echivalentul a aproximativ 200 de milioane de euro, pentru perioada 2017-2020, scrie Ziarul Financiar.

    Nivelul maxim al ajutorului de stat acordat unui beneficiar în cadrul acestei scheme nu poate depăşi cinci milioane de lei.

    Astfel, numărul estimat al întreprinderilor care urmează să beneficieze de ajutor de stat în baza schemei este de 200.

    Din bugetul maxim de 900 de milioane de lei, suma de 270 de milioane lei, respectiv echivalentul a aproximativ 60 de milioane de euro, va fi alocată în mod egal şi distinct celor trei zone-pilot pentru dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene şi bugetul naţional în vederea îmbunătăţirii situaţiei socio-economice a locuitorilor, prevăzute în memorandumul cu tema ”Dezvoltarea unor programe integrate din fonduri europene şi bugetul naţional pentru îmbunătăţirea situaţiei sociale şi economice a locuitorilor din zonele-pilot de intervenţie Valea Jiului, zona Roşia Montană – Munţii Apuseni şi comunităţile marginalizate din Moldova”, aprobat de Guvernul României în data de 28 septembrie 2016.

    Finanţarea schemei de ajutor de stat se asigură din bugetul aprobat anual al Ministerului Economiei, Comerţului şi Relaţiilor cu Mediul de Afaceri.

  • Premieră: Ajutoare de stat pentru stimularea investitorilor de tip „business angels”

    Guvernul a stabilit joi, printr-un memorandum, instituirea unei scheme de ajutor de minimis privind stimularea investitorilor individuali de a realiza investiţii de capital pentru sprijinirea IMM-urilor.

    Schema nu instituie direct măsuri de ajutor de minimis, ci prevede facilităţi fiscale pentru persoanele fizice care investesc în societăţi, conform Legii 120/2015 privind stimularea investitorilor individuali – business angels.

    Astfel, ajutorul de minimis se acordă ca finanţare de risc, sub forma investiţiilor de capital în numerar la societăţile în care investitorii aleg să investească. Investiţia efectuată este asimilată cu acordarea unui ajutor de minimis întrucât este realizată în vederea acordării de facilităţi fiscale persoanei fizice, în calitate de investitor, implicându-se astfel resurse bugetare de stat prin renunţarea la încasarea unor venituri sub forma de impozite.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro